6 mai 2025, ora 14.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).
Ziua Europei 2025: 75 de ani Declarația Schuman (9 mai 1950).
„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XVIII-a). O expoziție retrospectivă de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.
Scurt intermezzo dansant prezentat de cei mici ai Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
6. Mai 2025, 14:30 Uhr, Kunstgalerie des Kreisamtes für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).
Europatag 2025: 75 Jahre Schuman-Erklärung (9. Mai 1950).
„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XVIII. Auflage): Eine Retrospektiv-Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina und Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.
Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).
Dr. Ada Mirela Chisăliță, Ada / Doamna Ada, cum o cunosc reșițenii / bănățenii, cunoscut și apreciat om de cultură al Banatului Montan, editor, critic literar și traducător, s-a născut la 4 mai 1950 în Sibiu, din părinții Horațiu Cruceanu și Letiția, născută Rău.
După absolvirea Școlii Generale Nr. 15 din Sibiu (1957 – 1965) și a Liceul Nr. 3, Sibiu (1965 – 1969), urmează cursurileFacultății de Filologie din cadrul Universității din București, Secția română – engleză (1969 – 1973).După absolvire, primește repartizarea în județul Caraș-Severin, fiind angajată ca profesoară laȘcoala Generală Socolari (1973 – 1975). Se transferă apoi la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” din Reșița, în funcția de bibliotecar-bibliograf (1975 – 1982). Cariera ei continuă tot în domeniul culturii, ca referent în cadrul Centrului Județean Caraș-Severin de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare (1982 – 1990), apoi în funcție de consilier în cadrul Inspectoratului pentru Cultură Caraș-Severin (1990 – 1996), unde revine în anul 1999 și unde ocupă, între anii 2001 și 2010, funcția de director executiv al instituției, devenită între timp Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Caraș-Severin. Între timp activează în calitate de consilier editorial pentru carte și publicitate în cadrul firmei „Media Star” din Reșița (1996 – 1997) și consilier-inspector în cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin, Biroul Cultură (1998 – 1999).
Doctor în filologie (Universitatea de Vest Timișoara, 2001), o apreciem cu toții cei care o cunoaștem ca fiind redactor al revistei reșițene „Reflex – Artă, Cultură, Civilizație” (co-fondatoare a revistei alături de soțul ei, Octavian Doclin) și secretar al Fundației Cultural-Sociale „Octavian Doclin” din Reșița (2000 – 2009).
Ada D. Cruceanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, din anul 1992. Debutul publicistic este consemnat ca fiind cel cu un articol de istorie culturală în revista Liceului Nr. 3 din Sibiu, „Cibinum” (1968).
Este apreciată pe plan național datorită colaborărilor dumneaei la „Arca”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Viața Românească”, „Vatra” și multe alte publicații.
Enumerăm în continuare lista volumelor publicate până în prezent:
Contribuții la bibliografia presei românească din Banat, Reșița, 1979 (în colaborare);
Radu Stanca – dramaturgul, Timișoara, Editura Hestia, 1992;
Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, Editura Hestia, 1997;
Capete de pod, Eseuri, Timișoara, Editura Anthropos, 2001;
Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față. Publicistică, Timișoara, Editura Marineasa, 2012;
Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față (2). Publicistică, Timișoara, Editura Marineasa, 2013;
Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față (3). Publicistică, Timișoara, Editura Marineasa, 2015;
Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față (4). Docliniada, Timișoara, Editura Gordian, 2016;
Grafeme. Lecturi din provincie, Timișoara, Editura Gordian, 2017;
Grafeme(2), Giroc, Editura Castrum de Thymes, 2023;
De asemenea, lista traducerilor este lungă:
Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei / This grass of mistery, Timișoara, Editura Hestia, 1994;
E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, antologie de versuri, Timișoara, Editura Hestia, 1995;
Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viață, Dragoste și Moarte / 47 Poems about Life, Love and Death, Reșița, Editura Timpul, 1998;
Timișoara. An Artistic Monography, Timișoara, Editura Amarcord, 1999 (în colaborare);
Octavian Doclin, Firul cu plumb / The Plummet, poeme, Timișoara, Editura Anthropos, 2011;
Adriana Weimer, Un cer de cuvinte (poeme) / A Sky of Words, Reșița, Editura Marineasa, 2012;
Alexandra Gorghiu, Dragostea din memoria telefonului (poeme) / Love from the phone memory, Reșița, Editura TIM, 2014;
Dorina Sgaverdia, Constantin Lucaci. În căutarea legendei personale / Constantin Lucaci. In Search of Personal Myth, București, Palimpsest, 2013.
Alexandra Gorghiu, Dincolo de porți / Beyond the Gates, Reșița, Editura TIM, 2015.
Numeroase sunt premiile primite de dânsa, din care spicuim doar câteva:
Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în critică (1993);
Premiul pentru critică literară al Festivalului Internațional de Poezie „Emia” (2001);
Premiul de Excelență al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România (2002);
Premiul Eminescu și Titlul de Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu” (Oravița, 2006);
Diploma de Merit a Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național (2008);
Distincția „Senior al Culturii Caraș-Severinene”, acordată de Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Național Caraș-Severin, Asociația Caselor de Cultură din România și Casa de Cultură a Sindicatelor Reșița (2 noiembrie 2012);
Diploma „Paul Iorgovici – in Honorem”, oferită de Biblioteca Județeana „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, la împlinirea vârstei de 65 de ani, în 20 mai 2015;
Diploma „Prieten prin Excelență al etniei germane din Banatul Montan”, oferită de Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severi și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, la împlinirea vârstei de 70 de ani, în 4 mai 2020;
Din anul 1979 este membru a Societății de Științe Filologice din România, Filiala Reșița, iar din 5 martie 2015, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Nu puține sunt și referințele critice apărute de-a lungul anilor, din care spicuim:
În periodice (selecție): Adrian Dinu Rachieru, „Renașterea Bănățeană”, nr. 813, 29.10.1992; Ionel Bota, „Timpul”, nr. 225 (740), 14.11.1992; Al. Piru, „Dimineața”, nr. 28 (822), 11.02.1993; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 11 (1.326), 10.06.1993; Adrian Dinu Rachieru, „Meridianul Timișoara”, nr. 8-9 (49-50), 1993; Cornelia Ștefănescu, „Jurnalul literar”, nr. 37-40, 10.1993; Mircea Popa, „Literatorul”, nr. 9 (129), 4-11.03.1994; Ionel Bota, „Timpul”, 8.09.1995; Geo Vasile, „Luceafărul”, nr. 11 (264), 20.03.1996; Carmen Blaga, „Semenicul”, nr. 3, 05.1996; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 7 (1.398), 25.07.1998; Olimpia Iacob, „Convorbiri literare”, nr. 2, 1999; Victor Cubleșan, „Steaua”, nr. 5-6, 05-06.1999; Maria Aron, „Luceafărul”, nr. 10 (456), 15.03.2000; Mihai Borşoş, „Arhipelag”, nr. 1-2, 2001; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 1 (49), 01.2001; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 12 (72), 2001; Emilian Marcu, „Convorbiri literare”, nr. 8 (212), 2013; Maria Aron, „Interferențe”, nr. 2, 2002; Vasile Dan, „Arca”, nr. 1-2-3 (274-275-276) 2013; Anemone Popescu, „Orizont”, nr. 4 (1.567), 04.2013; Ioan Matiuţ, „Arca”, nr. 10-11-12, 2014; Remus V. Giorgioni, „Actualitatea literară”, nr. 44, 12.2014;
În volume (selecție): Olimpia Berca, Dicționar al scriitorilor bănățeni, Timișoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiș, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin, Reșița, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reșița filologică, Reșița, Editura Timpul, 1999; Irina Petraș, Panorama criticii literare românești, Dicționar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2001; Who’ s Who în România, București, Pegasus Press, 2002; Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicționar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005; Cornel Ungureanu, Sorin Titel interpretat de…, Reșița, Modus P.H., 2005; Titus Crișciu, Cei de lângă noi – portrete și interviuri, Reșița, Editura Tim, 2005; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2006; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași, Editura Porțile Orientului, 2011; Petru P. Ciurea, Constantin C. Falcă, Cărăşeni de neuitat, partea a XVII-a, Timișoara, Editura Eurostampa, 2012; Gheorghe Jurma, Reșița Literară, Reșița, Editura TIM, 2015.
Acum, la ceas aniversar, îi mulțumim pentru întreaga ei activitate pusă în slujba culturii caraș-severinene și naționale, ne dorim să fie în continuare alături de oamenii dedicați frumosului din această parte de țară, asigurând-o că îi suntem mai departe aproape, urându-i la ceas aniversar din toată inima, tradiționalul LA MULȚI ANI!
Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Interviu difuzat și în cadrul emisiunii „CU…MINTE DE WEEKEND”, Radio România Cultural.
Într-un prezent în care libertatea individuală cât și cea socială sunt într-un pericol major de a fi diluate, sub masca și presiunea unor diferite curente totalitariste, libertatea presei capătă o importanță sporită prin rolul său major de a prezenta o realitate curată, fără interferențe, de orice fel. Din această perspectivă, libertatea de exprimare a presei echivalează și cu o libertate de a combate neadevăruri, propagate pe canale aservite unor interese. Evident că pentru aceasta una dintre calitățile dar și atribuțiile jurnalistice esențiale este integritatea. Afilierea unor trusturi, sau jurnaliști, intereselor străine deontologiei sale, prin prezentarea unei perspective impuse a realității, nu face decât să contribuie, pe lângă la o decredibilizare a independenței presei, la însăși o agresiune asupra scopului și a conceptului de libertate a presei. Ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, consider că presa profesionistă duce în prezent o luptă nu doar pentru menținerea acestei libertăți de expresie ci și împotriva unui așa zis jurnalism individual, sau de grup, de conjunctură, oferit de rețele media. Acestea difuzează concentrat o mare cantitate de dezinformare, fenomenul putând fi asemuit unui virus introdus și propagat într-o rețea, în cazul nostru efectul fiind de intoxicare a societății. În acest context, rolul presei capătă și acest aspect combatant, pe frontul libertății și al democrației, alături de rolul său generic.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, urez tuturor jurnaliștilor și Presei Libere, mulți, mulți ani neîngrădiți, în suficiența libertății și integrității sale!
În data de 3 mai se sărbătorește Ziua Mondială a Libertății Presei, o zi importantă pentru mass-media internațională, națională și locală.
Pentru mine personal, PRESA are un loc foarte important în viața de zi cu zi, fie cea tipărită, fie cea audio, fie cea vizuală, și de câțiva ani, și cea virtuală. Mă trezesc dimineața cu ea și adorm seara descoperind ultimele informații din aceasta. În momentul de față nici nu îmi pot închipui viața de zi cu zi, fără a fi ancorat la realitățile vieții locale, naționale și internaționale, beneficiind de informațiile culese din mass-media actuală, pentru care și MULȚUMESC!
Desigur că îmi aduc cu nostalgie aminte de începuturile mele în ale presei, cu primele gânduri semnate de mine și apărute la 22 iunie 1980 în cotidianul de limbă germană de atunci, „Neuer Weg” din București. Iată, anul acesta se împlinesc 45 de ani de când a apărut pentru prima oară numele meu într-un ziar…
Au urmat altele, apărute în cotidiene și periodice din țară și de peste hotare precum, în ordine alfabetică, „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien” (București), „Banater Berglanddeutsche” (München – Viena), „Banater Post” (München), „Banater Zeitung” (Timișoara), „Bocşa Culturală” (Bocșa), „Eckartbote” (Viena), „Europastimme” (Feldbach, apoi Dornbirn / Austria), „Foaia Govândarului” (Reșița), „Hermannstädter Zeitung” (Sibiu), „Jurnal de Caraș-Severin” (Reșița), „Karpatenrundschau” (Brașov), „Lot und Waage” (Graz), „Nedeia” (Reșița), „Neue Banater Zeitung” (Timișoara), „Neuer Weg” (București), „Patrimoniu” (Reșița), „Reflex” (Reșița), „Renașterea Bănățeană” (Timișoara), „Revista noastră” (Reșița), „Semenicul” (Reșița), „Spiegelungen” (München), „Studii de Limbă, Literatură și Folclor” (Reșița), „Timpul” (Reșița), „Vita Catholica Banatus” (înainte Reșița, acum Timișoara) și în presa online: „Argument” (Reșița), „Express de Banat” (Reșița), „InfoCS” (Reșița), „Reper 24” (Reșița), „Știri din Vest” (Deva), „Știrile Tale” (Reșița), „Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România” (București), „Vox Banat” (Reșița) – sper că nu am uitat pe nimeni…
De-a lungul anilor am inițiat, editat și coordonat personal următoarele publicații periodice: „împreună, miteinander, egyűttesen“ (nr. 1 / mai 1997 – nr. 40 / noiembrie 2015), „Glasul vincenţienilor” (nr. 1 / decembrie 1994 – nr. 24 decembrie 2014) precum și „Info SVP-RO” (nr. 1 / septembrie 2001 – nr. 18 / martie 2007).
În momentul de față sunt redactor-șef al publicației „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”), începând cu nr. 1, apărut la 1 februarie 1990, publicație inițiată de mine, la care, iată, de 35 de ani activez și o coordonez), precum și inițiatorul buletinului informativ „Info” (nr. 1 / 2007 și până în prezent).
Din ianuarie 2013 sunt membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin.
Acum patru ani, în anul 2021, am realizat un logo dedicat zilei de 3 mai, care să cuprindă câteva din capetele de publicații la care am eu acces sau scriu la ele. Astfel, de atunci, an de an, am sărbătorit această zi prin publicarea acestui logo pe rețelele de socializare.
Ce au toate acestea cu data de 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei?
Am încercat să realizez o succintă rememorare a implicării mele în presă, iată la 45 de ani de la debut, pentru a sublinia, dacă mai era cazul, importanța presei și a libertății ei în viața mea și, prin intermediul acesteia, în implicarea mea în ceea ce reprezintă aceasta în mediul în care îmi desfășor activitatea culturală cotidiană. Fără presă, fără libertatea ei, nici eu, nici mulți alții nu am exista…
Așadar, La mulți ani Presei libere din țară și de pretutindeni!
Ziua Mondială a Libertății Presei este și o ocazie de a ne reaminti că Declarația universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea generală a ONU la 10 decembrie 1948 promovează și protejează dreptul de liberă exprimare în următorii termeni: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat”.
Într-o lume plină de evenimente care ne influențează viața de zi cu zi, jurnaliști din țară și din Diaspora, alături de reprezentanți ai unor instituții de cultură, își vor împărtăși gândurile și speranța pentru păstrarea și nevoia unei prese libere, bine informate și mereu în slujba cetățenilor acestei planete.
În perioada 1 – 3 mai 2025, mesaje dedicate Zilei Mondiale a Libertății Presei vor fi difuzate la podcastul Radio UZPR (radiouzpr.podbean.com) precum și pe site-ul uzpr.ro.
Un demers al secretarului general al UZPR, Mădălina Corina Diaconu, în parteneriat cu CNR UNESCO.
Sub genericul “Amintiri”, a fost vernisată în aprilie 2025, la Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin, expoziția artiștilor plastici Eleonora și Gabriel Hoduț. Manifestarea s-a desfășurat în avanpremiera “Zilei Mondiale a Artei”, organizatorii, dorind să marcheze în acest fel, această zi importantă pentru artiști și pentru cei care iubesc frumosul.
Eleonora și Gabriel Hoduț pentru care pictura reprezintă o mare pasiune, au expus lucrările lor realizate cu ocazia divereselor călătorii , imagini care au adus pe simeze țărmul Mării Negre, al Mării Baltice, Dunărea la Cazane, o lucrare frumoasă cu Mănăstirea Mraconia din Clisura Dunării și multe peisaje cu sălașele din împrejurimile Reșiței. Eleonora Hoduț a venit în expoziție și cu lucrări mai mici, reprezentând flori, acestea fiind cadouri perfecte pentru sărbătorile Floriilor și cele ale Paștelui. Cei doi plasticieni, soț și soție, fac parte din Cercul de pictură “ Deutsche Kunst Reschitza”
Expoziția a fost organizată de Forumul Domocratic al Germanilor din Caraș-Severin, Biblioteca “Alexander Tietz”, secție a Bibliotecii “ Paul Iorgovici” și Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin.
Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caras Severin.
65 de ani: 30 aprilie 1960, inaugurarea sălii de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor cu cele 690 locuri;
55 de ani: 30 aprilie 1970, apariția primului număr al cotidianului „Flamura“ (patru pagini mari, tipărite la Timișoara).
30. April 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Begegnung mit der Kultur- und Pressegeschichte Reschitzas:
70 Jahre: 10. April 1955, erste Vorstellung der wiedergegründeten Operettengruppe Reschitza(Bunter Abend „Genosse, komm mit“);
65 Jahre: 30. April 1960, Eröffnung des Vorstellungssaals des Gewerkschaftenkulturhauses Reschitza, mit seinen 690 Plätzen;
55 Jahre: 30. April 1970, Erscheinung der ersten Nummer der Reschitzaer Tageszeitung in rumänischer Sprache „Flamura“ (vier Seiten Großformat, gedruckt in Temeswar).
… este o zicală izvorâtă din inteligența poporului nostru, îndeobște cunoscută, care sintetizează cum nu se poate mai bine hărnicia, priceperea și trăinicia lucrului bine făcut.
Iată câteva trăsături care o caracterizează pe Elena Pop – șefa salonului de frizerie-coafură „LENA”.
Poposind și noi la acest salon am putut nota o atmosferă plăcută, un decor modern, o servire exemplară și o eficiență sporită în activitatea șefei acestuia.
Stând se vorbă cu mai mulți clienți am consemnat faptul că toți aceștia îi apreciază talentul în profesiunea aleasă, solicitudinea, competența în serviabilitate și operativitate.
Am reținut și spusele doamnei Maria V.: „Doamna Pop știe să pătrundă în psihologia clientului și printr-o servire exemplară a acestuia oferă un renume de referință a salonului ce-l conduce”.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
29 aprilie 2025, ora 19.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
Ziua Internațională a Dansului (29 aprilie). Program de dansuri populare germane prezentat de formația „Enzian” (= „Gențiana”) – copii & adulți -, coordonatori: Marianne și Nelu Florea.
29. April 2025, 19:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:
Welttanztag (29. April).Kulturprogramm mit der Enzian-Volkstanzgruppe / Kinder und Erwachsene, Koordination: Marianne und Nelu Florea.
Centrul german – Biblioteca ” Alexander Tietz ” din REȘIȚA a fost, în după-amiaza zilei de 28 aprilie, gazda unui remarcabil eveniment editorial. Tânărul scriitor Cristian Mladin, coordonator al Cenaclului literar „Luceafărul ” din Arad, a prezentat una din cele mai recente creații ale sale – „Între zenit și nadir „, o inedită carte de interviuri, lucrare situată la granița dintre jurnalism și literatură. Cartea a fost editată, sub îngrijirea Teodorei Marin, de către Editura Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
UZPR CARAS SEVERIN 