• despre concursul „Jurnalism pentru un Mediu Curat”

– În presa românească avem jurnaliști specializați în politică, economie, cultură, sport. Avem și jurnaliști specializați în problematica de mediu? Cât de prezentă este această preocupare în redacțiile din România?

– Avem jurnaliști care scriu constant despre mediu, unii dintre ei cu experiență și rezultate remarcabile. Dar cred că mai avem mult de făcut până când jurnalismul de mediu va ocupa locul pe care îl merită în presa românească.

De multe ori, ne îndreptăm atenția spre mediu atunci când se întâmplă ceva grav: o poluare, o defrișare, o inundație, o situație care provoacă indignare. După ce trece evenimentul, subiectul dispare, de cele mai multe ori, din atenția presei.

Or, problemele de mediu nu sunt evenimente izolate. Ele ne privesc pe toți, în fiecare zi. Au legătură cu sănătatea, economia, agricultura, energia, educația și calitatea vieții în comunitățile în care trăim.

Tocmai de aceea cred că avem nevoie de mai mulți jurnaliști care să se apropie de această tematică, să o studieze și să o trateze cu seriozitate. Nu trebuie neapărat ca fiecare să devină specialist în toate domeniile ecologiei. Este important însă să știe unde să caute informația, pe cine să consulte și cum să transforme o problemă complicată într-o știre, o anchetă sau un reportaj pe înțelesul publicului.

– Un instrument important pentru stimularea acestei preocupări este concursul național „Jurnalism pentru un Mediu Curat”, organizat de ECOTIC în parteneriat cu UZPR. Ce le-ați spune jurnaliștilor care încă ezită să se înscrie la ediția din acest an?

– Le-aș spune, înainte de orice, să nu lase să treacă această oportunitate. Mai sunt încă zile pentru înscriere, iar termenul-limită este 25 noiembrie 2026.

Este un concurs care merită atenția profesiei noastre. Nu este rezervat unui cerc restrâns de specialiști și nici nu presupune ca un jurnalist să fi scris exclusiv despre mediu. Sunt binevenite articole, anchete, fotoreportaje, materiale video, emisiuni radio și TV, bloguri sau vloguri care abordează una dintre temele competiției.

Important este ca materialele să fie bine documentate, să aducă informație relevantă și să ajute publicul să înțeleagă mai bine problemele de mediu.

Aș vrea să transmit un mesaj foarte simplu colegilor mei: uitați-vă la ceea ce ați publicat începând cu 1 ianuarie 2026. Poate că ați realizat un reportaj despre poluarea dintr-o localitate, despre colectarea selectivă, despre o inițiativă de educație ecologică, despre energia regenerabilă sau despre protejarea unui ecosistem. Poate că aveți un material care se încadrează foarte bine în concurs și nici nu v-ați gândit să-l înscrieți.

Nu lăsați această posibilitate nefolosită! Iar dacă aveți un subiect bun, dar nu l-ați abordat încă, există și posibilitatea realizării unui material special pentru competiție.

Mi-ar plăcea să vedem înscrieri din cât mai multe redacții și din cât mai multe zone ale țării. Avem jurnaliști talentați și subiecte importante în toate comunitățile. Trebuie doar să le acordăm atenția cuvenită.

– Care sunt temele ediției 2026 și ce fel de materiale ar putea intra în competiție?

– Tematica este generoasă și oferă suficient spațiu pentru abordări jurnalistice foarte diferite. Sunt vizate cinci mari domenii: schimbările climatice și biodiversitatea, educația ecologică, economia circulară, gestionarea și reciclarea deșeurilor, precum și energia regenerabilă.

Aș vrea să insist asupra faptului că aceste teme pot fi abordate dintr-o perspectivă foarte apropiată de viața oamenilor. De exemplu, un jurnalist poate investiga ce se întâmplă cu deșeurile electrice și electronice dintr-un oraș, poate urmări o inițiativă de colectare selectivă într-o școală sau poate prezenta o comunitate care a găsit soluții pentru protejarea unui spațiu natural.

La fel de interesante pot fi poveștile oamenilor care au inițiat proiecte ecologice, ale profesorilor care îi învață pe copii să respecte natura sau ale comunităților care încearcă să adopte soluții energetice mai eficiente.

Nu trebuie să căutăm întotdeauna subiecte spectaculoase la scară națională. Uneori, o poveste locală bine documentată spune foarte mult despre o problemă de interes general. Condiția este ca materialul să fie jurnalistic, să aibă substanță și să ofere publicului informații verificate, nu doar mesaje generale despre cât de important este să protejăm mediul.

– Cine poate participa și există o limită a numărului de materiale înscrise?

– Concursul se adresează jurnaliștilor din România care activează în presa scrisă, audiovizuală și online.

Un aspect pe care îl consider foarte important este că fiecare participant poate înscrie unul sau mai multe materiale diferite, inclusiv pe teme distincte. Așadar, nu trebuie să vă limitați la o singură lucrare dacă aveți mai multe materiale care îndeplinesc condițiile concursului.

Lucrările trebuie să fi fost realizate începând cu 1 ianuarie 2026 sau special pentru competiție și să fie publicate într-o publicație tipărită ori pe o platformă online.

Îi încurajez pe colegi să consulte regulamentul și formularul oficial de înscriere de pe site-ul ECOTIC, pentru a verifica toate condițiile și documentele necesare.

– Ce premii sunt puse în joc și cine va evalua lucrările?

– Există și o motivație concretă pentru participare. Premiile sunt acordate sub formă de vouchere Altex: 500 de euro pentru locul întâi, 300 de euro pentru locul al doilea și 200 de euro pentru locul al treilea.

Evaluarea este realizată de un juriu din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ECOTIC, UZPR și InfoCons.

Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Premiilor pentru un Mediu Curat, programată în decembrie.

Dar, dincolo de premii, cred că un asemenea concurs are o valoare profesională aparte. Oferă vizibilitate unor materiale care poate nu au beneficiat până acum de suficientă atenție și îi încurajează pe jurnaliști să aprofundeze subiecte de mare interes public.

Mi-aș dori ca fiecare participant să privească înscrierea și ca pe o ocazie de a-și face cunoscută munca, nu doar ca pe o competiție pentru un premiu.

– Ce rol are UZPR în această competiție? Este vorba doar despre un parteneriat pentru organizarea concursului?

– Nu, și cred că este important să precizăm acest lucru. Pentru UZPR, parteneriatul cu ECOTIC are o semnificație profesională mai largă. Noi reprezentăm o comunitate jurnalistică numeroasă, cu filiale în țară și în afara granițelor, cu experiențe și specializări diverse. Putem contribui la aducerea concursului în atenția cât mai multor colegi, la stimularea participării și la promovarea jurnalismului de mediu.

În același timp, vrem ca această preocupare să nu se oprească odată cu încheierea competiției.

Un pas important în această direcție a fost Tabăra Jurnaliștilor de Mediu, organizată în iulie 2026 la Parcul Natural Vânători-Neamț, cu participarea unor jurnaliști din nouă filiale UZPR. Cu acel prilej a fost constituit Clubul Jurnaliștilor de Mediu.

Ne dorim ca acest Club să devină un spațiu de întâlnire și colaborare profesională, în care jurnaliștii să poată face schimb de experiență, să participe la activități de documentare și să aibă acces la informații și expertiză de specialitate.

Concursul și Clubul se completează foarte bine: unul stimulează creația jurnalistică și îi recompensează pe cei mai buni, celălalt poate contribui la dezvoltarea continuă a acestei specializări.

– Noile reglementări europene, între care viitorul Circular Economy Act, aduc o perspectivă nouă asupra tranziției la economia circulară. Cât de pregătiți sunt jurnaliștii români să explice aceste transformări?

– Cred că avem aici o provocare importantă și, în același timp, o oportunitate pentru presa românească. Economia circulară nu înseamnă doar să reciclăm mai mult. Înseamnă să regândim felul în care producem, consumăm și folosim resursele, să reparăm și să reutilizăm produsele, să reducem risipa și să recuperăm materialele care pot reintra în circuitul economic.

Viitorul Circular Economy Act european urmărește să contribuie la dezvoltarea unei piețe pentru materiile prime secundare, la creșterea utilizării materialelor reciclate și la reducerea dependenței Uniunii Europene de resursele importate. Sunt schimbări care vor avea implicații asupra companiilor, industriei, comerțului și consumatorilor. De aceea, jurnaliștii trebuie să fie pregătiți să le înțeleagă și să le explice.

UZPR poate contribui prin întâlniri cu specialiști, dezbateri, programe de pregătire și materiale documentare care să traducă limbajul tehnic și legislativ într-unul accesibil publicului.

Nu trebuie să transformăm fiecare jurnalist într-un expert în legislație europeană. Trebuie însă să-i oferim instrumentele necesare pentru a pune întrebările potrivite, a verifica informațiile și a înțelege consecințele deciziilor europene pentru România.– Cum vedeți evoluția jurnalismului de mediu în următorii ani și ce mesaj le transmiteți colegilor care încă nu s-au înscris la concurs?

– Mi-aș dori ca jurnalismul de mediu să devină o preocupare constantă în cât mai multe redacții și ca Clubul Jurnaliștilor de Mediu să se dezvolte într-o comunitate profesională activă, cu reprezentare în cât mai multe filiale UZPR.

Avem nevoie de mai multă documentare în teren, de anchete, de materiale explicative și de colaborări cu specialiști. Dar avem nevoie și de povești despre oameni și comunități care fac lucruri bune, despre soluții care funcționează și despre inițiative care merită cunoscute.

Iar colegilor care încă nu s-au hotărât să participe la ediția din acest an le-aș spune să nu mai amâne. Mai este timp până la 25 noiembrie!

Verificați materialele publicate în acest an, alegeți-le pe cele care se încadrează în tematica concursului și înscrieți-le. Dacă aveți un subiect care merită spus, dar nu l-ați abordat încă, poate că tocmai acum este momentul să o faceți.

Mi-ar plăcea ca la această ediție să avem cât mai mulți participanți, din cât mai multe redacții, județe și medii de comunicare. Nu este important doar cine câștigă. Este important ca tot mai mulți jurnaliști să considere mediul o temă care merită investigată și explicată.

Până la urmă, vorbim despre locul în care trăim, despre sănătatea noastră și despre ceea ce lăsăm generațiilor care vin după noi.

Așadar, îi invit pe colegii mei să participe! „Jurnalism pentru un Mediu Curat” este o competiție pentru profesioniști, dar și o ocazie de a demonstra că presa poate face mai mult pentru o societate bine informată și mai responsabilă față de mediul în care trăiește.