„Menirea mea este de-a activa pentru sufletul omului” Erwin Josef Țigla
Erwin Josef Țigla ca un om iubitor de cultură a transformat Centrul Cultural German „Alexander Tietz” într-un loc de întâlnire pentru toți iubitorii cuvântului scris și vorbit. El promovează și găzduiește întâlnirile oamenilor de cultură români, maghiari, sârbi, croați, cehi, slovaci, bulgari, germani. Într-un cuvânt a oamenilor care trăiesc, muncesc și crează în acest spațiu multicultural, denumit sugestiv „Mica Europă”.
Adriana Telescu – Bună ziua domnule Erwin Josef Țigla! Profit de această ocazie pentru a vă spune
“La mulți ani!” Știu că în 19 septembrie veți sărbători împlinirea unei vârste mature și frumoase, 65 de ani. Cum se vede trecutul de la această bornă a vieții?
Erwin Țigla- În primul rând mulțumesc pentru aceste felicitări, mulțumesc pentru faptul că UZPR și secretara organizației județene, Filiala Caraș-Severin este alături de mine la această aniversare. Sigur că pentru mulți împlinirea a 65 de ani de viață înseamnă intrarea într-o altă lume, a pensionarilor. Asta presupune o viață tihnită în care aștepți să te bucuri de viața pe care ți-o mai dă bunul Dumnezeu. Cum a fost până acum? A fost o viață plină de evenimente, o viață plină de efervescență, o viață împlinită, pe care aș vrea s-o continui în același fel. Fiindcă așa cum mă cunosc majoritatea celor care vor citi acest interviu, sunt un om care am neliniștile mele, neliniștile mele culturale pot să spun așa, fiindcă sunt aproape 50 de ani de când m-am dedicat culturii și nici nu mă văd altcumva, decât să duc mai departe această menire a mea și în viitor până când Bunul Păstor mă va chema la el.
Adriana Telescu – De fapt dumneavoastră sunteți un ambasador al culturii Banatului Montan, un om care duce cultura din acest spațiu peste tot în lume. Vă aflați de mai bine de trei decenii în slujba cărții. Sunteți membru al Uniunii Scriitorilor din România- Filiala Timișoara și al Uniunii Ziariștilor din România, Filiala Caraș-Severin. Ați scris peste 100 de volume și v-ați ocupat de apariția unor albume care vorbesc despre patrimoniul nostru cultural, domeniu la care țineți cu sfințenie. Am să amintesc aici câteva din aceste cărți. “Reșița-Viziuni”, de Erwin Josef Țigla, prefața Gheorghe Jurma. Această carte a primit în anul 2010, premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. „Anina-Steierdorf: Viziuni”, de Erwin Josef Țigla, prefața aparține scriitorului Gheorghe Jurma. Diploma Juriului pentru Publicistică a obținut această carte în anul 2012, premiul acordat de Filiala Uniunii Scriitorilor din Timișoara. „Monumentele Mihai Eminescu” de Erwin Josef Țigla, prefața semnată de un mare eminescolog, de criticul literar și scriitorul Gheorghe Jurma, album apărut în anul 2018. Pentru această carte ați primit premiul Uniunii Ziariștilor din România, la categoria Cartea de Presă. Aș putea continua cu multe alte distincții și premii, dar mă opresc aici, pentru că puțină lume știe câte mii de kilometri ați străbătut, ați umblat și căutat și ați citit, ca să poată apărea această carte-album, care este dedicată monumentelor marelui poet Mihai Eminescu. Pe urma acestor însemne artistice ați ajuns chiar și în Cuba. Vorbiți-ne despre istoria apariției acestei cărți.
Erwin Țigla – Această carte album unicat, în momentul apariției ei, a văzut lumina tiparului în anul 2018 și a fost un prinos de recunoștință pentru cei 100 de ani de România Mare, 1 decembrie 1918 – 1 decembrie 2018. Sigur că am cutreierat tot ceea ce am putut și de unde am primit informații în spațiul interior românesc, în interiorul granițelor României . Apoi am vizitat aproape toate țările din jurul României unde există și o comunitate de limbă română, mă refer aici la Republica Moldova, mă refer la Ucraina, Ungaria, Serbia. Am vizitat multe orașe importante europene care au ca dovadă a legăturii cu cultura românească și câte un monument, un bust sau câte o placă comemorativă dedicată marelui poet. Și cum ați spus am fost și peste ocean, am fost în capitala Cubei, în Havana, unde în 2019 am avut posibilitatea să ajung cu ajutorul familiei și să fotografiez bustul lui Eminescu, acolo departe de țară. Sigur că am găsit și am fotografiat și un bust la Montreal , în Canada. Și mai există multe locuri în țară și în lume pe care nu le-am vizitat, locuri unde se găsesc monumente dedicate poetului nepereche. Cred că am străbătut mai mult de 20000 de kilometri în toți acești ani și dacă ne ajută providența, cred că împreună cu Gheorghe Jurma vom realiza un alt album dedicat acestor monumente și spații de aducere aminte despre poet, la 10 ani de la apariția primului volum, în anul 2028. Până atunci sper să găsesc puterea de-a vizita și fotografia multe alte locuri pe care până în prezent nu le-am putut vedea.
AT- Mă gândesc că aveți relații și informații de la oamenii de cultură de pretutindeni, care vă ajută să identificați aceste urme culturale și semne artistice ce vorbesc despre marele nostru poet.
Erwin Țigla – Sigur că nu m-am gândit niciodată că voi ajunge în Cuba. În anul 2018 la apariția cărții album, în marile centre universitare din România spuneam că nu cred că voi ajunge vreodată așa de departe. Dar iată că am primit acest cadou de la cei din familia mea. A fost o mare bucurie. Sigur că informațiile circulă, ele circulă și datorită existenței primei cărți album, iar iubitorii poeziei lui Mihai Eminescu cunosc cartea-album, iar dragostea pentru poet, dragostea pentru literatura și cultura României face ca informațiile să ne parvină și să știm ce se întâmplă în acest domeniu.
A.T. – Noi nu ne putem decât bucura aflând că versurile eminescene sunt iubite în toată lumea.
Centrul Cultural German „Alexander Tietz” este locul unde oamenii de cultură se simt acasă. Ați făcut din acest loc o casă a culturii . Aș spune, citindu-l pe scriitorul Marian Apostol “că la Centrul Cultural German din Reșița, Erwin Țigla transformă fiecare zi într-o sărbătoare a culturii.” Aici, în acest spațiu cuvântul scris, artele plastice, muzica și trecutul Banatului Montan sunt aduse în prim plan. Și pentru că sărbătoriți o anumită vârstă, etapă a vieții în care oamenii se odihnesc, aș întreba din nou, de unde aveți această energie benefică? De unde vine aceasta?
Erwin Țigla – Din dragostea pentru locul acesta, unde m-am născut și dragostea pentru oamenii din jurul meu. Fiindcă nu poți vorbi despre cultură dacă nu vorbești și despre locul unde te-ai născut, te-ai format, ai fost pus pentru a aduce plus valoare comunității. Și totodată trebuie să spun și faptul că această voință îți dă o putere care nu se poate măsura decât prin fapte. O putere care demonstrează că aici, acasă la Reșița indiferent de limba maternă, de cultura căreia îi aparținem, de credința în care am fost născuți și botezați, toate acestea împreună reprezintă chintesența a ceea ce înseamnă Banatul Montan. Acest spațiu fără omul aflat în planul central nu ar fi nimic. Banatul Montan este Omul iar Omul este Cultura Locului.
A.T. – Sunteți ințiatorul și organizatorul mai multor manifestări culturale ale etniei germane din România. Aș aminti aici “Decada Culturii Germane “, “Zilele Literaturii Germane”, “Parada portului popular german”. Cred că vă bazați foarte mult pe echipa care ați format-o , fără aceasta nu ați putea realiza atâtea lucruri minunate.
Erwin Țigla – Desigur am oameni minunați, care sunt în jurul meu, oameni devotați spațiului și culturii . Sigur că fără implicarea lor, nu aș fi făcut nimic, fiindcă nu le pot realiza pe toate singur. Eu am o imaginație bogată, așa că mereu am alte idei, proiecte noi, care implică multă muncă. Repet, omul este cel important, iar oamenii din jurul meu nu prididesc să mă ajute, să duc la îndeplinire ceea ce mi-am propus.
A.T. – Vorbind de literatura germană am și eu nostalgii, fiindcă aceste acțiuni îmi sunt cunoscute, am participat la ele și îmi amintesc cu emoție cum scriitoarea Edith Guip Cobilanschi, ne citea din creațiile ei, în curtea Forumului German din Reșița. Foarte frumoase manifestări organizate cu suflet, pentru suflet.
Erwin Țigla – Sigur că trebuie să o amintim aici și Nora Iuga o personalitate marcantă a poeziei contemporane, cea care nu mai poate participa la evenimente datorită vârstei, are peste 90 de ani, dar cu sufletul este aici. Îmi repeta de fiecare dată când vorbeam, că Reșița este cel de-al doilea Heimat al ei, a doua localitate de suflet pentru ea.
A.T. – În anul 2004 ați primit două distincții importante, ați primit mai multe, dare eu cred că acestea două merită amintite . Ordinul Național pentru Merite Culturale în grad de Cavaler, semnat de Președintele României, la aceea vreme de Ion Iliescu și Ordinul de Onoare pentru Merite Deosebite în Onoarea Republicii Austria în grad de Argint acordat în numele Președintelui Republicii Austria. Cât de importante sunt aceste distincții pentru omul Erwin Josef Țigla?
Erwin Țigla – În primul rând sunt importante pentru Reșița, pentru acest spațiu și pentru comunitate. Fiindcă peste tot nu scrie doar Erwin Josef Țigla, scrie și Reșița , fie că vorbim de Reșița scrisă în limba română, fie că vorbim de “Reschitza” scrisă în limba germană. Trebuie să recunosc că sunt sunt mulțumit pentru aprecierile care le primesc, acestea mă fac să merg mai departe. Să știți că de multe ori după o zi obositoare îmi spun că nu voi mai face nimic, fiindcă întâmpin uneori piedici, nu este ușor mereu. Îmi repet eu mie, că am să mă opresc, că este vremea să facă și alții, dar dimineața mă trezesc cu altă energie, cu gânduri bune și merg mai departe, fiindcă așa este Țigla! Și aceste aprecieri care vin de dincolo de granițele României, dar și din țară reprezintă un îndemn de-a merge mai departe.
A.T. – Trebuie să spunem că Erwin Josef Țigla este implicat activ în acțiuni de caritate. El a fost ales în anul 1996 președinte al Uniunii Asociațiilor Caritative “Sf. Vincențiu de Paul din România”. Din anul 2007 sunteți președinte onorific al acestei uniuni . Există în Reșița un loc, un centru social, unde se întâmplă lucruri bune pentru oamenii defavorizați. Aș vrea să ne vorbiți despre activitatea pe care o desfășurați în acel loc.
Erwin Țigla – Sigur că vorbim aici de Centrul Social “Frederic Ozanam” , un centru din Cartierul Muncitoresc , care funcționează de zeci de ani , un loc dedicat activității sociale, dar și culturale, fiindcă încercăm să împletim ambele atât socialul, cât și culturalul în acel spațiu. De-a lungul anilor am investit foarte mult în copiii ale căror familii aveau posibilități materiale reduse. Am încercat și încercăm să le facem acestor copii viața mai frumoasă. Totodată nu uităm niciodată de persoanele în vârstă, fiindcă sunt în țara noastră tot mai mulți oameni ajunși la vârsta a treia care sunt singuri, care sunt părăsiți și sunt lăsați în voia sorții. Poate nu au nevoie de lucruri materiale, ci mai ales de un cuvânt bun, de o mână întinsă, de o apreciere și de a fi ascultați. Ei au muncit la vârsta tinereții pentru prosperitatea orașului, a țării, dar astăzi nu mai sunt auziți și ascultați. Nu găsesc pe nimeni cu care să poată să schimbe o vorbă, și tocmai acest fapt este important și ajută mai mult decât un kilogram de zahăr sau de făină. Ascultăm, ajutăm și apreciem ceea ce au realizat ei în viață.
A.T. – Foarte frumos acest sprijin afectiv și spiritual.
Am vorbit despre importanța anului 2004 din viața dumneavoastră, dar am uitat să adaug că din acel an sunteți Președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin. Ce și-a propus să facă această instituție pentru etnicii germani din județul nostru?
Erwin Țigla – În primul rând trebuie spus că scopul principal este de-a da un viitor limbii germane din acest spațiu, apoi de a da un viitor culturii, spiritualității și patrimoniului cultural și industrial din acest loc. Primii germani s-au așezat în Banatul Montan la început de secol XVIII, după eliberarea de sub jugul otoman, iar de atunci, cred și consider că este o realitate, ei și-au adus contribuția la prosperitatea acestui spațiu. Sigur că astăzi majoritatea vorbesc despre sașii transilvăneni și șvabii bănățeni și de multe ori noi, cei din Banatul Montan suntem uitați. Istoria noastră este cea care ne face să fim altfel decât cei enumerați anterior, fiindcă strămoșii noștri s-au așezat pe aceste meleaguri din întreg spațiu Imperiului Austriac , apoi austriaco-maghiar, deci din spațiul actualei Austrii, dar și din spațiul actualei Cehii și a Slovaciei și a Sloveniei. Au venit aici și s-au așezat pe aceste meleaguri pentru a aduce un plus de valoare locului, și activităților care s-au desfășurat aici, mă refer la faptul că au fost puși să lucreze în minele din Caraș-Severin, în pădurile județului, în industria metalurgică care se dezvoltă atunci, pe aceste meleaguri, prima oară în Bocșa, Dognecea, Sasca, Oravița, iar din 1771 și la Reșița.
A.T. – Despre Erwin Josef Țigla ar trebui realizat un serial, atât de multe lucruri sunt de spus și toate de laudă. Dar pentru această aniversare eu am să mă opresc aici, nu înainte de-a vă ura din nou, LA MULȚI ANI , alături de frumoasa dumneavoastră familie! Sănătate și multe, multe bucurii!
Erwin Țigla – Mulțumesc și doresc tuturor celor care trec pragul Bibliotecii Germane din Reșița să se simtă ca acasă și să aibă parte de clipe frumoase când vorbim despre cultura Banatului Montan.
Adriana Telescu/UZPR Caraș Severin
Erwin ȚIGLA – Interviu realizat de Adriana TELESCU (audio)