La Călan, odată cu clopoțelul pentru un nou început de an școlar, elevii și preșcolarii se bucură, prin grija administrației locale, de condiții moderne pentru studiu în unitățile în care învață.
Iată ce ne-a declarat în exclusivitate primarul orașului, Adrian Filip Iovănesc:
– Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu” Călan funcționează cu următoarele structuri școlare:
Școala Gimnazială Călan, Grădinița „Voinicelul” Călan, Școala Primară Strei, Școala Primară Nădăștia de Sus, Școala Primară Nădăștia de Jos, Școala Primară Orașul Vechi Călan, Grădinița Program Normal Crișeni și Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu” Călan.
Pentru buna începere a activității anului școlar 2024-2025 au fost realizate:
• deratizarea/dezinfecția/dezinsecția tuturor spațiilor școlare
• curățirea și cosirea curților de la toate structurile
• au fost tăiate lemnele pentru toate școlile unde se folosește încălzirea pe lemne
• s-au zugrăvit sălile de clasă la școlile din satele aparținătoare și la clasele de grădiniță cu program prelungit
• s-a reparat acoperișul școlii din satul Nădăștia de Sus
• s-a achiziționat o nouă centrală termică la Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu”
• s-a reparat liftul ridicare alimente la grădinița „Voinicelul” Călan
• s-au achiziționat produse de curățenie pentru buna desfășurare a activității în școli
• în curs de finalizare licitația prin care vor fi furnizate peste 1200 de pachete zilnic în cadrul programului „Masa sănătoasă”.
• în toate structurile au fost făcute, unde a fost necesar, zugrăveli și vopsitorii parțiale, reparații la instalațiile de încălzire și alimentare cu apă și canalizare.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Pe toată perioada vacanței de vară – după cum susținea căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitatea sa de persoană de contact – jandarmii hunedoreni au fost prezenți în locațiile unde s-au organizat tabere pentru elevi pe raza județului Hunedoara pentru a desfășura activități de prevenire a delincvenței juvenile și pentru prevenirea consumului de droguri, alcool și tutun în rândul tinerilor.
În acest interval au fost realizate 45 de astfel de activități la care au participat aproximativ 2100 de elevi și cadre didactice, din România și din străinătate, în diverse locații din localitățile Straja, Parâng, Râușor, Nucșoara, Pasul Vâlcan, Câmpu lui Neag, Costești și în municipiul Deva.
Menționăm că din numărul total, 8 activități de prevenire au fost desfășurate în cooperare cu Biroul de Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara, în cadrul Programului de Tabere ARC 2024, ediția a XV-a, organizat la Centrul de Agrement Căprioara, la care au luat parte aproape 400 de tineri și profesori români din diaspora.
Pe timpul activităților, tinerilor le-au fost prezentate de către jandarmii montani regulile de comportare pe timpul vizitelor în siturile arheologice și pe traseele montane, modalitatea de echipare și dotările necesare în timpul drumețiilor pe munte, precum și regulile ce trebuie respectate în timpul desfășurării activităților de picnic.
Jandarmii le-au vorbit elevilor și despre consecințele legale care decurg din nerespectarea normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, dar și despre consecințele consumului de droguri sau a altor substanțe halucinogene, alcool și tutun.
Activitățile de prevenire vor continua odată cu începerea noului anul școlar, atât în mod independent, cât și în cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în școlile din județul Hunedoara.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Cu prilejul frumoasei vârste de 70 de ani urăm domnului profesor si poet Vasile Barbu multă sănătate și bună sporire în toate!

În îmbrăţișarea vântului s-a contopit câmpia cu muntele şi a apărut localitatea Uzdin cea mai de vest aşezare românească din Europa.
Satul Uzdin – oază de spiritualitate românească, o intersecţie de duh şi speranţă a devenit un focar de cultură al neamului cu poeţi, pictori, artişti, care au răsărit ca florile din zăpezile sfârşitului de iarnă. Una dintre aceste personalităţi este scriitorul şi omul de cultură Vasile Barbu. Din măreaţa potriveală a filonului băştinaş al câmpiei Banatului de sud, cu harul divin a ieşit Omul Vasile Barbu – un dac prin înfăţişare, dârzenie şi demnitate, un luptător fără compromisuri când este vorba de limbă, neam şi credinţă.
Personalitate polivalentă şi dinamică s-a manifestat în multiple domenii ale vieţii culturale: ziarist, prozator, director de editură, poet, eseist, monograf, conferenţiar, promotor cutural, unde în meditaţia despre destinul fiinţei româneşti, numele lui Vasile Barbu se aşează de la sine în galeria iluştrilor predecesori.
Om de suflet şi om de nădejde, cărturar, cuget limpede şi generos, cercetător pe cât de modest, pe atât este de hotărât în acţiunile şi judecăţile sale.
Ca ziarist şi crainic la radio şi TV este apreciat pentru calităţile sale de model de umanitate, stil, căldură, relief, strălucire, putere comunicativă şi o nobilă sinceritate.
Este om de presă şi mare vizionar, cu imaginea unui magnat inventator de ziare şi reviste. În presă respectă principiul: află adevărul şi păcăleşte-l pe diavol.
Vasile Barbu trăieşte printre noi prin scrierile sale ca o personalitate bine conturată în cultura română, peste care nu se va putea trece uşor, va dăinui peste vremuri.
Este un talent viguros, stăpân pe profesia sa , afirmă şi confirmă că dreptatea este de partea poporului român, faţă de care nu-şi ascunde cuvintele de iubire şi preţuire. El denunţă primejdia care ameninţă societatea românească , decadenţa în care se complac falsele elite. În portretele sale se dovedeşte capabil de a învia din morţi oamenii din trecut şi a-i face să se mişte vii în paginile sale, cu un conţinut de umanitate şi de viaţă.
Vasile Barbu este un izvor, este binecuvântarea românilor din Voivodina. Împreună cu prietenii săi au făcut din Uzdin o scară spre cer, un Olimp al credinţei. Misiunea românească şi creştină a uzdinenţilor este model şi îndemn. Ea a devenit sub încercările vremurilor, una profund românească. Iar oamenii cară cu ei zi de zi, strop cu strop sfinţenia.
La acţiunile culturale organizate la Uzdin, vin zeci de cărturari, iubitori de cultură – anual – ca să mărturisească ceva, să se descarce de răul lumii care s-a revărsat asupra lor, să se încarce cu energie, cu speranţă, cu credinţă. Au venit să caute iubire, prietenie, acolo unde căldura relaţiei interumane dă sentimentul veşniciei. Aici se conştientizează că Dumnezeu ne-a lăsat pe acest mirific spatiu pentru a face cinste poporului român.
Bardul de la Uzdin – Vasile Barbu are un talent remarcabil în meşteşugul versificării. Exprimă cu vigoare apartenenţele la românism. Cultivă o poezie patriotică faţă de alţii.
Poeziile lui au perspective sufleteşti educatoare, iar ideile şi ţelurile ce străbat poezia lui reuşesc să introducă în sufletul cititorului spiritul unei întregi societăţi.
Poezia Domniei sale reuşeşte să ne smulgă din cotidianul vulgar, marcat de o imoralitate crasă, şi să ne transfere într-o lume paralelă curăţată de tot ce este hidos şi inconfortabil în viaţa zilnică. Cu lira poetului cântă locurile natale, câmpia nesfârşită, mănoasă şi sfântă a Banatului de Sud – cu oamenii ei iubitori de muncă, semeni şi de Dumnezeu, de limbă şi neam.
Om al mesajelor înalte, prin poezie încearcă să restaureze lumea stricată de păcat. Cântă satul, starea de sat – vatră – foc care conţine centrul crucea – Hristos, asigurând echilibrul orfic în poezie.
Cântă Neamul – Patria – Moşie – o fuziune a Omului cu pământul, a omenirii în Om cosmic, prin spiritualizare.
Este poetul care cântă codrul, satul, moşia – plai, tradiţia, ciclurile vieţii, datini, obiceiuri, anual reluate. Roata – rotirea ritualului cerc cea mai profundă şi unică formă de existenţă a Omului ca Dumnezeu. Dictatura ritualului înlătură dictatura haosului.
Libertatea ţăranului român conservator stă în înrobirea faţă de hieratism, faţă de absolut. Cu calitate de Om liturgic, de Iniţiat, cuprins de dor şi amor, Eros. Poziile lui au o muzicalitate fenomenală.
Taina poeziei lui Vasile Barbu constă în faptul că el nu elogiază supremaţia omului, ci a Marelui Creator, a lui Dumnezeu – Mântuitorul.
Maestrul Vasile Barbu este el însuşi, nu se poate compara cu nimeni, doar că la el ca şi la alţi poeţi vine cuvântul divin prin Eminescu şi atunci sunt toţi la fel – români, creştini şi ortodocşi. Bardul, Magul de la Uzdin, cu inima, ochii şi mâna logodeşte cuvintele pe coala de hârtie pentru a sluji sufletul omului din spaţiul locuit de români. Pentru poeziile sale a primit numeroase premii literare
În cele 46 de cărţi – Vasile Barbu mărturiseşte despre sine şi prin dragoste luminează inimile şi sufletele cititorilor trezind speranţă.
Este o desfătare să citeşti paginile lui Barbu în care găseşti ”acel fagure de miere” limba română. Fraza lui este simplă şi curge lin ca Timişul în câmpie.
Înţeleptul Patriarh al slovei în limba română, cu o putere de muncă de neimaginat şi un suflet mare, organizează şi participă la numeroase acţiuni culturale în spaţiul cu români – de la Uzdin la Cernăuţi şi Chişinău – ducând dorurile şi ofurile românilor.
La întâlnirile cu Vasile Barbu se produce o revelaţie sufletească cu o nouă experienţă ce îmbogăţeşte sufletul.
Manifestările multiculturale omniprezente, îi oferă temeiul să vorbească românilor despre ”instinctul naţional”, despre vitalitatea politică a românilor în spaţiul mioritic, dând măsura exactă a calităţii şi mărimii, a capacităţii de apostol al românismului şi arhanghel al Sfintei Tradiţii româneşti.
Cu dibăcie şi măiestrie evidenţiază – azi, ca o contrapondere în calea marii globalizări, identitatea şi unitatea poporului român – aşezat pe falia a două civilizaţii şi la graniţa lor. Popor creştin şi ortodox de origine latină, ca o sinteză a celor două civilizaţii, occidentală – catolică şi orientală – ortodoxă, ţinând de Bizanţ. Spaţiul politic şi cultural românesc a aparţinut de la început de civilizaţia occidentală – a vestului. Astfel combate teoriile care susţin fragmentarea spaţiului românesc şi a civilizaţiei românilor.
Expunerile Domniei sale încântă auditoriul prin calităţi ca :

– abilitatea de a explica înţelesul textului, a se face înţeles,

– capacitatea de a induce celor prezenţi starea de participare la o sărbătoare liturgică.

– expunerea se transformă într-un act viu şi stimulator.
Dă în permanenţă un examen de competenţă în faţa auditorului – de om pentru limbă şi neam, cu grija pentru ceilalţi, cu o forţă ce-i vine de la Spiritul Suprem. Opera şi faptele lui Vasile Barbu au rolul de a înlătura impostura.
Ca şi Blaga – el crede că salvarea neamului este mediul cert al existenţei, prin participarea omului ca un vas al transcendentului, care coboară cu rânduială şi lumină.
El crede că omul trebuie să-şi stabilească înălţimea în raport cu ceilalţi, nu în raport cu proiecţia unor funcţii trecătoare. Omul Vasile Barbu se domină pe sine şi îi domină şi pe ceilalţi şi o face cu înţelepciunea duhului şi a minţii. Crede ca şi Petre Ţuţea că ”identificarea cu sacrificiul este meseria de român”.
Se caracterizează ca şi toţi românii din afara graniţelor, printr-o dragoste fără hotare şi necondiţionată pentru neamul românesc.
Este un om – instutuţie, bogat în condei şi-n fire, cu o dorinţă sălbatecă de înrădăcinare şi trăire morală în universul tradiţiei, cu misie brâncuşiană, prin iluminare şi perfecţiune.
Vasile Barbu este omul faptelor mari, Om – centrul energetic al universului românesc – tămăduire şi leac pentru rana despărţirii lumii în buni şi răi. Vorbeşte ca un poet, iar cuvintele lui sunt ca muzica.
De o modestie proverbială, dar de o eficienţă cu totul de invidiat, demnă de un înalt şi binemeritat elogiu şi respect.
Sensibil şi discret şi-a creat o lume proprie, deschisă cu generozitate spre binele aproapelui.
Om cosmic, Om natură, Stejarul cu rădăcinile în trecut şi ramurile spre viitor. În opera lui răsar chipurile lui Dumnezeu prin oameni.
Luptă cu singura armă – cuvântul, extrem de eficientă în lupta cu oamenii cărora le-a fost pustiit sufletul.
Vântul care a risipit dorurile de limba română în tot spaţiul locuit de români, l-a azvârlit în lumea românească de la Uzdin până la Cernăuţi şi Chişinău pentru păstrarea limbii române – Patria comună.
Este o memorie ieşită din miracol, la o personalitate de o delicateţe neobişnuită şi cu fineţe sufletească rară şi profundă, cu o bunătate ce vine din buna cuviinţă nativă a poporului român din Banat şi cu o expresie însuşită de Sfânta Tradiţie.
Pentru toate acestea, noi almăjenii, îl privim cu preţuire pentru că din prea-plinul calităţilor sale se revarsă asupra tuturor. Aduce în jurul lui pace, linişte, bucurie şi lumină. Prin tot ce a făcut este o lecţie de istorie şi de viaţă pentru tinerele generaţii. De aceea urăm maestrului să trăiască mulţi şi fericiţi ani, să rămână cu aceeaşi vigoare şi prospeţime a capacităţii de muncă şi cu aceiaşi patimă pentru slujirea românismului.

Poezia rugăciune – ca o profesiune de credinţă

Putna

Venit-am la tine într-un târziu…

Dar am venit totuși             Putna, izvor nesecat
de credinţă românească
în bine.
Putna, zid de apărare
şi mărturisitoare
de rugi.
Putna, candela veşnic vie
a Adevărului Schimbării la faţă
Putna,
cruce, închinare, sânge…

Uzdin, 03.11.2004

Prof. PANDURU PAVEL
Societatea Literar Artistică ”Tibiscus” din Uzdin la 30 de ani de existență

„într-o noapte adormisem
cu gândul la Dumnezeu
Când m-am trezit
era deja Sfânta Duminică
a Învierii.
De acum încolo
ne vom recunoaște
după Epifanii.”
(Vasile Barbu)

Pomii îi cunoști după rod, iar oamenii după fapte, se spune în popor.
În cazul românului Vasile Barbu, uluitoare fapte îi preced numele, poetul concurând cu managerul cultural, prozatorul și traducătorul concurând cu editorul și jurnalistul, dar, mai ales, cu animatorul și militantul cultural!
Pe Vasile Barbu l-am cunoscut cu mult timp în urmă prin intermediul radioului reșițean. Nume reprezentativ al vieții culturale și literare din Voivodina, în mod constant era prezent pe undele Radio Reșița și spicuia din evenimentele petrecute în Banatul Sârbesc, multe din aceste întâmplări purtând marca „baronului de Uzdin”.
După ce ne-am ascultat unul pe celălalt în eter, s-a ivit și momentul întâlnirii față în față și, evident, ne-am plăcut de la prima vedere! Nici nu s-ar fi putut altfel! Am convingerea că oamenii care „ard” pentru cultură la modul dezinteresat se plac, se apreciază și se privesc cu admirație! Așa s-a întâmplat și în cazul nostru și, iată, s-au scurs peste 25 de ani de atunci, iar prietenia și colaborarea noastră încă există!
Despre Vasile Barbu aș vrea să vorbesc și să scriu la modul excepțional, în cel mai frumos mod posibil, doar că, atunci când mi-e tare drag cineva, și aș vrea să fiu eu cea extraordinară, nu-mi iese! Încep să mă bâlbâi, nu-mi găsesc cuvintele și sunt cea mai proastă mânuitoare de condei! Șchiop și incorent!
Așa că, acum la ceas aniversar, dragul meu prieten și frate Vasile va trebui să se mulțumescă doar cu câteva rânduri încropite cu emoție, de altfel, și cu ales atașament. Câteva informații biobibliografice și câteva referințe, nu de alta, dar o asemenea personalitate precum cea a lui Vasile Barbu se cuvine a fi cunoscută și promovată, pentru a fi un real model pentru cei tineri, pentru cei care vin din urmă!
Vasile Barbu s-a născut la Uzdin (Voivodina – Banatul Sârbesc) în 6 septembrie 1954. A studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din Novi Sad, secția limbă și literatură sârbă. Este poet, publicist, editor, un harnic animator cultural și un creativ inițiator de programe și proiecte culturale.
Figură emblematică a Banatului Sârbesc, scriitorul Vasile Barbu este președintele Societății Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, una dintre asociațiile culturale românești de primă importanță pentru românii din Serbia, o societate culturală cu o activitate impresionantă, apreciată, de altfel, și de președintele României, cel care, în anul 2019 a conferit Societății Literar-Artistice „Tibiscus” Ordinul „Meritul cultural” în grad de Cavaler, „pentru contribuția importantă pusă în slujba promovării culturii, limbii și spiritualității românești în Republica Serbia, contribuind astfel la afirmarea identității etnice a românilor din acest stat.”
Harnic și creativ, Vasile Barbu este fondatorul Festivalului Internațional „Drumuri de spice” de la Uzdin (aflat la ed. XXXI-a), al Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” (aflat la ediția XXIX-a), al Concursului internațional de recitare în grai bănățean „Buna Vestire” (aflat la ed. XXIII-a), al Festivalului Internațional de Datini și Obiceiuri „Fie în veci de veci lăudat” (aflat la ed. a XXXIII-a), al Festivalului de colinde „Noi umblăm și colindăm” (aflat la ed. a V-a), al Concursului „Ceaunul Uzdinean”, întrecere în prepararea ciorbei de pește (aflat la ediția a XVIII-a), al Festivalului „Fest cu berea”(aflat la ediția a XVIII-a), al concursului de ciocnire de ouă de Paști „Ăl mai tare ou din lume”(aflat la cea de-a XXVIII-a ediție), precum și al altor multe  manifestări culturale românești, importante, necesare și atractive.
A debutat editorial, cu o schiță monografică intitulată „Acum 35 de ani” (Uzdin, 1989); a urmat o altă monografie „Activitatea corală la Uzdin 1885 – 1990” (Uzdin, 1990); apoi o plachetă de versuri „Refugiu în visele fecioarelor” (Reșița, 1991); și au urmat volume precum: „Cu fața la perete” (aforisme, Uzdin, 1992); „Aici totul e dor” (Uzdin, 1993); „Lacrimă la o margine de așteptare” (Drobeta Turnu Severin, 1995); „Drumuri de spice” (Chișinău-București, 1996); „Uzdin, pagini de dor” (almanah, Uzdin, 1996);  „Bătătorind drumurile ploilor” (Timișoara, 1997);  „În zodia bordeiului” (Iași, 1998); „Continente de dragoste” (interviuri, Drobeta Turnu Severin, 1998); „Cronica handbalului uzdinean” (monografie, Uzdin, 1998); „Sărbătorile bisericii noastre străbune” (monografie, Uzdin, 1999); „Drumurile noastre” (publicistică, Timișoara-Uzdin, 1999); „Uzdin zic, Uzdin gândesc” (proză, Timișoara, 1999);  „Catapetesme regăsite în sângerarea cuvintelor” (monografie, Timișoara, 2000); „Uzdin 2000” (almanah, Uzdin, 2000); „Ultima noapte de păcat” (Drobeta Turnu Severin, 2001); „Năloagă în fondroc” (poezii în grai bănățean, Uzdin, 2001); „Dintotdeauna am murit singur” (Panciova, 2002); „Pictura naivă din Uzdin prin veacuri” (colab., Uzdin, 2002); „Cele mai frumoase poezii” (Turnu Severin, 2002); „Până azi” (Timișoara, 2004); „Omul fără drum” (Uzdin, 2004); „Ștroale goalie sau doi într-unu (ca pușeii la purcari) ” (Timișoara, Uzdin, 2006); „Casa românească” (monografie, Uzdin, 2006); „Doi poeți, aceeași limbă” (Arad, 2008); „Și zdrăncănie și scârțâie șî fliondără (poezie în grai bănățean)” (Uzdin, 2011); „Cuvinte vechi din graiul bănățean al Uzdinului” (glosar, Sebeș, 2012); „Și nici n-aș mai putea” (Arad, 2012); „Îngerii vin, îngerii pleacă, poezia rămâne”(monografie, 2013); „Ca și după o icoană” (Uzdin, 2013); „ Epoci, într-o gară oarecare” (Uzdin – Baia Mare, 2015); „Drumuri de spice, popasul îngerilor” (Uzdin, 2018); „Sacramentul singurătății” (Baia Mare, 2018); „Aedul singuratic a ales altarul” (Uzdin, 2023) și altele.
În „Encicliopedia Banatului. Literatura” (lucrare realizată de Academia Română – Filiala Timișoara în anul 2016) Vasile Barbu este prezentat ca poet, jurnalist, publicist, editor și traducător, fiindu-i alocat un spațiu generos, în care îi sunt consemnate câteva dintre aparițiile editoriale, precum și câteva referințe. Astfel, aflăm despre începuturile scriitoricești, dar și despre cât de apreciat este talentul său, dacă ar fi să citim doar câteva titluri de articole din presa de specialitate: „ Vasile Barbu sau un poet oscilând între mioritism și modernismul demetaforizat” (Florian Copcea); „Vasile Barbu, poetul unei istorii sacre” (Catinca Agache); „Vasile Barbu: un poet din Uzdin – care bea cuvintele din cenușa lustrală” (Cezarina Adamescu); „Poet al iubirii și satului bănățean” (Marina Ancaițan); „Poetul Vasile Barbu sau despre nepotolitul dor de veșnicie” (Anton Ilica) și multe alte astfel de referințe semnate de nume extraordinare: Mihai Cimpoi, Delia Muntean, Adam  Puslojić, Pavel Gătăianțu, Ana Niculina Ursulescu, Mirela-Ioana Dorcescu, Ioan Baba, Aurel Turcuș, Pavel Panduru și alții.
Este deosebit de important faptul că Vasile Barbu, conștient de valoarea acestor materiale și a autorilor, le adună într-o carte intitulată „Aedul singuratic a ales altarul: scrieri despre poetul și omul de cultură Vasile Barbu din Uzdin”, carte apărută recent, în pragul aniversării sale (Uzdin: Tibiscus, 2023).
De asemenea, regretatul academician Costa Roșu îl include pe Vasile Barbu în volumul „Personalități românești din Voivodina (1734 – 2004), lucrare apărută la Panciova în 2004, de unde, mai târziu,  a preluat informația lingvistul Vasile C. Ioniță, pentru cartea „Memento. Evenimente și personalități din Banatul istoric” (vol. 2, Reșița: Banatul Montan, 2008).
Vasile Barbu este realizatorul periodicului „Tibiscus”, pe care l-a fondat în anul 1990, și redactorul-șef al revistei „Floare de latinitate”; de asemenea, este realizatorul unor antologii reprezentative, dintre care amintesc, probabil, pe cea mai importantă:  „Oameni de seamă ai Banatului”.
„Baronul de la Uzdin” – după cum îl numesc confrații și prietenii apropiați, care au beneficiat adesea de ajutorul acestui inimos român, care au colaborat îndeaproape cu acest manager cultural – colaborează la diverse publicații din România și Serbia, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor din Serbia și este „omul care dispune de suficientă putere de seducție pentru o animație atât de vie, de amplă a spiritului românesc în Uzdin – sat cu români -, abia zărit pe harta țării voievozilor din Serbia, de unde răzbate un ecou armonic – purtător de vers și liră -, care îmbogățește poezia contemporană românească…” (prof. univ. dr. Anton Ilica).
Deținător al multor premii pentru poezie, și, adesea, pentru poezie în grai, Vasile Barbu este prezent în antologiile literaturii dialectale bănățene realizate de critici și istorici literari precum Cornel Ungureanu, Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Aurel Turcuș și Ștefan Pătruț.
Este bine cunoscută dragostea lui Vasile Barbu pentru graiul bănățean, original și neprefăcut, iar bazele Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean au fost puse la Casa Românească din Uzdin: scriitorul Ion Ghera, alături de Ion Căliman, Vasile Barbu și Ștefan Pătruț au înființat, fără înscrisuri juridice, printr-un proces verbal, la Uzdin, în data de 1 aprilie 2000, Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean, cu președinte Ștefan Pătruț. După trei ani (3 iulie 2003) acest nucleu al scriitorilor dialectali din Banatul istoric și-a obținut statutul juridic, iar această echipă a lucrat și colaborat cu însuflețire în organizarea de diverse evenimente, atât în România (Banatul românesc) cât și în Serbia, la Uzdin (Banatul lui Vasile Barbu). Din păcate, această „echipă de aur” s-a depărtat, într-un fel sau altul, iar astăzi, Asociația nu mai este nici pe departe ceea ce și-au visat, atunci, în anul 2000, la înființare, Ștefan Pătruț și Vasile Barbu!
Însă, la Uzdin, și nu numai, Vasile Barbu continuă „lupta” pentru limba românească și graiul bănățean, slujește cauzei românismului prin cea mai de preț armă: cultura! Scrie undeva, atât de frumos și aplicat dl. prof. univ. dr. Anton Ilica: „La Uzdin, Vasile Barbu a creat o platformă de culturalizare integrată, durând instituții, o altă tipologie de relații și o efervescență culturală exemplară, menită să dea un nou sens vieții uzdinenilor. Scriitori români și oameni de cultură au poposit între săteni, cu prilejuri diferite: festivaluri, reuniuni, societăți, reviste, edituri: C. Ivănescu, A. Păunescu, Ion Miloș, G. Vieru, M. Cimpoi, I. Mărginean, V. Crăciun, M. Dinescu, C. Stoica și mulți alți poeți. Anual, de mai multe ori, Uzdin devine un fel de Mecca a limbii române și a poeziei, a culturii, în care amfitron este Vasile Barbu.”
Pe cât de puternic și organizat, pe atât de sensibil și creativ este Vasile Barbu! Iar mărturie stau versurile sale, o lirică expresivă, originală, colorată și parfumată! Culorile sunt ale satului bănățean, cu trecutul și prezentul său, cu tradițiile și sărbătorile sale, iar parfumul este unul cu diverse nuanțe: fie al copilăriei, fie al adultului conștient de tulburările vieții, fie al singurătății și al dorului neostoit. 
Iată, „bardul de la Uzdin”, „aedul singuratic”, „baronul de Uzdin” se află la ceas de frumoasă sărbătoare! Iar noi, prietenii de la Bocșa, nu putem sta deoparte! Ne alăturăm celor ce transmit alese cuvinte la ceas aniversar, celor care, cu prețuire, trimit gânduri bune și binecuvântări spre Uzdin și spre cel sărbătorit!
„Pentru că atunci când m-am născut românește m-au îmbrăcat…” spune poetul, iar noi astăzi, când poetul își sărbătorește nașterea, în românește îi urăm precum povestitorul „cele bune să se-adune, cele rele să se spele!” și-i dorim viață lungă, biruință în fapte și inspirație în condei!
La mulți ani, maestre! La mulți ani, dragul nostru Vasile Barbu!

Motto: ,,Eminescu este cântecul ce se flutură pe zare/ Este taina din descîntec/ Vis frumos în așteptare/ ȘI surâsu-nfiorat al copilului din pântec”!
După evenimentul cultural-jurnalistic din 29-08-2024, ora 11,00 organizat de Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara la Casa Brădicenilor din cetatea culturală Lugoj-Timiș, eveniment de adevărată sărbătoare a Zilei Limbii Române, despre care colega noastră de breaslă Maria Rogobete a scris o cronică excelentă, promovată pe site UZPR Caraș Severin și mass media lugojană, ne continuăm drumul către o altă cetate cultural-jurnalistică din Nord, pentru a onora invitația și a fi parteneri colegului Vasile Bele, inițiator și organizator al Taberei Culturale ,,Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp”!
Așadar a doua zi împreună cu familia Mirela și Ovidiu Cocheci, subsemnatul și soția Lidia Buțoi, am pornit dis -de-dimineață spre o altă destinație cultural-artistică și jurnalistică, reprezentativă prin tradițiile românesți și desigur prin fascinația așezămintelor de cultură și de cult risipite printre dealuri și munți. După mai multe ore de drum călăuziți de razele unui soare mai arzător ca niciodată și ceva peripeții generate de o infrastructură (ne)conformă cu pretențiile turistului de ocazie, român dar și mai mult al celor din străinătate ajungem la Baia Mare, facem un popas de documentare și optimști străbatem localitatea suburbană Firiza și o continuăm pe cărări de munte, vreo 15 km.
În jurul orei 15,00 ajungem la locația mult visată ,,Stațiunea Izvoare” fixată la o altitudine de peste 900 de metri și la cca. 25 km de orașul Baia Mare pe un platou vulcanic situat între înălțimile vârfului Ignis, munții Gutâi și mai concret la pensiunea ,,Izvoare resort”, unde colegul Vasile Bele, un om cu suflet mare cât Țara Maramureșului, poet, publicist și editor revista de cultură ,,Din Vatra Satului” membru UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara și coordonator Aria Maramureș Asociația pentru Civilizație și Ortodoxie, a organizat Tabăra Culturală ,,Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp! Filiala UZPR Timișoara (reprezentată aici de Dumitru Buțoi, președinte, editor și redactor șef al publicațiilor ,,Luceafărul de Vest și VIP Seniorii” Timișoara) fiind unul dintre partenerii oficiali ai acestui eveniment de iubire, conștiință, simțire românească și anvergură europeană.
După masa de prânz servită la pensiunea Izvoare Resort, o gazdă generoasă ne retragem la Sala de conferințe pentru o scurtă ședință de lucru. Domnul Vasile Bele ne prezintă pe în sinteză programul și ne revedem la ora 17,00. Ne relaxăm plimbându-ne prin zonă și admirând o priveliște parcă din poveștile copilăriei. Și ca un semn bun pe platformă muncitorii trudesc pentru modernizarea continuă a acestul colț de Rai.
Ne întâlnim cu toții la ora 17,oo la Sala de conferințe, pentru început am vizionat un scurt metraj video realizat de Gavril Babiciu, despre viața și personalitatea lui Vasile Lucaciu, Erou al Națiunii Române., transpus și într-o carte monumentală. Cu aceasta începem Regalul de poezie, muzică, dans, concluzii și bună dispoziție. Suntem o echipă redutabilă, o familie de impătimiți ai cuvântului scris ori vorbit.
Flavia Foltoș, poet și editor, ne prezintă un Proiect Cultural, Tinere speranțe-Dialog cu îngerii și un concurs fulger cu premii,l a care au participat elevii prezenți , la secțiunea poezie și proză. Coordonatori, profesorii, Claudia Chioran și Adela Maria Borșe. Vasile Bele , membru UZPR,prezintă revista de literatură, cultură și artă ,,Din Vatra Satului” coperți cartonate-color și multe poezii și referințe biografice și de analiză din care redăm câteva titluri, Din lada de zestre a satului Chiuzbaia-Nunta. Chemat la nuntă. Ședința de cenaclul literar a L.S.R. Cluj-Napoca, semnată de Marieta Coman. Semnal editorial Gelu Dragoș, Ioan Costin ,,Moara din Șișești”-este primul roman românesc din Ardeal, poezie și altele
Dumitru Buțoi, redactor șef și editor a prezentat revista de cultură ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, editată de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, prin Programul Tim Cultura 2024 referitor la promovarea Proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare”ediția 2024. Revista a promovat proiectul, respectiv prin publicarea regulamentului de concurs și a publicat pragramul taberei și aproape toți participanții cu poezie ori ale materiale. Revista, are 24 de pagin parțial color, s-a distribuit tuturor gratuit. Mulțumim C.J.Timiș. De asemeni și ca de obicei am prezentat pe scurt nr.34 al Revistei noastre de suflet și conștiință profesională ,,UZPR” revista etalon a presei din România. UZPR SUNTEM NOI, TOȚI, EGALI.
Cristian Maris, reprezentant editura ,,Maris” din Baia Mare, ne deconspirat faptul că în curând va apărea o care de referință ,,Șișești-Maramureș- În vâltoarea istoriei” de Gavril Babiciu. Distinsa doamnă Natașa Peteu, venită tocmai de la Medgidia-Constanța, istoric de notorietate ne-a vorbit despre istoria Limbii Române, așteptăm cu nerăbdare și manuscrisul.
Zenovia Zamfir, UZPR Vâlcea, Biblioteca județeană Râmnicu Vâlcea, ne-a vorbit cu dezinvoltura-i cunoscută despre ,,Spiritualitate, cultură și iubire în credința strămoșească și Oameni, Locuri, Istorii.”
Florentina Danu, poet, publicist membru LSR Brașov, ne-a încântat cu o serie de poeme din volumul ,,Dintre sute de cuvinte”
Marinela Belu Capșa, UZPR Vâlcea, poet, publicist a prezentat Revistele ,,Vâlcea Literară, Cultura Vâlceană și Povestea Vorbii”. Și cartea de autor ,,India, dincolo de timp” însemnări de călătorie și poeme.

Gelu Dragoș UZPR Maramureș, poet, prozator, administrator al blogului, ,Moara lui Gelu”,,Cronici din Nord” o carte recentă cu o serie de referințe despre oameni implicați în fenomenul cultural-artistic și nu numai.
Georgeta Tudor, Buzău, poet, publicist ,,Maratonul vieții” poeme, un titlul inedit și incitant și ,,Pe altarul Culturii și neatârnării.”
Grupul de copii și elevi, de la Școala gimnazială din Satulung-Maramureș și de la Școala de Muzică Grupul ,,Sonore” din Baia Mare, ne-au cucerit inimile până la lacrimă prin interpretarea unor cântece cu vocație și mesaj istoric dar și cu fascinantul ,,Maramureș plai cu flori”. Un gând frumos de admirație pentru micuța Sara Butcure, de trei ani. Aceleași gânduri și pentru ceilalți, Elisa Haidu, 6 ani, Luana Pașca 7 ani, Sofia Kuszko 7 ani, Renate Sălăjean 11 ani, Miruna Polgar 14 ani, Lorena Sălăjean 14 ani, Adrian Mihali 16 ani. Profesori, Diana Borodi și Giulia Ferenț.
Maria Tomița Corini, din Republica Moldova, o româncă absolută a prezentat două volume interesante cu trimitere spre și pentru lumea copiilor,,Ghicitori și Șorocelul și umbrela”.
Un moment de meditație și sensibilitate profundă am trăit împreună cu muzicologii Lotica Șarlota și Simion Vaida venerabili seniori, din Baia Mare, autori ai volumului ,,Veniți să ne bucurăm,Domnului” care ne-au cucerit sufletele prin interpretarea în duet a unui grupaj de pricesne aplaudate la unison. Și volumul de însemnări sentimentale ,,Din holda cu grâul copt”.
Radu Botiș, UZPR Maramureș, poet și redactor șef, revista ,,Mărturii Maramureșene” a prezentat ,, Sfaturi pentru mântuire, grija pentru suflet” și ,În brațele luminii” poezie împreună cu poet a Gentiana Muhaxhiri din Kosovo. ,,Poezia este testamentul vieții, al prieteniei și iubirii, iar lumea se înțelege cel mai bine prin sufletul poetului”.
Seara s-a încheiat pe ritmuri de muzică și dans în vers liber, acompaniați de chitaristul Eugen Marchiș și formația Mara Music Band, soliști, Nicu Libotean și Diana Borodi. Iulia Ferenț,,vioară, Forin Ferenț saxofon, Petru Bude, orgă.
Ne retragem ca învingătorii, fiecare în templul său poetic, adormim și visăm cu gândul la ziua de mâine 31 august 2024 ,,Ziua Limbii Române” care o vom sărbători împreună la mănăstirea din zonă de la 17,00.
După micul dejun, ora 10,00 ne întâlnim la Sala de conferințe pentru a continua dezbaterile literare. În deschidere, Mirela Cocheci, UZPR Timișoara, de loc din Petroșani, din Ținutul momârlanilor, coordonator ASCIOR Timișoara, poetă și pictoriță de excepție, este deținătoarea ,,Marelui Premiu”la secțiunea poezie a Proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu ,un vis în așteptare” ediția 2023, organizat sub egida UZPR , de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest”Timișoara. Prezintă volumele de poezie ,,Flori de răsărit și recent, Puterea gândurilor, bilingv română-albaneză, editura Castrum de Times, cu o prefață și coperta aparținând colegului de breaslă Nicolae Toma, UZPR Timișoara.
Marieta Coman, poetă remarcabilă prin multitudinea genurilor abordate ne recită câteva poeme de suflet din recentul volum ,,Esențe în ecouri” despre care dr. Victor Constantin Măruțoiu, coperta 4 ,,ne îndeamnă în redescoperirea noastră prin calea restauratoare a Poeziei în diversele noastre esențe trasscedentale pe care le purtăm ascunse în adâncul nostru și care se deschid și rezonează doar prin muzica sferelor, determinată de poemele de har ale autoarei”.
Carmen Pinte, poetă și pictoriță, din Petroșani, membră a Grupului Literar ,,Ioan Dan Bălan” recent constituit la Petrila, în memoria poetului și jurnalistului Ioan Dan Bălan, prematur plecat dintre noi. Ne-a recitat cu dezinvoltura-i cunoscută câteva poeme din volumele proprii ,,Gând înflorit și Clepsidra literară”scris împreună cu Mitel Gârleanu. Dar cel mai mult ne-a impresionat prin complementaritatea de culoare, lumină și expresivitatea tablourilor, expuse în incinta Sălii de conferințe.
Dumitru Tâlvescu, sosit de la Deva-Hunedoara, poet și critic literar, cu volumul ,,Arcana animae” ne surprinde plăcut și versurile următoare sunt relevante privind abordarea condiției umane poetului într-un cotidian dezamăgitor ,,Adevărul se dă la liber/ Sau desființat parantezele/ Acum poți să mori mai frumos/ Învelit în litere și semne/ Chiar și la colțul blocului/ Unde nuntesc șobolanii/ Iar rimele pier în canale”.
Mioara Baciu, UZPR Galați, poet și publicist de sensibilitate și de cursă lungă un veritabil ambasador cultural, ne-a prezentat volumul-antologie ,,Așezăminte sufletești”, titlul este sugestiv referitor la subiectele înserate în aceast volum.
În acest context de emulație creatoare menționâm în încheierea acestui regal cultural și prezentările de carte ; Cui nu-i place hazul/ Să nu ardă gazul, autor Leliana Mihaela Rădulescu, din Craiova și Sofia Marin , din Buzău ,,Din lada de zestre a memoriei”. Și alocuțiuni pertinente, și de profundă meditație, rostite de Andrada Diaconescu din Râmnicu Vâlcea și Cristian Mărginean din Craiova.
Mihai Marian, din Baia Mare, scriitor de atitudine și conștiință românească, președinte al Asociației Culturale ,,Ion al Anei”din Băsești, Maramureș, a amenajat ad-hoc o miniexpoziție de carte ,, Eu, Cain! Mi-am uitat pantofu-n tata, Marea Rătăcire,, Noua sclavi” cărți scrise cu dragoste pentru românii din țară și de asemenea pentru cei din diaspora. ,,Tu Ion al Anei să-ți porți crucea cu demnitate”!
Așa cum am menționat la ora 17,00, am fost primiți de preotul mănăstirii din zonă unde am participat cu sufletul la slujba religioasă de pomenire a celor plecați dintre noi, poeți, scriitori, ziariști, oameni de cultură, etc, Prin alocuțiuni de iubire credință pentru semeni și Dumnezeu, poezie și pricesne am celebrat cu toții, sub semnul geniului eminescian ,,Ziua Limbii Române”!
Eminescu este steaua neapusă / pe un cer de crizanteme/ Și e cartea de citire Pentru șară pentru neam / Doar în limba mea tradusă/ Și izvorul de lumină, ce-nflorește prin poeme/ Cum primăvara mugurii pe ram. (D.Buțoi)
Seara de poezie a continuat la ,,Focul de tabără” de la marginea pădurii, aici, la lumina flăcărilor, s-au decernat și premiile concursului de tautogramă.
Menționăm cu mare plăcere că medaliile și cele două trofee ale Festivalului-concurs sunt lucrări realizate de Ștefan Călin Hrihor și au ajuns la drd. Geta Lipovanciuc, din Republica Moldova, și premiantă a proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare”, ediția 2023.
Duminică, 1 septembrie 2024, ora 10 , Tabăra noastră dragă se încheie su semnul prieteniei și al respectului față de actul de creație, mai socializăm la o cafea cu aromă de poezie și regret că lăsăm în urma noastră amintiri de neuitat.
Dar poezia ne unește ca un pod de lacrimi suspendat între pământ și cer, pentru ca noi, ostașii cuvântului, binecuvântați de Dumnezeu, să trecem cotidian ca învingătorii pe sub Arcul de Triumf al Limbii Române.
Mulțumim familiei Cristina și Vasile Bele din Chiuzbaia și tuturor celor implicați în reușita acestui eveniment de excepție!
De Ziua Limbii Române ,,La mulți ani, tuturor celor ce s-au născut români, vorbesc, scriu și plâng în dulce grai românesc”!
,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM”!

Dumitru Buțoi / Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara
Prelucrare fotografii Nicolae Toma/ UZPR Timișoara

3 septembrie 2024, ora 15.00, Galeria Centrului Muzeal Anina:

Expoziție de artă plastică dedicată orașului Oravița, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă cu lucrări: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Busuioc Puiu, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

3 septembrie 2024, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”.

Expoziție de fotografii: „Karl Windberger – Un fotograf bănățean”.

 

 

 

3. September 2024, 15:00 Uhr, Galerie des Museal-Zentrums Anina:

Kunstausstellung, der Stadt Orawitza im Banater Bergland gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Busuioc Puiu, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

3. September 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.

Fotoausstellung: „Karl Windberger – Ein Banater Photograph“.

 

2 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Primele zile ale Răpciunelui, sub semnul culturii (ediția a V-a):

–   Prezentarea volumului „Reverberații“, autor Firuț Mihuț, apărut 2024 la Editura „Castrum de Thymes“, Giroc;

–   Expoziție de artă plastică Gabriela Surugiu (Reșița) & Nik Potocean (Bocșa), ambii membri ai Cercului „Deutsche Kunst Reschitza”;

–   In memoriam Petru Bungărzan (*17 februarie 1946 – † 3 august 2024).

 

 

 

2. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Die ersten Septembertage im Zeichen der Kultur (V. Auflage):

• Buchvorstellung: „Reverberații“ des Autors Firuț Mihuț, erschienen 2024 im Verlag „Castrum de Thymes“, Giroc;
• Kunstausstellung Gabriela Surugiu (Reschitza) & Nik Potocean (Bokschan), Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”;
• In Memoriam Petru Bungărzan (*17. Februar 1946 – † 3. August 2024).

 

Zona de agrement Cinciș, o autentică zonă turistică, a fost gazdă ospitalieră a primei ediții a Festivalului Gastronomic Cinciș Fest 2024.
Cei prezenți aici, tineri și vârstnici, au descoperit cu satisfacție o destinație îmbietoare, originală, un peisaj superb, o natură primitoare.
Nu a lipsit premierea celui mai gustos preparat la ceaun, un spectacol de muzică populară, concert de muzică ușoară și o reușită discotecă.
Pe fondul unui cadru sărbătoresc, am consemnat premierea a șase cupluri familiale care au împlinit 50 ani de la căsătorie, fiecare dintre ele cu pasiuni și realizări care le-au oferit expresie și perspectivă asupra vieții.
A fost un moment de recunoștință din partea Primăriei Teliucu Inferior și a Consiliului local (primar ing. Pupeză Daniel Gheorghe) față de aceste familii care s-au condus și trăiesc alături de semeni cu respect și înțelegere.
Așa după cum susținea primarul comunei, aceste cupluri sărbătorite și-au creionat viața cu bucurie și învățăminte, știind să-și dezvolte abilitățile și să găsească soluții pentru a aduce valoare și impact în propriile proiecte.
A fost o zi aniversară care trebuia sărbătorită.
Iată și numele familiilor premiate: Apostol Gheorghe și Tiberia, Codreanu Traian și Emilia, Goleșie Ioan și Victoria, Lăscuț Ioachim și Rodica, Tămaș Aron și Ioana, Vlad Ioan și Maria.
Fiecare cuplu a primit din partea ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar – vicepreședinte al Filialei județene a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) – Diploma de onoare „O zi din viață” în amintirea anilor petrecuți, o zi din jurnalul sufletului, cu o puternică satisfacție care a trezit și menține dragostea și dorul de viață.
Întrucât unii dintre sărbătoriți sunt membri ai Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, președintele acesteia, ec. Rotar Delian Dorel, le-a transmis un mesaj, din care spicuim: La mulți ani și să găsiți în continuare înțelegere familială, străbătând cu mult curaj cărările vieții. Prin pasiunile care vă definesc, să vă oferiți mereu bucurie și confortul unei vieți civilizate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA * CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ * LUCEAFĂRUL DE VEST * FILIALA UZPR ,,MIHAI EMINESCU” TIMIȘOARA
Un eveniment de excepție organizat la Lugoj, Casa ,,Bredicenilor”, 29 august 2024.
ORGANIZATORI: Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara, președinte Dumitru Buțoi, Biblioteca Municipală Lugoj, director și moderator eveniment Henrieta Szabo, Maria Rogobete, UZPR- director Revistă de cultură ,,THEATRUM civitatis” Lugoj.
PARTENERI: Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, Nicolae Toma, UZPR, vicepreședinte.
ASCIOR Timișoara, coordonator Mirela Cocheci, UZPR Timișoara.
Mass media lugojeană: Redeșteptarea, Actualitatea, Lugoj Expres, Autentic TV.
Evenimentul a cuprins muzică și poezie, invitați fiiind poeți, scriitori, iubitori de cultură și artă. Ziua Limbii Române a fost încărcată, iată că starea de bine și visarea au fost oferite de elevul Școlii Gimnaziale de Muzică ,,Filaret Barbu” Lugoj, Radu Bercean, la pianină, un copil foarte talentat. Frumusețea locului a fost vernisajul expoziție pictură/desene de eleva Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj Carmen Maria Rogobete care i-a dat și culoare acestei zile, dar și strălucire, expoziția fiind prezentată de artistul plastic Tünde Enikö Petneházy.
Au recitat: Dara Covaci, elevă a Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj care s-a prezentat îmbrăcată în costum popular, o excelentă idee pentru a marca portul tradițional, iubirea pentru neam și țară, costumul național românesc fiind unul dintre cel mai important element al poporului român, Radu Bercean, Serena Aponte Acosta, elevă a Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj, precum și minunații actori ai Teatrului Municipal ,,Traian Grozăvescu” Lugoj: Loredana Livia Lupescu, Lăcrămioara Bercean, Constantin Goloșie ( Golo), prof.Gabriela Hlușcu ( Corul Ion Vidu), prof. Marcela Balint, poetul Ion Panait, jurnalistul/ scriitorul Cristian Ghinea, poeta Mirela Cocheci, poetul Gheorghe Lungu, jurnalistul/ scriitorul Nicolae Toma, jurnalistul/ scriitorul Ștefan Tat, jurnalistul/ scriitorul Dumitru Buțoi, poetul Ion Ionescu, precum și alți invitați.
Au fost oferite diplome tuturor celor care au pus suflet la această minunată sărbătoare națională organizată astăzi, ea fiind sărbătorită la data de 31 august în România din 2011 și în Republica Moldova din 1990.
În semn de prețuire, stimă și respect, la începutul evenimentului a fost ținut un moment de reculegere în amintirea domnului profesor Nicolae Streian, veteran de război, cetățean de onoare al municipiului Lugoj, Dumnezeu să-l odihnească în pace!
UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” TIMIȘOARA a oferit o DIPLOMĂ DE ONOARE în memoria domnului profesor Nicolae Streian.
RESPECT ȘI PREȚUIRE pentru doamna teatrului lugojean Maria Voronca. Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara s-a gândit la doamna Maia, un om iubitor de cultură, actor, scenograf, regizor- oferindu-i o diplomă binemeritată pentru: pasiune, dăruire, sacrificiu și contribuție la dezvoltarea patrimoniului cultural-artistic românesc. Pentru o viață în slujba comunității. Dumnezeu să o binecuvânteze și să o țină sănătoasă, Lugojul are nevoie de asemenea oameni.
MERITUL CULTURAL a fost oferit doamnei Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale Lugoj și Mariei Rogobete pentru pasiune, dăruire, implicare și susținere a performanței în cultură, contribuție la îmbogățirea patrimoniului spiritual românesc și o viață în slujba comunității- ASOCIAȚIA CULTURAL UMANITARĂ ,,LUCEAFĂRUL DE VEST” TIMIȘOARA.
A fost o zi memorabilă în ,,Casa Bredicenilor”, mulțumim tuturor participanților!
Iubesc limba română pentru că iubesc pământul pe care îl calc, țara în care trăiesc, lumea ce mă înconjoară. Limba română este limba cu care m-am născut, în care mă exprim, mă îndrăgostesc, gândesc, visez și sper. În limba română spun zilnic ,,Tatăl Nostru” și vorbesc cu Fiul Domnului, cu Maica Domnului, cu Dumnezeu. Și cât de frumos sună cuvintele!
Ce bine se aud literele!
Limba română este eternitatea.
Dumnezeu ne-a dat această limbă să o vorbim, să o prețuim, ea este o comoară, este ceva sfânt pentru că: ,,Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim”.

Maria ROGOBETE Membru UZPR Lugoj 29 august 2024

Și la Școala Gimnazială din Băcia, prin grija Primăriei și a Consiliului local, noul an de învățământ va debuta în condiții moderne de pregătire a elevilor, menite sporirii muncii educative în rândul acestora.
Pe acest fond, iată ce ne-a declarat primarul comunei, ALBA Florin (foto).
– Pot spune că întreaga infrastructură de învățământ din comuna Băcia se află într-un amplu program de extindere și modernizare.
Programul școlar se desfășoară pentru toți elevii școlii din Băcia în două locații diferite. La Tâmpa a fost amenajată clădirea fostei școli din localitate pentru elevii claselor de gimnaziu V –VIII, iar la Băcia, Căminul Cultural din localitate a fost amenajat pentru elevii claselor I – IV și pentru clasa pregătitoare. Valoarea proiectului este de peste 5,2 milioane lei.
La parterul clădirii vor funcționa clasele primare 0 – IV, o sală de mese, bibliotecă, birou director, secretariat, cameră frigorifică, hol acces, grupuri sanitare fete, băieți, grup sanitar pentru persoane cu dizabilități. La etaj vor funcționa clasele gimnaziale V – VIII, grupuri sanitare fete, băieți, grup sanitar pentru persoane cu dizabilități, un laborator fizică-chimie-biologie, un laborator de mate-info, cancelarie și grup sanitar pentru profesori, un spațiu de depozitare materiale didactice, holuri acces.
Toate aceste încăperi: laboratoare, săli clasă, bibliotecă, birouri, sală de mese, grupuri sanitare vor fi perfect utilate și dotate cu mobilier modern, echipamente didactice, calculatoare complet echipate cu soft licențiat. În plus pentru persoanele cu dizabilități accesul pe verticală se va face cu un sistem mobil de transport cu șenile.
Instalația de încălzire a școlii va cuprinde două centrale termice cu gaz cu condensație, o pompă de căldură pentru climatizare, un sistem termodinamic pentru apa caldă menajeră cu pufere. Rețeaua interioară de distribuție a încălzirii se va realiza cu ventilo-convectoare.
Durata lucrărilor va depăși 2 ani de zile, dar cu siguranță putem spune că după finalizarea acestora, vom avea la Băcia una dintre cele mai frumoase și moderne școli din țară și sperăm ca acest lucru să determine și pe alți locuitori din localitățile limitrofe să-și lase copiii să învețe aici.
Construcția sălii de sport s-a făcut în curtea Școlii Gimnaziale din Băcia, și aceasta înlocuiește acum, după finalizarea lucrărilor, vechea sală de sport care nu mai corespunde cerințelor actuale.
Noua clădire este cu mult mai mare, având o suprafață utilă de 388 mp și cuprinde o suprafață de joc de 170 mp, un depozit de materiale sportive, un cabinet medical, două vestiare pentru băieți și două pentru fete, două săli de dușuri, două grupuri sanitare, două spălătoare, birou, vestiar, grup sanitar, sală de duș profesori și o sală pentru centrala termică. Sala poate fi utilizată de către un grup (o clasă) de 30 de elevi.
Toate aceste lucrări care țin de construcția sălii, s-au efectuat prin fonduri obținute de la Compania Națională de Investiții, iar restul lucrărilor referitoare la împrejmuire, construirea unei parcări, racordarea sălii la utilități – curent, gaze, apă, canal au fost efectuate din fonduri proprii.
Am avut în vedere reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente didactice noi a Grădiniței din Băcia. Pentru realizarea acestui lucru, a fost necesară mutarea celor trei grupe de copii care activează aici, într-o nouă locație, până la finalizarea lucrărilor acesteia. S-a ales pentru aceasta Casa Parohială din Tâmpa, care dispune de un spațiu suficient de mare pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a activităților didactice din cadrul grădiniței.
Legat de acest lucru a apărut însă o mare problemă. Este vorba de starea de degradare în care s-a prezentat aceasta la partea sa interioară. Pentru rezolvarea acestei probleme, Primăria Băcia a luat în administrare Casa Parohială de la Parohia Ortodoxă din Tâmpa pe o perioadă de 2 ani până la finalizarea lucrărilor la grădiniță. După această perioadă, Casa Parohială va reveni din nou Parohiei Ortodoxe, iar activitatea grădiniței se va muta în noua clădire modernizată.
Primăria Băcia a început ample lucrări de reparații și renovare a Casei Parohiale. A fost refăcută tencuiala pereților, pardoseala în toate încăperile, a fost montată o centrală nouă și calorifere pentru încălzirea pe timp de iarnă. În incinta acesteia au fost amenajate trei clase, două grupuri sanitare precum și un birou pentru cadrele didactice.
Proiectul Masa caldă face parte din Programul Național „Masa Sănătoasă” pentru preșcolarii și elevii unităților de învățământ preuniversitar din România, instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 24/11.01.2024. Școala Gimnazială din Băcia, a fost admisă în acest proiect în urma demersurilor făcute la cele 3 ministere: Educație, Agricultură și Dezvoltare Rurală, care au susținut implementarea acestui program.
Proiectul cuprinde acordarea unui pachet alimentar în regim de catering pentru toți elevii și preșcolarii de la Școala Gimnazială și Grădinița din Băcia, constând în două feluri de mâncare și un desert. Masa este servită în intervalul orar 11.20 – 11.40, în toate cele trei locații în care funcționează școala și grădinița din Băcia în acest moment.
Alimentele incluse în pachetul alimentar sunt livrate în veselă de unică folosință, biodegradabilă și nu vor conține aditivi alimentari, conservanți sau orice alt tip de potențiatori de arome și gust.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În perioada 5 – 7 septembrie 2024 la Bocșa se va desfășura cea de-a patra ediție a Festivalului de Film, eveniment de interes cultural, literar și cinematografic pentru promovarea filmului românesc, a autorilor și realizatorilor de film, promovarea cărții și a scriitorilor, a bibliotecilor și a instituțiilor de cultură.
Și la această ediție, organizatorii își propun să pună accent pe fiii locului, să aducă acasă oameni de seamă ai Bocșei care trăiesc și își desfășoară activitatea în alte colțuri ale țării și chiar ale lumii.
Organizat în colaborare cu Uniunea Artiștilor și Realizatorilor de Film din România, Festivalul de Film de la Bocșa îl are în prim plan pe regizorul Ioan Cărmăzan, președintele acestei uniuni și fiu al Bocșei, precum și Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Nuțu Cărmăzan va fi prezent la Bocșa pe toată perioada festivalului, lansându-și volumul „Simfonia Balcanică”, o carte de proze scurte, precum și cel mai recent film: „Viața unei singure femei”.
În deschiderea Festivalului, organizatorii au invitat un tânăr regizor, ucenic al maestrului Ioan Cărmăzan, de asemenea fiu al Bocșei prin părinții și bunicii săi, este vorba despre cunoscutul deja regizor Sabin Dorohoi, prezent la această ediție cu un scurtmetraj de succes și bine primit de critica de specialitate intitulat „Calea Dunării”.
Iată, după cum spuneam, Bocșa Film Festival își propune să promoveze nu doar urbea natală, ci întreg Banatul istoric, de aceea și invitații sunt reprezentativi pentru acest ținut.
Vor fi sărbătoriți scriitorii Vasile Barbu din Banatul Sârbesc (la 70 de ani de viață) și Remus Crețan (universitar timișorean, fiu al Bocșei care a împlinit frumoasa vârstă de 55 ani). Sunt prieteni și colaboratori ai bibliotecii și ai Bocșei, cu o activitate extraordinară, care merită aprecierea și prețuirea noastră!
Vor fi lansate volumele bocșenilor Stela Boulescu, Doina Gârboni, Victor Creangă, Ioanichie Petrică, Ionel Sporea, Constantin Tufan Stan, dar și volume ale prietenilor bibliotecii, precum: Adrian Georgescu (București), Ioan Traia (Timișoara), Vasile Bogdan (Timișoara), Ana Kremm (Reșița), Silvia C. Negru (Timișoara).
Deoarece revista „Bocșa culturală” se află în cel de-al 25-lea an de apariție, a fost realizat cel de-al IV-lea volum al „Bibliografiei revistei” pentru perioada 2019 – 2023. De asemenea, la acest moment aniversar, „Bocșa culturală” va avea alături și alte reviste din Banatul istoric, reviste din Serbia (Voivodina), din Anina, Birda, Timișoara, Lugoj, Oravița și Reșița.
Nu întâmplător, la Bocșa îmbinăm armonios lectura și cartea cu arta cinematografică, avându-i la îndemână și „în imediata noastră apropiere” pe regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan, dar și pe scriitorul și scenaristul Ionel Sporea (bocșean care locuiește în Canada).
Cunoaștem cu toții faptul că, dintotdeauna, după cărți celebre s-au realizat filme de succes. Ar trebui să înșirăm o listă extrem de lungă a numelor cărților din toate timpurile după care s-au făcut ecranizări extraordinare.
Cărțile au fost și încă sunt o reală sursă de inspirație, astfel încât regizorii și-au dorit să dea viață personajelor din cărțile citite, iar o mare parte dintre filmele și serialele foarte cunoscute și gustate de public au la bază Cartea!
O surpriză interesantă vine dinspre Republica Moldova unde, după cartea bocșeanului Ionel Sporea – tânăra regizoare Adriana Vasilcov a turnat un film „Omul fără linia vieții”, care deja este difuzat în cinematografe.
La această cea de-a IV-a ediție a Festivalului de film de la Bocșa avem bucuria să-l avem alături pe Ionel Sporea, care vine atât cu volumele care au stat la baza filmului, cât și cu lungmetrajul „Omul fără linia vieții”.
Trebuie să precizez că filmul a fost selecţionat pentru a fi proiectat în cadrul Hollywood Florida Film Festival 2023, eveniment care a avut loc în SUA în perioada 11-18 noiembrie 2023. Pelicula a fost proiectată la Regal Oak Cinema și a obținut trei premii: Best Feature Film, Best Director of the Feature Film și Best Actor of the Feature Film – Rareș Andrici.
În cea de-a doua zi a festivalului (6 septembrie 2024) în sala de festivități a primăriei orașului Bocșa va fi lansată cartea (în trei volume), iar seara, în Parcul Pescăruș, va fi proiectat filmul, în prezența scenaristului.
Ionel Sporea, sub pseudonimul NoelIS, semnează un roman autobiografic în trei volume intitulat „Dincolo de iubire și ură” și, după discuții intense cu regizorul Ioan Cărmăzan – cel care îl îndrumă și dă și titlul filmului: „Omul fără linia vieții” – Ionel Sporea scrie scenariul acestui film, scenariu adaptat apoi de Adriana Vasilcov și Laura Grigore. Așadar, filmul „Omul fără linia vieții” este povestea de viață a bocșeanului Ionel Sporea, românul care a inventat lansatorul de mingi de tenis și are la bază romanul acestuia intitulat „Dincolo de iubire și ură”, apărut la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca în 2019.
Fesivalul de film de la Bocșa se încheie în seara de 7 septembrie cu un film pentru copii – „Motanul încălțat” -, o producție internațională, deoarece ne-am dorit o seară pentru copii, cu fotografii și acadele!
De asemenea, pe tot parcursul festivalului invitații vor putea admira lucrările de artă realizate de bocșeanca Cristina Bodnariuc, expoziție vernisată în cea de-a doua zi a festivalului de către dr. Ada D. Cruceanu. Este pata de culoare a Festivalului de film de la Bocșa, Cristina Bodnariuc fiind deja cunoscută pentru compozițiile sale cromatice!
Vom încheia Bocșa Film Festival, dar vom rămâne într-o sărbătoare a cărții și a tradiției la Bocșa, continuând cu Ruga de la Vasiova din 8 septembrie, prilej cu care, în Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” Vasiova, la invitația pr. dr. Daniel Crecan, după Sfânta Liturghie vom prezenta cea mai recentă carte a scriitorului Adrian Georgescu, intitulată „Întâmpinarea Domnului”, un volum de factură religioasă, deja bine cunoscut și așteptat de bocșenii care se întâlnesc în fiecare an cu Adrian Georgescu și cărțile sale.
Așadar, bocșenii sunt așteptați la un veritabil eveniment cultural – „Bocșa Film Festival” – un eveniment amplu care îmbină armonios artele – filmul, cartea, pictura -, un eveniment care aduce acasă bocșeni de seamă, un eveniment prin care acest burg-poartă spre Banatul Montan își prețuiește valorile și-și etalează frumusețea naturală!
Vă așteptăm cu bucurie!