Jurnalistul Mario Balint, corespondenta special SRR, despre volumul “Comunismul si cioburile sale – 45 de ani cu bune și cu rele în România” al cunoscutul jurnalist, Zoltan Kovacs din Timișoara.

Înregistrare de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin.

La Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița a avut loc în martie 2025, lansarea unei cărți care aduce în prim plan, comunismul. Cunoscutul jurnalist, Zoltan Kovacs din Timișoara, vine cu această nouă apariție editorială, în care ne vorbește despre lucrurile bune și cele rele din cei 45 de ani de comunism în România. Cartea a apărut ne spune autorul, din dorința de-a afla și tânăra generație despre fețele bune și cele rele ale acestei perioade “pe care eu am parcurs-o, trăind asemeni semenilor mei, bine și mai puțin bine” .

“Comunismul si cioburile sale – 45 de ani cu bune și cu rele în România”,  reprezintă un fragment din istoria acestei țări ,un mijloc de informare pentru tânăra generație, dar și pentru cei care erau plecați din țară. Câteva exemplare vor merge așadar la toate bibliotecile școlare din România.

Lansarea de carte a fost moderată de jurnalistul Mario Balint, care a amintit celor prezenți că Zoltan Kovacs este cel care a pus pe piață ziarul  „Agenda”, cea mai citită publicație de după anul 1990.

O întâlnire foarte plăcută cu un omul Zoltan Kovacs, care a răspuns la întrebări și a argumentat necesitatea unei asemenea cărți , pentru că “trebuie să ne cunoaștem trecutul pentru a nu repeta aceleași greșeli în viitor”, declară  cercetătorul științific Ioan Hațegan, în prefața cărții.

 Interviu cu Zoltan Kovacs realizat de Adriana Telescu, UZPR Caras Severin.

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR:

Joi, 3 aprilie 2025

 

Ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Erwin Josef Țigla:

• Deschiderea festivă a celei de a XXXV-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“. Cuvânt inaugural: Erwin Josef Ţigla;
• Prezentare de carte: „Deutsche Literaturtage in Reschitza, 2016 – 2020” (= „Zilele Literaturii Germane la Reșița, 2016 – 2020”), coordonator: Erwin Josef Ţigla, apărută la Editura „Banatul Montan” Reșița, a 122-a publicație a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
• Prezentare de carte: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944: Erzählberichte“ (= „Refugierea germanilor din Banat în toamna lui 1944. Amintiri“), coordonatori: Albert Bohn, Werner Kremm și Anton Sterbling, München: Landsmannschaft der Banater Schwaben, 2024, Seria Banater Bibliothek nr. 26, precum și Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2024. Prezintă doi dintre coordonatori: Werner Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare) și Anton Sterbling (Fürth, Germania);
• Prezentare de carte: „Kärnten Dokumentation 2024 – Band 39. Dialog und Kultur. Beiträge zum Europäischen Volksgruppenkongress 2023 und Sonderthemen” (= „Documentație Carinthia – volumul 39. Dialog și cultură. Congresul european al minorităților naționale din 2023 și tematici speciale”), cu contribuţii și din România, prezintă: mag. Udo Peter Puschnig din partea Guvernului Landului Carinthia, Klagenfurt am Wörthersee, Austria;

• Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) citește din romanul său, „Leben in Etagen“ (= „Viața în etaje“), carte apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Epik, nr. 153;
• Addendum la Franz Hodjak – 80. Prezentare de carte:  „Ehrenplatz im Jenseits. Gedichte. Mit elf Illustrationen von Astrid Hodjak“ (= „Loc de cinste în viața de apoi. Poezii. Cu unsprezece ilustrații de Astrid Hodjak”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik – prezintă Horst Samson (Neuberg, Germania).

 

Ora 19.00, foaierul Centrului Universitar UBB Reșița, moderator Andrei Popov:

• Vernisajul expozițiilor „Scrieri antirăzboinice / Schreiben gegen den Krieg – Ingeborg Bachmann 1926 – 1973” și „Paul Celan – printre cuvinte / unter den Wörtern”, în organizarea Forumului Cultural Austriac din București, cu sprijinul Muzeului Banatului Montan, Reșița.

 

Vineri, 4 aprilie 2025

 

Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Werner Kremm:

• Prezentare foto „Auf den Spuren der Inka“ (= „Pe urmele incașilor“), de către Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Germania);

• Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește texte noi reunite sub titlul „wasserworte“ („vorbe acvatice”);

• Nina May (București) își prezintă cartea „Das gibts doch gar nicht! Die Walachei ist nicht im Nirgendwo, sondern mitten unter uns. Glossen, erste Staffel“ (= „Așa ceva nu se poate! Valahia nu se află în țara lui Papură Vodă, ci chiar în mijlocul nostru. Glose, prima parte”), carte apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2024, Seria Fragmentarium, nr. 30. Pentru această carte, autoarea a primit Premiul de debut al editurii. Cuvinte introductive: Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ Ludwigsburg, Germania;

• Horst Samson (Neuberg, Germania) citește din noua sa carte de poezii „Vom Auftauchen und Verschwinden der Landschaft” (= „Despre apariția și dispariția peisajului”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania 2025, Seria Lyrik, nr. 193;

• Prezentare de carte: „Limbă și cultură germană în România (1918 – 1933). Realităţi postimperiale, discurs public şi câmpuri culturale“, coordonatori: Andrei Corbea-Hoişie și Rudolf Gräf, 2 volume, Iași: Editura „Polirom”, 2023, prezintă: prof. dr. András F. Balogh (Universitatea „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca) precum și prezentarea de noi perspective despre literatura germană în România între anii 1918 și 1933, în urma apariției acestei cărți. Cuvinte introductive: prof. dr. Rudolf Gräf (Sibiu / Cluj-Napoca).

 

Ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“, moderator Erwin Josef Țigla:

• Christina Arnold (Mecseknádasd, Ungaria), coordonatoarea Redacției în limba germană Radio Pécs – Redacția principală pentru Minorități și Maghiarii din Diasporă, prezintă expoziția de fotografii „Schein und Wirklichkeit” (= „Aparență și realitate”), organizată de Gábor Ruda, președintele Asociației Culturale „Freundeskreis Murgebiet“ Pilisvörösvár, Ungaria. Expun: Péter A. Bak, András Balla, Péter Berentz, Andreas Franke, Erzsébet Horváth, Erzsébet Lieber, Éva Hilda Mécses, Péter Pölczman, Gábor Ruda, István Schmidt și István Stark;
• Autorul german din Ungaria Josef Michaelis (Somberek) citește din „Tierkonzert“ (= „Concertul animalelor“), ilustrații: István Damó, carte apărută la Editura „Muravidék Baráti Kör Kulturális Egyesület“, ediția a II-a 2025, precum și poezii inedite;
• Stefan Valentin (Taksony, Ungaria) și Christina Arnold (Mecseknádasd, Ungaria) citesc din antologia germană din Ungaria „Mehrstimmig“ (= „Pe mai multe voci”), coordonator: dr. Gábor Kerekes, apărută în cadrul publicației „Mitteleuropa – Schriftenreihe zur Kultur“, seria Literatur, volumul 1, 2021, precum și poezii noi;
• Veronika Haring (Maribor, Slovenia) prezintă antologia apărută în 2025 „Vezi med ljudmi. 23. Zbornik kulturnega društva nemško govorečih žena MOSTOVI = Zwischenmenschliche Bindungen. 23. Sammelband des Kulturvereins Deutschsprachiger Frauen BRÜCKEN“ (= „Legături interumane. Cea de-a 23-a antologie a Asociației Culturale a Femeilor Germane PODURI“);
• Ivan Korponai (Stehanja vas, Slovenia) citește din creația proprie;
• Jurnalista și traducătoarea Beatrice Ungar (Sibiu) prezintă cartea „Rubla, Ort ohne Schatten“ (= „Rubla, locul fără umbră”), apărută la Editura „Honterus” Sibiu 2025, în prezențaautoarei Mariana Gorczyca (Sighișoara).
•  
• Sâmbătă, 5 aprilie 2025
•  
• Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Beatrice Ungar:

• Autoarea Britta Lübbers (Oldenburg, Germania), deținătoarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2021, citește din creația proprie sub mottoul „Osten” (= „Estul”);
• Horst Samson (Neuberg, Germania) citește eseul „Ein Molekül springt aus der Bahn – Vom Schreiben und Reiben an der Sprache und der Welt” (= „O moleculă sare de pe șine – Despre scris și frecarea de limbă și lume”);
• Anton Sterbling (Fürth, Germania) își prezintă și citește din „Ungewissheiten heimwärts fliehender Krähen. Neuere Gedichte, Kurzprosa und Erzählungen“ (= „Incertitudini ale corbilor care fug acasă. Poezii mai noi, proză scurtă și povești“), carte apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Epik, nr. 154, precum și „In der Sprache der Dinge. Gedichte / Pe limba lucrurilor. Poeme” (traducere de Herbert-Werner Mühlroth și Ioan Milea), carte care va apărea la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik;

• Autorul revenit acasă, la Sibiu, Heinrich Heini Hoechsmann, citește din volumul al II-lea al trilogiei: „Alte und neue Heimat“, „Einmal Deutschland und zurück“ (= „Patria veche și patria nouă”, „Germania dus intors”), apărut 2025 la Editura „Schiller“ Sibiu / Bonn;
• Dagmar Dusil (Bamberg, Germania) citește din romanul ei „Das Geheimnis der stummen Klänge“ (= „Secretul sunetelor tăcute”), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, 2024, Seria Epik nr. 149.
•  

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Horst Samson:

• Lectură, expoziție foto și prezentare film video la tema Aromâni – minoritate în România și în alte state balcanice. Prezentarea cărții autorului Yiani Mantsu, prin Katharina Kilzer (Wiesbaden, Germania);
• Balthasar Waitz (Timișoara) citește noi texte din creația proprie;
• Autoarea Valerie Fritsch (Graz / Viena, Austria) citește din creația proprie: „Zitronen“ (= „Lămâi”);

• Hellmut Seiler (Backnang, Germania) citește haiku-uri, satire și alte texte noi;
• Autorul Bastian Kienitz (Mainz, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022, citește din creația proprie sub mottoul „Bilder und Lyrik, welche in Temeswar, Wolfsberg sowie beim Stausee in Franzdorf entstanden sind“ (= „Imagini și lirică, create anul trecut la Timișoara, Gărâna și pe malul lacului de acumulare de la Văliug”);
• Autorul Christian T. Klein (Viena, Austria), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2023, citește din creația proprie sub mottoul „Aus der Ferne gefallen“ (= „Căzut din depărtare”).

         

Ora 19.30, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, moderator Erwin Josef Țigla:

• Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2025 în instituția școlară frecventată și de Rolf Bossert:
• Expoziție documentară dedicată lui Rolf Bossert, din arhiva Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
• Introducere: Hellmut Seiler (Backnang, Germania), inițiatorul Premiului;
• Laudatio pentru premianta pe anul 2025 a Premiului literar „Rolf Bossert“, Nicola Quaß (Düsseldorf,  Germania) prin Christian T. Klein (Viena, Austria);
• Cuvinte de mulțumire și lectura premiantei Nicola Quaß (Düsseldorf, Germania).

 

• Duminică, 6 aprilie 2025
•  
• Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Hellmut Seiler:
• Thomas Krause (Braunschweig, Germania) citește din creația proprie;
• Kurt Thomas Ziegler (Aspang, Austria) își prezintă cartea „Von den Doppelschwertern zum Doppeladler. Der transsilvanisch-austriakische Nährboden meiner Erinnerungen. Episoden eines Bildungs- und Lebensweges” (= „De la săbiile încrucișate la vulturul imperial. Peisajul transilvano-austriac, spațiul fertil al amintirilor mele. Episoade ale unui drum educațional și de viață”), volumul al II-lea, apărut în 2023, la Editura „Schiller” Sibiu / Bonn;
• In memoriam Helmuth Frauendorfer (*5 iunie 1959, Woiteg / Timiș – † 2 decembrie 2024, Fürth, Germania). Evocare de Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ Ludwigsburg, Germania, Anton Sterbling (Fürth, Germania) și Horst Samson (Neuberg, Germania);

• In memoriam Emilian Roșculescu PAPI (*20 ianuarie 1960, Reșița – † 19 iunie 2024, Timișoara). Evocare de Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ Ludwigsburg, Germania;
• Proiectul „Literaturexpress Darmstadt – Timișoara“, prezentat de Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) și Henrike Brădiceanu-Persem, coordonatoarea Cercului literar „Die Stafette“ Timișoara;
• Întâlnire cu Cercul literar „Die Stafette“ și cu scriitorii germani din Timișoara. Citesc: Arnold Schlachter, Benjamin Burghardt, Arthur Funk și Henrike & Lorette Brădiceanu-Persem; moderatoare: coordonatoarea Cercului literar „Die Stafette“, Henrike Brădiceanu-Persem.

 

Ora 13.30, excursie literară la Vârșeț în Serbia (doar pentru autorii prezenți la manifestare).

 

• Ora 16.00, Biblioteca Orășenească Vârșeț, moderatori Marija Grujic & Erwin Josef Țigla:
• Literatură în transfrontalier. Lecturi ale participanților din România, Germania, Austria, Ungaria și Serbia.

 

 

٭ Întreg programul se va desfășura în limba germană.

 

Reguli de confidențialitate: Fotografiile și înregistrările audio-video care se efectuează în cadrul desfășurării activităților organizate de noi sunt necesare pentru documentare, informare și realizarea de materiale jurnalistice, existând posibilitatea de a fi publicate de noi sau de terțe persoane sau grupuri, îndeosebi în cadrul produselor media

• UZPR

Variatele poziții manifestate în ultimele zile față de evenimentele din societatea noastră ne determină să reafirmăm faptul că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România susține și apără dreptului jurnaliștilor de a-și exercita profesia inclusiv prin criticarea pozițiilor exprimate de instituții și persoane publice, autorități centrale sau locale față de care ar exista suspiciuni de derapaje instituționale, respectiv de exercitare interpretabilă a funcțiilor pe care le dețin în cadrul statului român.

De asemenea, UZPR militează permanent pentru apărarea deplină a dreptului la liberă exprimare al tuturor cetățenilor, pilon fundamental al democrației de tip occidental și, în același timp, reper crucial al activității jurnalistice. Prin Statutul său și prin componenta sa majoră de utilitate publică, UZPR condamnă ferm orice tip de cenzură și orice încercare de intimidare a jurnaliștilor, care, prin activitatea lor de primă importanță pentru societate, asigură dreptul publicului de a fi informat.

Presa trebuie lăsată să-și facă datoria sa!

Sorin Stanciu

Președinte al UZPR

Radio Televizija Opštine Kovačica

Vasile Barbu, poet, publicist şi editor, preşedintele Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, una dintre cele mai marcante personalităţi ale literaturii şi culturii româneşti din Serbia, cel care a pus Uzdinul pe harta culturală a Banatului istoric, ne împărtăşeşte 2 noi apariţii editoriale :

Revista „Sport Južnog Banata” în care sunt notate atât în limba română cât şi în limba sârbă toate activităţile dedicate Culturii, ale Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, şi apariţia editorială a cărţii intitulată „Arta poemului ca supravieţuire” scrisă de Ionel Bota, critic și istoric literar din Timișoara.Această carte ce a fost lansată sâmbătă, în data de 22 Martie la Biblioteca Germană „ Alexander Tietz” din Reşiţa, România,în timp ce promovarea va avea loc în Uzdin pe 26 aprilie în cadrul manifestării „ Oamenii de seamă ai Banatului”.

Arta Poemului ca supravieţuire , scrisă de către Ionel Bota,este o carte de merit , o carte dedicată operei literare de-o viaţă ale ilustrului poet Vasile Barbu din Uzdin.

De fiecare dată când organizez evenimentul din februarie intitulat „La o cafea cu scriitorii sub semnul zodiei vărsătorului” mă gândesc la Tibi Stoia! Dacă ar fi în viață, ar fi alături de noi – vărsători pasionați de lectură și act cultural! Însă timpul nu a mai avut răbdare…

Tiberiu Sebastian Stoia, geolog, s-a născut la Bocșa în 8 februarie 1950 și s-a stins în dimineața zilei de 31 martie 2018  într-un accident de mașină… la un spital din Timișoara. Miercuri, 4 aprilie 2018, de la ora 13.00, a fost condus pe ultimul drum la Cimitirul Catolic din Bocșa Montană.

Mama lui Tibi Stoia, doamna Elisabeta Stoia, este cea care a înființat, în 1953, biblioteca publică din Bocșa. Iar Tibi era extrem de mândru de mama lui, de familia lui. Vorbea cu mare drag și aplomb despre copilărie și despre familie, despre educația din familie. O educație aleasă…

Tiberiu Stoia a fost handbalist, inginer geolog, împătimit jucător de bridge, dar și soț și tată. Își iubea copiii, iar pe Kiki (Kikiluca, așa o dezmierda pe Andreea) o adora.

De asemenea, Tiberiu Stoia a fost un mare pasionat de turism. Era cunoscut și recunoscut pentru călătoriile sale extrem de atractive şi interesante. A călători a devenit pentru el un mod de viaţă. Cu mult curaj, lua rucsacul în spate şi pornea… în lume. Fost sportiv de performanţă în echipa naţională de handbal tineret, era obişnuit cu efortul fizic şi, în ciuda vârstei și a unor boli, era rezistent la călătorii lungi, era capabil să parcurgă pe jos kilometri în condiţii extrem de anevoioase și modeste.

Colaborarea  bibliotecii bocşene cu Tiberiu Stoia are o anume vechime. Circa 15 – 16 ani. În această perioadă am organizat împreună două Burse Internaţionale de Mineralogie la Bocşa, iniţiativa aparţinându-i, evident, geologului Tiberiu Sebastian Stoia. Pasionat de minerale, colecţionar cu relaţii în toată lumea, nu i-a fost extrem de greu să iniţieze cele două Burse internaţionale de Mineralogie, cuprinse chiar într-un catalog internaţional de specialitate, evenimente inedite pentru oraşul nostru, care s-au bucurat de succes.

Între călătorii, Tiberiu Stoia îşi făcea timp să vină la bibliotecă, locul în care, în copilărie, a descoperit savoarea cărţilor  şi şi-a intuit spiritul de aventură. Iubea să simtă parfumul cărţilor, să se plimbe printre rafturi și să mângâie cărțile. La fiecare aniversare a bibliotecii ( la 50 de ani – 2003 şi la 60 de ani – 2013) a fost prezent.

În 2014, întors de la aşa zisul „capăt al pământului” cu o mulțime de povești și imagini, Tibi Stoia se hotărăște să împărtășească și altora din experiența sa frumoasă și deosebit de interesantă. Așa că, va „construi” o expoziție de fotografii, care va deveni itinerantă și va porni de la Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea” din Bocşa (7 – 11 aprilie 2014), apoi la Librăria „Semn de carte” din Reşiţa (6 mai 2014), urmând Universitatea de Vest din Timişoara (12 – 20 mai 2014) şi încheind cu Baia Mare (locul în care a lucrat ca geolog vreo 13 ani şi unde încă mai avea prieteni care-l așteptau cu drag). Această expoziție reprezenta rezultatul celei mai interesante călătorii, a celor şase săptămâni  de colindat pe traseul Uruguay – Argentina – Chile, „la capătul pământului” până la Capul Horne, adică la sub 1000 km. de Antarctica.

Mai mult, în următorul an, în 2015, încurajat de buna primire a expoziției în țară, Tibi Stoia împreună cu Vasile Bogdan realizează o excepțională carte – „În lume, prin lumi” –  poveste în poveste, despre strămoși, despre familie, despre pasiuni, Tibi încercând parcă să-și motiveze dorul neîncetat de ducă, pofta nestăvilită de cunoaștere, plăcerea de a juca șah și atracția spre sport și competiție.

O viață întreagă pașii l-au purtat prin locuri minunate și, răsfoind și citind cartea, îți imaginezi toate câte le-a văzut și le-a colindat povestitorul nostru, geologul și călătorul Tiberiu Stoia. Mai ales că sunt prezentate descrieri excepționale, informații diverse sunt inserate în textul povestirilor pentru a oferi cât mai multă informație și a edifica cititorul. Întâmplări, unele haioase, altele mai înfricoșătoare, sunt relatate cu savoare și talent narativ.

Volume: În lume prin lumi. Tiberiu Stoia în dialog cu Vasile Bogdan.- Timișoara: David Press Print, 2015 (colecția Mapamond);

Referințe:[1] 50 de ani de bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Tiperciuc.- Reșița: Timpul, 2003, p. 98-99 (Bocșa – istorie și cultură); Bocșa din inimă III/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2011, p. 183 – 199 (Bocșa – istorie și cultură); Bocșa culturală. An. XIX, nr. 2 (101)/ 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură; 71);

De șapte ani Tiberiu Sebastian Stoia își doarme somnul de veci în cimitirul catolic din Bocșa Montană alături de alți importanți oameni de cultură ai locului și, de fiecare dată când poposim în acest cimitir, care găzduiește un muzeu în aer liber al sculpturilor lui Tiberiu Bottlik, aprindem o lumânare și la mormântul lui Tibi, depănând cu prietenii amintiri dintre cele mai frumoase. Pentru că Tiberiu Stoia a lăsat cărarea vieții lui presărată cu frumusețe, cu aventură din uimitoare călătorii și strașnice povești dintr-o viață de om! Om devenit personaj în propria lui poveste, dar și în poveștile altora!

Dumnezeu să-l odihnească! În veci pomenirea lui!  

 

---

[1] https://uzpcarasseverin.wordpress.com/2018/04/02/a-plecat-si-sebastian-tiberiu-stoia/

https://arhiva.reper24.ro/disparitie-fulgeratoare-plecat-dintre-noi-si-bocseanul-tiberiu-stoia/

Dă clic pentru a accesa wp-1743167245842.pdf

Se află sub tipar primul număr al revistei „Bocșa culturală” pe anul 2025, revistă care pășește în cel de-al XXVI-lea an de apariție. Până la varianta tipărită, vă invităm să ne citiți în format PDF! Lectură plăcută!

Cu prețuire,

Gabriela Șerban

Ca în fiecare zi, a ajuns la sediul bibliotecii factorul poștal cu corespondența și tare m-am bucurat când, între alte plicuri, l-am regăsit pe cel de la Birda, de la părintele Valentin Bugariu.

M-am bucurat să găsesc în plic revista „Arhanghelul”, primul număr din acest an (an. XIV, nr. 1 (53), 2025), revistă trimestrială de cultură și religie rurală editată de Asociația „Arhanghelul” din Birda.

După cum ne-a obișnuit redactorul-șef al acestei publicații, pr. dr. Valentin Bugariu, numărul care deschide anul prezintă întotdeauna un Raport de activitate al Parohiei Birda, de astă dată prezentând raportul pentru anul 2024. Aflăm astfel că Parohia Birda este una dintre cele 33 de parohii arondate Protopopiatului Deta din Arhiepiscopia Timișoarei; că este o parohie rurală cu biserică în parohie și capelă în filie, în care se desfășoară activitatea religioasă, pastorală și catehetică de-a lungul anului.

Trebuie să precizez că, de pe această primă pagină suntem informați, într-un mod simbolic și discret, că anul 2025 este dedicat, într-un fel sau altul, pictorului Filip Matei la 100 de ani de pictură murală la Birda.

Din cele 24 de pagini ale revistei reiese această activitate extraordinară a unei biserici vii, a cărei misiune este împlinită în slujba comunității, a credincioșilor de toate vârstele și din toate categoriile sociale, o importantă și necesară activitate de credință, duhovnicească, dar și o intensă activitate cultural-educațională, menite să apropie copiii și tinerii de altar și de sfântul potir.

Acest prim număr al revistei „Arhanghelul” pe anul 2025 prezintă necesare pagini de istorie culturală din Banatul istoric, recente apariții editoriale, portrete ale unor personalități, dar și frumoase pagini de literatură. De asemenea, sunt conturate succint cele mai importante evenimente desfășurate la sau de către Parohia Birda la începutul acestui an 2025.

Între cei care semnează în paginile acestei reviste se află nume importante ale literaturii și culturii întregului nostru Banat! Cititorul se va bucura de poemele maestrului  Eugen Dorcescu, de poezia preotului dr. Dan Gârjoabă, precum de lecția de literatură a dnei. prof. Manuela Matis ( este adus în atenție Sadoveanu:  „Baltagul”, „Frații Jderi” și „Creanga de aur”).

Prof. Iosif Marius Circa continuă un serial aflat la cel de-al XXIII-lea episod, intitulat „Din amintirile unui «colonist» …”, o pagină frumoasă și binevenită pentru iubitorii de lectură cu parfumul vremurilor de odinioară.

Iancu Murărescu din Sărcia-Serbia se regăsește în acest număr de revistă cu un articol interesant pentru istoria Banatului (și sârbesc), articol intitulat Nume la românii din Sărcia.

Urmează veritabile pagini de istorie culturală: prof. dr. Virginia Ardelean scrie despre Fundațiile școlare și rolul lor în formarea intelectualității românești bănățene, partea a VIII-a ( 1865-1918), iar muzicologul Constantin-Tufan Stan se apleacă asupra unei personalități cu rezonanță extraordinară și pentru Bocșa: Dr. Petru Borlovan – Diligențe pentru înființarea unei Mitropolii Ortodoxe Române la Lugoj. Interesant acest articol al bocșeanului Constantin-Tufan Stan și binevenit în contextul acestui an în care Banatul ar trebui să-l omagieze pe generosul doctor  Petru Borlovan la 170 de ani de la naștere (13 nov. 1855) și 110 ani de la moarte (14/27 mai 1915).

Pr. dr. Dan Gârjoabă consemnează importanța zilei de „19 Februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși – «profetul artei moderne»”, iar pr. Cristian Gabriel Băican continuă  cu episodul V din serialul dedicat Bazoșului Vechi: „Comunitatea din Bazoșul Vechi – arc peste timp”.

Tânărul student teolog Orășanu Alexandru-Gabriel semnează două articole în această revistă: unul pe temă religioasă, intitulat „Iona în pântecele fiarei – speranța în mijlocul celor mai mari necazuri”, iar cel de-al doilea este dedicat poetului nepereche și este intitulat „Aniversarea lui Mihai Eminescu: o datorie a neamului românesc”- firesc să existe un astfel de material în primul număr al revistei ținând cont că în ianuarie cultura românească și-a sărbătorit ziua (15 ianuarie) și l-a sărbătorit pe Mihai Eminescu la 175 de ani de la naștere.

Rubrica „Bucurii editoriale” este susținută de pr. dr. Valentin Bugariu și prezintă două volume ale Banatului: „Clopodia- conacul celor trei personalități” , apărut la Timișoara: Editura Eurostampa, 2024 și semnat  de Ioan Traia și Doru Sinaci, articolul purtând numele „Clopodia – o frumoasă poveste”; cea de-a doua bucurie editorială se referă la volumul aniversar „In Honorem Ioan Traia 70 de ani”, realizat de Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat și apărut la Timișoara: Eurostampa, 2024, iar pr. dr. Valentin Bugariu își intitulează cronica „O carte în slujba unui om neprețuit”.

Paginile de final ale revistei „Arhanghelul” (An XIV, nr. 1 (53)/ 2025) sunt dedicate rubricii „Cronica parohială” și cuprind descrierea succintă a evenimentelor derulate de Parohia Birda în perioada ianuarie – martie 2025: „Ziua Culturii Naționale”; „Ziua Unirii Principatelor Române”; „Cateheză demonstrativă la Școala Gimnazială din Livezile”; „Sărbătorirea Sfântului Ierarh Sava la Mănăstirea Sf. Mc. Gheorghe din Birda”; „Ziua Educației Religioase”; „Activitate dedicată Anului comemorativ la Școala Primară din Sângeorge”; „O nouă activitate în cadrul Concursului Catehetic la Birda”; „Preotul Marian Petrescu (1960 – 2024)”; „O nouă activitate în cadrul Concursului Catehetic la Birda” (II); „Întâlnire catehetică la Deta”.

După cum precizam încă de la început, revista „Arhanghelul” de la Birda, frumos construită, ilustrată și paginată excepțional, prezintă o Biserică vie păstorită de un preot cu har!

Merită alese felicitări harnicul părinte Valentin Bugariu, precum și colegii săi din colectivul de redacție: Nina Ceranu, Ioan Viorel Boldureanu, Florin Corneliu Popovici, Ioan Traia și Ilia Pavlovici Pătruț, personalități care, iată, ne dăruiesc pagini importante  ale culturii și literaturii noastre bănățene!

 

P.S. Plicul părintelui Valentin Bugariu mai conține o invitație la o Masă rotundă intitulată „Unire națională și unificare bisericească”, o activitate religios-educațională desfășurată în cadrtul Concursului Național Catehetic din 27 martie 2025 la Biserica  cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” Birda, jud. Timiș. Evenimentul cuprinde: discuții, expoziție de carte și fotografie pe tema „Basarabia din inimă”, precum și proiecția filmului „Martirul Unirii. Destinul tragic al Sf. Alexandru Baltaga” (Trinitas TV). Un eveniment, cu siguranță, special!

Felicitări, pr. dr. Valentin Bugariu! Comunitatea din Birda este binecuvântată cu un preot ca dumneavoastră!

(Bocșa, 28 martie 2025)

 

Un scurt dialog cu Nistor Becia, fondatorul și Președintele de Onoare al Filialei UZPR din Marea Britanie, șef al Consulatului Onorific al României la Swansea și al Consulatului Onorific al României în Țara Galilor.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu

Și la Școala Gimnazială Râu de Mori – ne-a transmis prof. Loredana Leleșan (foto) în calitatea sa de consilier educativ – a fost sărbătorită Ziua Internațională a Poeziei, proiect desfășurat în colaborare cu Biblioteca Comunei Râu de Mori și care a avut un real impact asupra elevilor și profesorilor.

Elevii școlii noastre au fost coordonați de doamna profesoară de limba română Rodica Filan. Aceștia au realizat prezentări în power point despre importanți poeți români care au abordat în creația lor tematica poeziilor pentru copiii. Activitatea a fost una interactivă, copiii au prezentat cele mai importante aspecte din viața autorilor aleși și câteva idei despre universul lor poetic, concentrându-se pe creațiile pentru copii.

Pentru fiecare autor ales, copiii au recitat câte o poezie semnificativă din creația pentru copii.

Doamna bibliotecar Angela Avramesc ne-a încântat cu o frumoasă prezentare despre o poetă contemporană din județul nostru – Paulina Popa și a recitat din creația acesteia. De asemenea, atomsfera magică a fost completată cu o prezentare despre poeta Elena Farago și un scurt recital de poezie din opera acesteia.

La acest eveniment ne-au onorat cu prezența Flaviu Dilertea, primarul comunei Râu de Mori, un pasionat al genului liric. Acesta a recitat câteva poezii din creațiile sale și ne-a mărturist că are două teme principale pe care le abordează în poezie: tema iubirii și tema principiilor de viață.

Invitata specială a evenimentului a fost poeta și profesoara de limba română Adriana Ignea – Ilin. Născută în satul Bucova, județul Caraș – Severin, a fost preocupată de poezie de la vârste fragede. Și-a susținut licența în litere la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și mai apoi doctoratul la aceeași universitate, cu tema „Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravița – monografie”.

            Adriana Ignea – Ilin ne-a prezentat cele două cărți de poezie al căror autor este: Poeme dintr-un vis și Cu alte cuvinte, apărute sub egida Clubului Mitteleuropa, din Oravița.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

           

Prin grija tinerilor medici OANA și RADU ARTEAN (foto) hunedorenii și nu numai, au la dispoziție o Clinică stomatologică modernă în cadrul căreia funcționează 5 cabinete cu tot atâția medici, cărora li se adaugă și un cardiolog.

Pacienții beneficiază de servicii stomatologice diverse: prevenție, ortodonție, protetică, pedodonție, implantologie, odontologie, servicii de imagistică dentară etc.

Privind procedurile moderne oferite se pot menționa: implantologia dentară, scanare intraorală, aparate și materiale de ultimă generație.

Nu lipsește educația medicală continuă oferită de cadrele medicale aparținătoare clinicii.

Modernizarea este însă obiectivul esențial, dar și achiziționarea unui computer tomograf.

Se dorește sub semnul ideii de echipă, implementarea și perfecționarea unor noi tehnici în activitatea de zi cu zi a stomatologilor de aici încât aceștia să împărtășească pacienților tot ceea ce este nou în cunoștințele și experiența colectivului, rezolvându-se astfel toate cazurile stomatologice complicate, cu rezultatele cele mai bune.

Aici se încearcă gestionarea oricăror situații de intervenții stomatologice pe fondul unei continue perfecționări profesionale a corpului medical al clinicii.

 Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

26 martie 2025, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziția de fotografii „Abu Dhabi, II“, realizate de Erwin Josef Ţigla.

Incursiuni muzicale: Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

 

26. März 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fotoausstellung „Abu Dhabi, II“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

Musikalische Einlagen mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

• UZPR

„Război împotriva adevărului”

Jurnalismul se confruntă cu multe amenințări – lipsa verificării faptelor și a reglementărilor înseamnă că rețelele sociale au permis dezinformarea răspândită, lucrătorii mass-media sunt expuși unui risc fizic atunci când încearcă să relateze din zone de război precum Gaza și Ucraina, iar amenințările legale (procesele de intimidare de tip SLAPP) îi discreditează și îi împiedică să relateze pe subiecte de interes public. Acestea sunt temele central care au stat la baza discuțiilor desfășurate în cadrul Forumul UK Media Freedom Forum 2025, găzduit de Universitatea din Londra, în parteneriat cu thinktank Foreign Policy Center (FPC), organizația de caritate Justice for Journalists și asociația juridică International Bar Association (IBA) Human Rights Institution.

„Război împotriva adevărului”

Printre vorbitori de la eveniment s-au numărat jurnaliștii exilați Kris Cheng (Hong Kong) și Aliasghar Ramezanpoor (Iran), factori de decizie precum Sir John Whittingdale MP și baroneasa Helena Kennedy KC, precum și reprezentanți ai UNESCO, ai Consiliului Europei, ai organizației Reporteri fără frontiere.

În cadrul evenimentului, Consiliul Europei a lansat Raportul privind libertatea presei în Europa 2024 și City St George’s a anunțat viitoarea lansare a Centrului pentru Jurnalism și Democrație, un nou centru de cercetare.

Despre războiul din Ucraina din perspectivă jurnalistică a vorbit Olga Rudenko, care în 2022 a fost numită unul dintre următorii lideri de către revista Times, pentru că a transformat startup-ul de știri The Kyiv Independent într-o organizație media internațională: „Confuzia din societate îi protejează pe lideri de control și de responsabilitate. În acest război împotriva adevărului, se întâmplă că Ucraina este un teren cheie de luptă. Acest atac asupra faptelor ne afectează pe toți și este condus de unii dintre cei mai puternici oameni din lume”.

„Zeci de procese concepute pentru a opri jurnaliştii să-și facă treaba”

Caoilfhionn Gallagher, de la Centrul de Politică Externă, avocat la Doughty Street Chambers din Irlanda, a susținut o discuție despre procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP), pe care guvernul britanic le definește ca un abuz al procesului legal în care obiectivul principal este hărțuirea, intimidarea, reducerea la tăcere și epuizarea financiară a adversarilor, potrivit citystgeorges.ac.uk. SLAPP-urile iau uneori forma unor atacuri personale asupra jurnaliştilor, scopul fiind intimidarea mesagerului, pentru a submina mesajul: „Asistăm la legi din ce în ce mai creative făcute pentru a viza jurnaliştii. Observăm reglementări privind proprietatea intelectuală, zeci de procese sunt concepute pentru a fi de uzură și pentru a opri jurnaliştii să-și facă treaba. Jurnaliştii se confruntă cu atacuri din toate părţile. Printre exemple de SLAPP se află și jurnalista filipineză Maria Ressa, redactor-șef la Rappler, acuzată de evaziune fiscală, iar jurnalistul din Hong Kong Jimmy Lai a petrecut patru ani în izolare”.

Carole Cadwalladr și Barry McCaffrey au vorbit despre experiențele lor cu aceste procese. Cadwalladr este reporter de investigație a cărui activitate include investigarea scandalului Cambridge Analytica și a pierdut un proces pentru defăimare inițiat de Arron Bank, un multimiliardar și susținător al Brexit, legat de comentariile pe care le-a făcut cu privire la sursele donațiilor sale financiare și legăturile sale cu Rusia. Jurnalista încearcă să anuleze decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. McCaffrey este reporter la ziarul nord-irlandez The Detail și a dezvăluit că poliția spiona ilegal jurnaliştii.

Finanțare stabilă pentru mass-media de serviciu public, alfabetizare media

Consiliul Europei a folosit conferința ca o ocazie pentru a lansa raportul „Libertatea presei în Europa în 2024” – documentul a fost lansat pentru prima dată în urmă cu zece ani, în urma atacurilor teroriste împotriva ziarului francez Charlie Hebdo. Ediția din 2024 a promovat punerea în aplicare a legislației anti-SLAPP, a cerut țărilor să stabilească Planuri naționale de acțiune pentru protejarea jurnaliștilor și a evidențiat nevoia de sprijin financiar pentru jurnaliștii aflați în exil și de finanțare stabilă cu independență editorială pentru mass-media de serviciu public.

Samantha Thompson, avocat media la firma de avocatură RPC, a declarat că este încurajator faptul că Regatul Unit are deja o legislație anti-SLAPP, deși în prezent în contextul criminalității economice. Renaud Gaudin de Villaine, care reprezintă Biroul ONU al Comisarului pentru Drepturile Omului (OCHR), consideră că un impuls pentru legislația anti-SLAPP se dezvoltă în cadrul organismelor ONU precum OCHR, UNESCO și în cadrul altor coaliții.

Ca președinte al APPG pentru libertatea presei, deputatul Sir John Whittingdale desfășoară o anchetă privind dezinformarea online (în special din Rusia), pe care a descris-o ca fiind „enormă” și „sistemică” și afectează procesele electorale din țări precum Moldova, Georgia sau România. El a remarcat că există o unitate activă în Franța care are ca scop verificarea faptelor și investigarea știrilor false și a dezinformării răspândite de roboții online.

Reprezentând Consiliul Europei, o organizație care oferă îndrumări cu privire la protejarea presei libere, Alina Tatarenko, a discutat despre recomandarea de a se promova alfabetizarea media: „În Finlanda, care ocupă cel mai mare loc din lume în indicele alfabetizării media, aceasta este predată de la grădiniță până la învățământul superior, cu pregătire specializată pentru fiecare profesie”. (redacția UZPR)

Foto: unsplash.com