De curând, Consiliul Local al Orașului Bocșa, la inițiativa primarului Patriciu Mirel Pascu, a aprobat acordarea Titlui de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa muzicologului Marius Manyov și, post-mortem, artistului plastic Iosif Vasile Gaidoș.
Prof. univ. dr. habil. MARIUS MANYOV s-a născut în Caraș-Severin la Bocșa Montană în data de 2 iunie 1956, pe strada Ion Vidu nr. 46, casă în care și-a petrecut copilăria și adolescența alături de părinți și bunici.
Părinții, Ioan-Petru s-a născut la Dudeștii Vechi în județul Timiș, într-o familie de bulgari catolici, stabilindu-se la Bocșa după căsătoria cu Elisabeta, născută la Bocșa Montană, din părinți de naționalitate germană și religie catolică. De altfel, rudele mamei s-au repatriat în Germania, la Ulm, după 1990.
Marius Manyov urmează cursurile școlii primare (1963 – 1967), gimnaziale (1967 – 1971) și liceale (1971 – 1975) în cadrul Liceului teoretic real-umanist din Bocșa, iar primele contacte cu muzica le va avea în copilărie, fiind crescut în spiritul educației germane de către bunicii materni. Aceasta însemna învățarea unui instrument muzical, cel puțin, învățarea limbii germane și educația religioasă – servirea la Altar ca ministrant până la familiarizarea cu muzica bisericească apuseană.
În lipsa unui pian, pe care nu și-l putea permite oricine, Marius Manyov va studia în particular mai multe instrumente: acordeon clasic (de la vârsta de 5 ani), apoi, pe la 9 ani, vioara, de prin clasa a VII-a, trompeta, iar în liceu, cl. A IX-a, trombonul.
Nimeni din anturajul familiei nu a sesizat în copilărie calitățile vocale ale maestrului Manyov, cu excepția profesorului de vioară Engelbert Kontur, dirijor al orchestrei UDR-ului, care a încercat – fără succes – schimbarea destinului.
Astfel, la îndemnul părinților, Marius Manyov va urma studii tehnice la Institutul Politehnic „Traian Vuia” Timișoara, Facultatea de Electrotehnică/ Mașini și aparate electrice, apoi Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de muzică/ Canto. Urmează cursuri de măiestrie în Franța și Luxemburg și se înscrie la doctorat la Academia de muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În anul 2005 obține Titlul de Doctor în muzică, teza intitulându-se Dramaturgia oratoriului romantic.În anul 2014 obține Atestatul de abilitare și a calității de conducător de doctorat susținând teza Excelența tehnică și geometria fenomenului vocal – inovație și originalitate în construirea vocii cântate tot la Academia de muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca.
Nume de referință în domeniul muzicii clasice bănățene, Marius Manyov desfășoară o activitate științifică, didactică și artistică deosebită și impresionantă. În plan artistic a avut șansa de a fi evoluat ca solist vocal – bas – invitat pe toate scenele de concert din țară, dar și pe importante scene din străinăte, alături de soliști și ansambluri vocal-instrumentale de prestigiu, sub bagheta unor iluștri maeștri dirijori, abordând lucrări de mare dificultate din genul operei, oratoriului și lied-ului, acoperind mai bine de patru secole de muzică. Un repertoriu vast, cuprinzând aproximativ 60 de titluri (multe dintre ele în primă audiție, prezentate cu prilejul unor evenimente deosebite, cum ar fi: deschiderea / închiderea stagiunilor de concerte, dar și participarea în festivaluri multianuale), stă mărturie prin intermediul afișelor, pliantelor, dar mai ales prin intermediul înregistrărilor LIVE audio sau video; în plan didactic, recompensa o reprezintă, în afara reușitei merituoase a unui important numar de studenți și masteranzi la concursurile de angajare în colectivele artistice ale Operei Nationale și Filarmonicii Banatul din Timișoara, izbânda excepțională a unora care au avut curajul să-și ia soarta în propriile mâini, reușind la concursuri de angajare în instituții de prestigiu din Europa (Viena, Graz, Oslo, Londra, Madrid, Budapesta, Paris etc.); în plan științific „optimizarea suportului tehnic vocal al cântărețului”, indiferent de gen: operă, oratoriu, lied, popular, rock, pop etc. reprezintă preocuparea esențiăla în afara orelor de curs și de studiu. O muncă de cercetare derulată de unul singur, de mai bine de 15 ani, pornind de la confruntarea cu dificultăți uneori majore întâmpinate în pregătirea unor partituri scrise pentru voci adiacente registrului său, însoțită de necesitatea găsirii unor soluții viabile, în baza accesării unor „resurse tehnice” speciale, au condus, în timp, la decantarea unor concluzii, menite să netezească drumul spre performanță și, mai ales, datorită investiției minime de efort, la evitarea patologiei.[1]
Volume: Principii ale vocalității în oratoriul romantic. Timișoara: Editura Universității de est, 2006; Mecanisme ale dramatismului timbral în Messa da Requiem de Giuseppe Verdi. Timișoara: Editura Universității de Vest, 2006; Știință și pragmatism în arta muzicii vocale. Timișoara: Marineasa, 2009; Geometria gestului Tehnic vocal și construirea vocii cântate. Cluj-Napoca: Media Musica, 2026.
Referințe: Lexicon Muzicieni din Banat. 1. Banatul Montan-Banatul Sârbesc/ Ioan Tomi.- Ed. a II-a.- Timișoara: Eurostampa, 2012; Cărășeni de neuitat XVIII/ Petru Ciurea și Constantin Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2012; Who is Who in România. ed. a 9-a, București, 2015; Bocșa culturală. Anul XVII, nr. 1 (92)/ 2016; Bocșa culturală. Anul XVII, nr. 2 (93)/ 2016; Bocșa culturală. Anul XVII, nr. 4 (95)/ 2016; Portrete de personalități ale vieții muzicale bănățene/ coord. Ion Alexandru Ardeleanu. Timișoara: Eurostampa, 2016; Mihai Vișan, Daniel Crecan. Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Ed. a III-a: Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar.- Timișoara: David Press Print, 2019 (Studii și cercetări umaniste; Istorie și studii culturale); Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).
În anul 2016, prof. Marius Manyov inițiază la Bocșa un proiect de excepție intitulat „Ora muzicii sacre apusene în Bocșa natală”, un proiect derulat în parteneriat cu Biserica romano-catolică „Neprihănita zămislire” din Bocșa Montană, proiect în cadrul căruia, cu prilejul hramului bisericii, talentatul bas, prof. univ. dr. Marius Manyov, alături de alți colegi și studenți masteranzi din Timișoara au prezentat concerte semnificative și festive.
De asemenea, în anul 2017 Marius Manyov vine cu propunerea și sprijinul pentru organizarea Festivalului – Concurs național de interpretare a romanței și liedului „Nicolae Florei”, de asemenea un proiect de excepție izvorât din crezul profesional și uman al muzicologului Manyov. De aici nu a mai fost decât un pas până la inițiativa organizării Concertului de muzică vieneză la cariera de piatră, proiect, de asemenea, de succes și înaltă calitate.
Cea mai recentă inițiativă a muzicologului bocșean Marius Manyov, dusă cu real succes la finalitate, a fost proiectul intitulat „Tricentenar ecleziastic muzical la Bocșa 1723 – 2023”, constând într-o serie de concerte tematice de muzică sacră în cadru liturgic, proiect derulat pe parcursul întregului an 2023, anul sărbătoririi celor 300 de ani de zidire a Bisericii romano-catolice „Imaculata conceptio” Bocșa Montană. Proiectul „Tricentenar ecleziastic muzical la Bocșa 1723 – 2023” a debutat în decembrie 2022 și s-a încheiat în decembrie 2023, Marius Manyov organizând și susținând în această perioadă 12 concerte în Bocșa sa natală!
Iată, importante evenimente ale orașului inițiate de un fiu al Bocșei și multe susținute logistic și financiar chiar de inițiator.
Nume de referință în domeniul interpretării muzicii vocale clasice românești și universale, Marius Manyov este unul dintre cei mai valoroși interpreți ai creației vocal-simfonice, excelând în domeniul muzicii vocal-simfonice romantice. Acest „bas cu o voce caldă, amplă, plină de viață, penetrantă în conștiință prin dicția impecabilă, știința frazării, tehnica susținerii, acutul lejer și inteligența mesajului”[2] este un fiu al Bocșei și merită să-i fie numele așezat în cartea de onoare a orașului prin acordarea Titlului de Cetățean de Onoare.
Prin Hotărârea nr. 115 din 27.10. 2026 se acordă domnului Marius Manyov Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa, Laudatio fiind elaborat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” înregistrat cu nr. 975/ 22.09. 2026.
***
IOSIF VASILE GAIDOȘ, artist plastic, s-a născut în 7 iulie 1919 la Ardud, Satu Mare, şi a murit în 3 martie 1998 la Bocşa Montană, Caraş-Severin. A urmat cursuri de specializare în tehnica mineritului la Brad şi Petroşani. A lucrat specialist în minele din Şuncuiuş, Teiuş, Lueta şi Bocşa (Caraș-Severin) unde s-a stabilit în 1963.
Era pasionat de pictură și absolvent al Şcolii de Pictură din Baia Mare. Ca artist a lucrat în ulei, acuarelă şi pastel, pictând exclusiv peisaje. Ca manieră artistică se înscrie în post – impresionism (după cum mărturisește)[3], îmbinând elemente clasice cu cele moderne, armonizate în lucrări originale. Lucrările i-au fost inspirate din natură. Îi plăcea să picteze afară, să surprindă atmosfera și să o redea cât mai plastic. Alteori, făcea schițe pe care le prelucra în atelier. [4]
A organizat peste o sută de expoziţii în ţară şi străinătate (111), fiecare cu aproximativ 100 de lucrări, de fiecare dată fiind expuse altele, noi. Ultima expoziție a fost în noiembrie 1997, în cadrul Zilelor Culturii Bocșene, o expoziție mai mică, la invitația și la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”.
A înfiinţat la Bocşa un cerc de pictură denumit „Tiberiu Bottlik” pentru instruirea şi încurajarea tinerilor artişti plastici bocşeni. Mulți dintre, pe atunci, tineri ai Bocșei au beneficiat de sfaturile și încurajările pictorului Gaidoș, mulți dintre viitorii artiști îi datorează lui Iosif Vasile Gaidoș îndemânarea și curajul pornirii pe acest drum.
Era un om cult, vorbea câteva limbi străine, asculta muzică simfonică și citea literatură cu nesaț. L-a avut profesor pe Lucian Blaga al cărui îndemn nu l-a uitat niciodată: „să înveți limba noastră dragă”. A avut doi copii cărora le-a transmis această dragoste pentru frumos. Fiica sa, Victoria Antoneta Gaidoș Cioacă este cunoscută nu doar ca un foarte bun profesor, dar și ca o talentată poetă, iar nepoata este o foarte bună pianistă.
„Doresc să aduc o bucată de cer în casele oamenilor” mărturisea artistul în anul 1997 când dascăli precum Minerva Trandafir sau Rodica Țene l-au intervievat pentru publicațiile bocșene ale vremii, respectiv „Puls”, periodicul social-cultural al Asociației „Tata Oancea”, care avea ca supliment literar-artistic foaia „Vasiova”, și revista culturală „Ramuri”, care se va transforma, după doar câteva numere, în „Bocșa culturală”.
Despre începuturile artistice povestește în destăinuirile prilejuite de întâlnirea cu doamna prof. Minerva Trandafir (în 1997): „Contactul meu cu pictura a fost legat de o întâmplare. Mă aflam într-o vacanță la un unchi din Baia Mare, care avea acolo o moară. Pe vremea aceea, prin anii 1935 – 1936, în Baia Mare era o școală renumită de pictură. Întâmplarea a făcut ca pe la noi la moară să treacă o personalitate a locurilor, pictorul Phorma. Acesta m-a remarcat, mi-a cerut să fac o schiță, după care a conchis simplu: « ai stofă de pictor». La 19 ani luam astfel contact cu pictura …”
Cu aceeași ocazie, povestește despre front, dar și despre stabilirea la Bocșa: „Tot întâmplarea mă va aduce și la Bocșa, spune artistul. Era în 1960 când fostul director al Întreprinderii Miniere Bocșa, Puwack, m-a întrebat dacă n-aș vrea să vin la Bocșa. Îl întâlnisem la Deva. Pentru că a acceptat câteva condiții modeste impuse de mine, serviciu pentru soție și locuință, am venit.”
Despre preferințe în artă, pictorul Gaidoș mărturisește: „Pictez mai ales peisaje și flori. Am bătut cu pasul, când am putut, diferite zone ale țării și am cunoscut frumuseți nebănuite. Zona Apusenilor (Câmpeni, Baia de Arieș) este tema multora dintre tablourile mele. Vă spun ceva care pare ciudat: acolo, în aceste regiuni, am avut sentimentul că am mai trăit într-o altă viață. Am pictat toate anotimpurile, dar prefer toamna pentru bogăția de culori, tonuri și nuanțe.”
Iosif Vasile Gaidoș s-a stins la Bocșa în anul 1998 și-și doarme somnul de veci în Cimitirul Catolic din Bocșa Montană. Lucrările sale însă au rămas în multe din casele noastre ca mărturie a talentului său despre care regretata Ioana Mihăiescu scria atât de frumos: „… Iosif Vasile Gaidoș a fost credincios sie însuși toată viața. Lucrările lui, care au îmbrăcat sălile galeriilor bănățene, naționale sau străine, au respectat întotdeauna aceleași reguli compoziționale, aceleași subiecte, aceeași gamă cromatică. Natura a fost pentru pictorul bănățean muza permanentă a lucrărilor sale. Aproape niciodată dumnealui nu a surprins natura în zbuciumul ei, căci colțurile pitorești rămase în picturile sale sunt liniștite, încremenite într-o dulce împăcare cu ireversibila trecere a timpului. Pânzele de ape, pictate de nenumărate ori, sunt netede, netulburate de niciun fior, primind cu dărnicie și fidelitate imaginea crângurilor înconjurătoare. Natura este plină de sevă, surprinsă în miez de anotimpuri vii, în clipe de o duioasă amorțeală, subliniind stabilul, siguranța, liniștea.” (Împreună, miternander, együttesen. Nr. 17, iulie 2004, p. 10).
Despre o poezie a culorilor, o „poezie a momentului transfigurat” vorbește și Ion Crișan în revista „Orizont” din Timișoara, în 1977: „Purtând pecetea unui poet al culorii, care oficiază frumosul cu sentimentul unei armonioase identificări cu natura, picturile, acuarelele și pastelurile lui Vasile Gaidoș încântă. El a urcat cerul adâncului pe pânzele sale inspirate, oferindu-ne însă și crâmpeie de tărâmuri de legendă și vis, care au denumiri cu o rezonanță tulburătoare: Valea Frumoasei, Lancrăm, Rășinari, Valea Arieșului, Detunata. Le-am numit doar pe acestea, căci acest om pasionat, a peregrinat prin multe locuri pitorești ale țării, întorcându-se de fiecare dată cu o prețioasă «comoară de suflet». Indiferent de tehnica utilizată, pictorul bocșean surprinde diverse ipostaze ale devenirii peisajului industrial, citadin, dar și arhitectonica tradițională specifică satului nostru. Linia sa de o cuceritoare simplitate, însoțită de tonuri calde și multă lumină, vădesc o rară sensibilitate și un simț al observației îndelung și temeinic cultivate. Tendința spre perfecțiunea expresiei, demonstrează cu prisosință travaliul său impresionant, care dă roade. Trăsătura definitorie a trudei sale artistice mi se pare a fi însă contribuția indiscutabilă la educarea estetică a celor mulți, care se perindă în sălile de expoziție, unde lucrările sale se constituie ca un cald omagiu într-un «peisaj al peisajelor românești» ”.
Referinţe: Oameni şi locuri din Bocşa/ Iosif Cireşan Loga şi Tiberiu Popovici. Reşiţa: TIM, 2005; Bocşa culturală. Anul X. nr. 3 (66)/ 2009; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa- istorie și cultură); Cărășeni de neuitat IV/ Petru P. Ciurea și Constantin Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2010; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); In memoriam Iosif Vasile Gaidoș de Ioana Mihăiescu în: Bocșa: Viziuni/ Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla. Reșița: Banatul Montan, 2014, p. 65-66; Bibliografia revistei „Bocșa culturală”2009 – 2013/ Gabriela Șerban .- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Banatul Montan în culori: catalog de colecție realizat de Muzeul Banatului Montan Reșița.- Cluj-Napoca: Editura Mega, 2019; Gabriela Șerban. In memoriam Iosif Vasile Gaidoș În: Bocșa culturală. Anul XX, nr. 3 (110)/ 2020, p. 20 – 21; Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).
Familia artistului Iosif Vasile Gaidoș a dăruit orașului Bocșa lucrări semnate de acesta, ele se regăsesc în sediul Primăriei precum și în alte instituții ale orașului.
De asemenea, Muzeul Banatului Montan Reșița deține o colecție de artă plastică semnată Iosif Vasile Gaidoș: „Un loc aparte, atât din punct de vedere compozițional, cât și numeric, îl ocupă lucrările lui Vasile Gaidoș, personalitate artistică reprezentativă pentru Banat, autor al unor peisaje deosebite care au drept tematică Bocșa, Reșița ori zonele limitrofe.”[5]
Acest talentat Pictor și Dascăl al celor înzestrați cu arta penelului este un fiu al Bocșei bănățene prin activitatea și dăruirea puse adesea în slujba orașului și comunității și merită să-i fie numele așezat în cartea de onoare a orașului prin acordarea – post-mortem – Titlului de Cetățean de Onoare.
Prin Hotărârea nr. 114 din 27.10. 2026 se acordă, post-mortem, domnului Iosif Vasile Gaidoș Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa, Laudatio fiind elaborat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” înregistrat cu nr. 975/ 22.09. 2026.
Bocșa își cinstește personalitățile, oameni aleși care, prin activitatea lor remarcantă, duc numele orașului cu cinste dincolo de fruntariile țării, precum și dincolo de granițele timpului.
[1] Fragment din prezentarea făcută în revista Bocșa culturală Anul XVII, nr. 1 (92)/ 2016.
[2] Camelia Pavlenco în „Actualitatea muzicală”, București 30 ianuarie 1998;
[3] „Doresc să aduc o bucată de cer în casele oamenilor”. Interviu realizat de prof. Minerva Trandafir în 1997 în „Vasiova”, supliment literar-artistic al periodicului social-cultural „Puls” al Asociației „Tata Oancea” Bocșa;
[4] Bocșa culturală. Anul X, nr. 3 (66)/ 2009, p. 28 – 29
[5] Banatul Montan în culori – catalog de colecție. Cluj-Napoca: Mega, 2019;