A apărut numărul 2 (22) / aprilie – iunie 2026 al revistei „Muzeul Presei Românești”, publicație trimestrială promotoare de cultură, educație și atitudine jurnalistică, coordonată de Tanța Tănăsescu și Dan Toma Dulciu, aflată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Această ediție are un conținut bogat, reunind interviuri, studii istorice, eseuri, cronici culturale, sărbători aniversare și relatări despre manifestări profesionale, oferind o imagine amplă a vieții culturale și jurnalistice românești contemporane.

Omagiem pe Eminescu în preajma zilei de 15 iunie, prin articole semnate de Dan Toma Dulciu și Mihai Costin. Dan Toma Dulciu aduce argumente că Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani iar Mihai Costin ne invită pe 4 iunie 2026 la vernisajul celei de-a 50-a ediții a Salonului Național „Mihai Eminescu”, eveniment ce se va desfășura sub egida Camerei Deputaților, în Sala de Expoziții „Constantin Brâncuși” din cadrul Palatului Parlamentului României.

Tanța Tănăsescu evocă momente aniversare, aducând în prim-plan pe cosmonautul Dumitru–Dorin Prunariu. Este evidențiată omagierea, în Aula Academiei Române, a 45 de ani de la primul zbor cosmic al unui român, cu o privire dincolo de orizont. „De acolo de sus, frontierele nu se văd. Conflictele nu se văd. Vanitățile noastre nu se văd. Se vede însă o planetă fragilă, splendidă, învăluită într-o peliculă subțire de atmosferă, singura care face posibilă viața. Se vede casa noastră comună”, ne mărturisește Dumitru Prunariu.

Dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics ne prezintă Ordinul „Coroana României”, conferit în 1921 lui Nicolae Titulescu, precum și decorația acordată în 1880 lui Spiru Haret, apelând la faleristică, la heraldică și la sigilografie.

Tenerife, frumoasa insulă spaniolă situată în Oceanul Atlantic, parte a Arhipelagului Canare, este prezentată cititorilor de Dumitru-Tudor Tănăsescu, care ne descrie Masca, satul ascuns în Munții Teno – istorie, legende și fascinația turiștilor moderni, după ce l-a străbătut la pas în această primăvară. Satul este situat la o altitudine de aproximativ 650 de metri, într-o regiune caracterizată de canioane adânci, versanți abrupți și vegetație luxuriantă.

Experiențe surprinzătoare pe care le oferă insula Tenerife le aflăm din relatarea Denisei-Lăcrămioara Ioniță. Cea mai mare dintre Insulele Canare are mult mai mult de oferit decât șezlonguri, cocktailuri colorate și zile leneșe la soare. Insula reușește să combine spectaculos natura vulcanică, experiențele exotice, aventura și liniștea într-un mod fascinant.

Aurelian Popa Stavri ne aduce în atenție muzica și contextele specifice, astfel cum au fost menționate în Istoria Literaturii Dacoromane, volum scris de Mihail Diaconescu iar Prof. emerit Florentin Smarandache, punând întrebarea „ Ce se află la originea tuturor lucrurilor?”, ne oferă un magistral eseu despre Anaximandru și misterul începutului lumii.

Prof. univ. dr. Ioan N. Roșca oferă cititorilor revistei un subiect filosofic:  Semnificația actuală a concepției lui Blaga despre cunoașterea metaforică. În studiul amintit este analizată concepția lui Lucian Blaga despre metaforele plasticizante și metaforele revelatorii precum și despre prezența acestora în mituri și în toate celelalte forme ale creației umane, inclusiv în metafizică și știință. Autorul relevă, de asemenea, și câteva semnificații actuale ale concepției lui Blaga despre cunoașterea metaforică și despre conexiunea acesteia cu cunoașterea paradisiacă, cu cunoașterea luciferică, inclusiv cu matricea stilistică.

Ion Andreiță, pălmaș cu condeiul, se distinge ca o personalitate de elită a culturii române contemporane, un spirit lucid și elegant, care a îmbinat cu rară noblețe vocația scriitorului, rigoarea jurnalistului și rafinamentul diplomatului în slujba adevărului, a dialogului și a prestigiului României. De data aceasta, domnia sa ne cucerește cu amintirile sale pline de culoare, evocând povestea călătoriei spre Tibet, invitându-ne să pășim împreună pe Acoperișul Lumii.

Prof.univ.dr. Nicolae Vasile realizează un interviu neașteptat, de Ziua Internațională a Teatrului, având ca interlocutor Inteligența Artificială.

Pentru magia teatrului ajungem apoi în satul Remuș unde, pe scena Căminului Cultural, s-a jucat piesa „Scara fără sfârșit”, scrisă de Prof.univ.dr. Nicolae Vasile. Melodrama „Scara fără sfârșit” se bucură de aprecieri elogioase din partea publicului și a presei de specialitate. Piesa va fi înscrisă în vară la Festivalul Național de Teatru „Eusebiu Ștefănescu” de la Câmpina.

Dr. Aurica Ichim ne prezintă subiectul „Elena Cuza – prima doamnă a statului român modern”. „Doamna Elena Cuza, prima doamnă a statului român modern, rămâne o figură proeminentă a istoriei naționale, care deschide calea și contribuie la înființarea statului român modern. Nu multe sunt figurile feminine care, în istoria modernă a României, au reușit să treacă granițele cronologiei oficiale și să se fixeze durabil în memoria colectivă. Doamna Elena Cuza este una dintre aceste prezențe discrete, dar profunde, a cărei imagine s-a construit atât din fapte reale, cât și din proiecțiile afective ale unui popor aflat în plin proces de definire a propriei identități” ne mărturisește Dr. Aurica Ichim, Manager al Muzeului Municipal ,,Regina Maria” Iași.

Îndrăgita jurnalistă Camelia Pantazi Tudor ne invită să o însoțim prin Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, evocând personalitatea maestrului, meșteșugarul cuvântului, despre care se poate spune că este cel mai mare inovator al limbajului poetic al secolului XX, poetul care a transformat „urâtul” în frumusețe artistică, care a schimbat „bubele, mucegaiul și noroiul” în poezie, cu accent pe materializarea cuvântului.

Ion Bădoi expune date lămuritoare de ordin biografic, demonstrând că ziua de 5 octombrie 1902, este legitim considerată ziua de naștere a lui Zaharia Stancu.

Dan Toma Dulciu prezintă un material extins despre sistematizarea orașului București – evoluție istorică, principii și limite. „Studiul analizează evoluția sistematizării orașului București de la începuturile sale până în contemporaneitate, așa cum au fost acestea reflectate în presa vremii, evidențiind importante proiecte urbanistice, principiile care le-au fundamentat, cauzele neaplicării acestora și rolul personalităților implicate. Se subliniază caracterul discontinuu al dezvoltării urbane și tensiunea dintre planificarea teoretică și realitatea socio-politică. Dezvoltarea urbană a Bucureștiului reflectă evoluția societății românești în ansamblul ei”, mărturisește Dan Toma Dulciu. Și tot acesta ne propune cunoașterea biografiei și operei unui talentat poet contemporan, Răzvan Ducan, prezentat în interviul oferit revistei.

Talentatul traducător din lirica arabă, Octavian Hârșeu, dezvăluie cu măiestrie povestea vieții a doi cântăreți egipteni – Oum Kulthoum și Abdel Halim Hafez, cărora le tălmăcește în limba română minunatele versuri ale unor cântece de mare succes.

Aflăm de la Prof.dr. Mihai Popescu detalii interesante despre „Englezul de la Plevna”, de fapt repere bio-bibliografice și istorice despre Fredrick William von Herbert (n.1859). Cartea scrisă de acesta privind apărarea Plevnei (tradusă acum și în limba română, prin eforturile Editurii Prospexi din Dorohoi), a fost publicată inițial de Editura Longmans, Green, and Co., în anul 1895.

Referitor la activitatea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Cronica Timpului”, vă prezentăm informații despre cea mai recentă „Seară culturală românească”, din luna mai, eveniment ce se desfășoară în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană București. Această filială organizează lunar evenimente culturale dedicate jurnalismului, literaturii și artei noastre naționale, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Bibliotecii Metropolitane București.

Jurnalista Daniela Bădescu, membră a Filialei „Cronica Timpului”, reliefează profilul unei asociații de elită – AGIR, între inovație și tradiție culturală. Această asociație este cunoscută și apreciată pentru activitatea pe plan social, educațional, cultural și științific.

Muzeul Satului, precum și Fântâna Mioriței, din București, au împlinit 90 de ani de la inaugurare, iar Coiful de la Coțofenești, împreună cu două brățări dacice regale, au revenit acasă, la MNIR. Aceste momente semnificative sunt reliefate în cuprinsul revistei, având ca autoare pe Tanța Tănăsescu.

Sala de expoziții Theodor Pallady de la Biblioteca Academiei Române (B.A.R.) a găzduit, în perioada 29 aprilie – 8 mai a.c., o interesantă expoziție, intitulată sugestiv „Foi volante care au făcut istorie”, în care au fost aduse în atenția publicului documente prețioase tipărite în urmă cu două secole în Principatele Române. A fost subliniat încă o dată rolul B.A.R. în conservarea Patrimoniului, în menținerea trecutului ca resursă vie pentru prezent și viitor, veritabilă lecție de istorie. Nicolae Tănăsescu ne oferă bogate detalii legate de această expoziție, acoperind perioada 1820-1866, cu atenție sporită acordată documentului de înștiințare despre apariția gazetei românești „Curierul Bucureștilor”, 1829, având ca directori ai gazetei pe Ion Heliade Rădulescu și Costache Moroiu.

Mulțumim tuturor colaboratorilor care au făcut posibilă apariția acestei ediții.

Revista „Muzeul Presei Românești” este disponibilă în format digital la adresa https://tantatanasescu.blogspot.com

Vă urăm lectură plăcută!