(ne vorbește preot paroh Apetroaei Cosmin Gabriel)

 

Postul pe care-l începem duminică 15 noiembrie, ține până pe 24 decembrie inclusiv. Zilele de postire pentru sărbătoarea Crăciunului sunt de asprime medie, numite teologic și post ușor sau post cu dezlegare la ulei și vin, multe dintre ele fiind cu dezlegare la pește. Știm că pe durata postului nu se consumă carne, produse lactate și ouă. Ultima zi din post fiind cea mai aspră zi de postire, numită și ajunare sau post negru, în mod tradițional nu se mănâncă și nu se bea nimic în prima parte a zilei, cel puțin până la ora 15:00.

În timpul postului Crăciunului, grija noastră principală nu trebuie să fie doar postul alimentar, ci mai ales postirea duhovnicească. Cele două postiri sunt strâns legate între ele. Postul alimentar fără cel duhovnicesc nu este modul de postire al Bisericii noastre. Acesta pregătește trupul pentru postirea duhovnicească.

Prin post pregătirea lăuntrică implică mai multe aspecte, printre care:

• Curățirea morală și spovedania – restaurarea comuniunii cu Dumnezeu prin recunoașterea

păcatelor și asumarea responsabilității personale. Sfântul Grigore Palama îi îndemna pe credincioșii din vremea sa, într-o predică ținută cu patruzeci de zile înainte de Nașterea Domnului, astfel: „Mărturisirea păcatelor este începutul acestei bune lucrări, adică al pocăinței și al pregătirii ca să primească cineva în sine sămânța cea cerească, cuvântul lui Dumnezeu care poate să mântuiască sufletele noastre. Căci de aceea a fost gândită de țărani arătura pământului, pentru că scoate rădăcinile cele sălbatice din sânurile acestuia și le face în stare să primească semințe și răsadurile noastre. Același lucru îl face și mărturisirea în ogorul cel rațional al inimii: desțelenește și aruncă patimile rele care sunt în ascunsul ei și o face gata de primirea sfintelor semințe și în stare de purtarea și cultivarea virtuților”.

• Rugăciunea și meditația liturgică – intensificarea vieții rugăciunii personale și comunitare,

participarea la Sfintele Taine și Sfintele Liturghii, prin care credinciosul se apropie de taina Întrupării.

• Faptele de milostenie – manifestarea corectă a iubirii de aproapele, corelativă cu iubirea lui

Dumnezeu, ca expresie a pregătirii sufletești. Milostenia este fapta împlinitoare a postului și a rugăciunii, pentru că ne spune Sfântul Ioan Gură de Aur: rugăciunea și postul sunt lipsite de putere neînsoțite de milă. Fără milostenie ele nu se ridică la cer.

• Cumpătarea  și asceza trupească – disciplina trupului reflectă starea lăuntrică, conferind o

structură interioară stabilă, deschisă experienței harului divin.

Prin post Biserica ne cheamă pe fiecare în parte să ne jertfim trupurile pentru a ne hrăni sufletul din bucuriile duhovnicești care să ne ducă la fericirea trăită de păstori atunci când îngerii le-au vestit Nașterea Domnului.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR