Cunoașterea limbilor de circulație internațională – după cum ne spunea recent prof. Maria CRISTEA (foto) în calitatea sa de director al Colegiului Național „Iancu de Hunedoara” din orașul de pe Cerna – este o necesitate în accesarea viitorului și perspectivelor de studiu și/sau muncă în străinătate. Limbile străine asigură un pașaport lingvistic către succesul educațional, profesional și personal.

Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” este centru partener de organizare a examenelor cu recunoaștere internațională CAMBRIDGE, prin colaborarea cu European Examination Centre (EECENTRE). European Examinations Centre (EECentre) funcționează în România ca Authorised Platinum Exam Centre – titulatură oferită de Cambridge Assessment English (UK).

Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, prin intermediul catedrei de limbă engleză – a adăugat profesor Irma KISS – este un astfel de centru partener din 2019, organizând sesiuni de examene Cambridge FCE și CAE. În cei 4 ani de parteneriat, un număr tot mai mare de elevi susțin examenele și obțin Certificatele Cambridge, recunoscute internațional, ca urmare a oportunităților de dezvoltare profesională pe care le oferă.

Certificatele Cambridge English reprezintă o marcă a excelenței, fiind recunoscute de mii de organizații din întreaga lume, asigură o bază solidă și un cadru optim de învățare pentru  îmbunătățirea cunoștințelor de limba engleză. Cambridge English Qualifications corespund perfect nivelurilor din CECRL. Având în vedere că recunoașterea examenelor de către Ministerul Educației este, de asemenea, structurată pe nivelurile CECRL, Cambridge English Qualifications sunt pe deplin compatibile cu programa școlară. Examenele oferă un parcurs bine definit și permit ca fiecare nivel al CECRL să fie atins pas cu pas, oferindu-le elevilor încredere și un obiectiv concret de realizat.

Pregătirea pentru Cambridge English Qualifications presupune aprofundarea fiecărei competențe lingvistice corespunzătoare nivelurilor CECRL, deoarece fiecare examen este o evaluare sistematică a acestora: înțelegere scrisă și orală, exprimare scrisă și orală. Examenul are ca rezultat o diplomă internațională, care poate fi utilizată pe toată durata vieții.

Examenele Cambridge English sunt perfecte pentru a echivala proba de competențe lingvistice pentru admiterea la clasa a V-a și clasa a IX-a cu program intensiv sau bilingv de predare a limbii engleze, pentru a echivala proba de competențe lingvistice de la Bacalaureat, pentru a studia la universități prestigioase din afara țării sau din România sau angajatorilor pentru un stagiu profesional sau de recrutare, atât în țară, cât și în străinătate.

Misiunea colegiului nostru rămâne în continuare aceea de a identifica nevoile elevilor şi să încurajăm elevii să-și descopere și valorifice potențialul. Deoarece absolvirea acestor examene oferă cele mai prestigioase certificate pentru cei ce studiază limba engleză; fiind folosite în peste 130 de țări și recunoscute de peste 10.000 universități și angajatori pe plan internațional, vă așteptăm la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” pentru a susține examenele Cambridge și pentru a construi viitorul împreună!

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au în planul lor de activități din acest an mai multe evenimente dedicate evenimentului „Timișoara: Capitala Europeană a Culturii, 2023“. Printre acestea se numără mai multe expoziții colective ale cercurilor de arte plastice proprii, prezentate în Casa „Adam Müller-Guttenbrunn“. De asemenea, este programată câte o zi dedicată acestui amplu moment cultural, în cadrul edițiilor din acest an ale „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“, mai 2023, respectiv, „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan“, octombrie 2023. În același context, se va participa la evenimente organizate pe parcursul anului 2023 de către Forumul Democrat al Germanilor din Banat cu sediul la Timișoara.

 Un alt proiect care se dorește a fi implementat anul acesta este unul filatelic. Pe întreg parcursul anului, în ziua de 9 a fiecărei luni, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, va edita și realiza câte un plic filatelic ocazional, respectiv, se va confecționa o ștampila ocazională, aprobate de Federația Filatelica Română prin sprijinul Asociației Filateliștilor din județul Sibiu și de către Poșta Română. Ele vor oglindi clădirile sacrale importante din Timișoara. De ce într-o zi de 9 a fiecărei luni? Ne-am ghidat după faptul că Ziua Europei este sărbătorită în 9 mai și, cum Timișoara este în acest an Capitala Europeană a Culturii, sărbătorim simbolic Europa și implicit capitala Banatului într-o zi de 9…

Prima inițiativă în acest sens, din 9 ianuarie, este dedicată Domului, cea mai importantă construcție barocă din municipiul de pe Bega. În 9 februarie, ele vor fi dedicate Catedralei Mitropolitane, iar în 9 martie, Catedralei Ortodoxe Sârbe.

Erwin Josef Ţigla

În aceste zile ne aducem cu toții aminte de Revoluția din Decembrie 1989, la împlinirea a 33 de ani de la evenimentul care a schimbat istoria României. La 21 decembrie, se aprindea flacăra și la Reșița…
Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița organizează anul acesta două expoziții tematice: una filatelică și o expoziție de fotografii, „Monumente și plăci comemorative, dedicate Revoluției din Decembrie 1989, ridicate în Timișoara“, cu fotografii realizate de Nelu Florea (Reșița).
Manifestările expoziționale sunt realizate cu sprijinul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin.
Arhitecta și artista plastică reșițeană Ioana Mihăiescu a realizat logo-ul evenimentelor culturale dedicate împlinirii celor 33 de ani de libertate.

Erwin Josef Ţigla

9 ianuarie 2023, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (9 – 20 ianuarie).

Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 125 ani de la naștere a unuia din cei doi patroni spirituali ai Colegiului Național.

Întâlnire cu elevii secției germane a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița.

9 ianuarie 2023, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 125 ani de la naștere.

33 de ani de la înființarea, la Reșița, a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990).

Prezentarea cărții „Mai Tant und I”, autor: Ta Kraizpeaga Hardy, carte apărută la Editura „Emma” din Orăștie, 2021.

10 ianuarie 2023, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (9 – 20 ianuarie).

Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 125 ani de la naștere a unuia din cei doi patroni spirituali ai Colegiului Național.

Întâlnire cu elevii secției române a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița.

9. Januar 2023, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Tage der Nationalen Kultur Rumäniens in Reschitza (9. – 20. Januar).

Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 125 Jahre seit der Geburt eines der zwei Schulpatrone des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.

Begegnung mit den Schülerinnen und Schülern der deutschen Abteilung des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.

9. Januar 2023, 17:00 Uhr, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza:

Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 125 Jahre seit der Geburt. Dokumentationsausstellung.

33 Jahre seit der Gründung des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen in Reschitza (9. Januar 1990).

Vorstellung des Bandes „Mai Tant und I”, Autor: Ta Kraizpeaga Hardy; Buch erschienen im „Emma”-Verlag aus Broos, 2021.

10. Januar 2023, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Tage der Nationalen Kultur Rumäniens in Reschitza (9. – 20. Januar).

Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 125 Jahre seit der Geburt eines der zwei Schulpatrone des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.

Begegnung mit den Schülerinnen und Schülern der rumänischen Abteilung des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.

2022 a fost un an turbulent pentru jurnaliști, mai presați ca niciodată, mai vizați de guverne, de serviciile secrete și de atacurile online ca niciodată, au fost urmăriți, agresați, uciși. În același timp, redacțiile au continuat să se închidă, salariile să scadă, reporterii locali au ajuns pe cale de dispariție… În același timp, majoritatea profesioniștilor mass-media au curajul să spună că dacă ar da timpul înpoi, ar face aceeași formidabilă meserie. Așadar, cum arată previziunile – oricum aproximative – pentru jurnalismul anului 2023?

Nu există nicio modalitate de a ști ce va fi în anul următor pentru redacții, dar experți din industrie citați de journalism.co.uk arată că instabilitatea și incertitudinea vor continua în noul an. Jurnalismul va rămâne un mediu dur și, de asemenea, unul complex, cu multe schimbări mari, interdependente, în curs.

În ceea ce privește perturbarea digitală, aceasta se va muta de la știri la difuzare, în special la sectorul streaming. Industria media s-a transformat digital de un sfert de secol, iar acum este rândul filmului video. O creștere a concurenților, cuplată cu o criză a costului vieții și investițiile enorme necesare înseamnă că o zdruncinare în domeniu este inevitabilă.

În cadrul organizațiilor de știri, nivelul de stres va rămâne ridicat. Va exista presiune asupra veniturilor, într-o perioadă în care companiile trebuie să accelereze trecerea digitală, să creeze fluxuri de venituri adiacente și să lucreze hibrid.

„Continuați să învățați. Jurnaliștii care reușesc în 2023 vor fi în mare măsură cei care au o mentalitate de creștere și inteligență emoțională, în care învață continuu, ținând un ochi pe ceea ce se schimbă și concentrați laser pe ceea ce trebuie să fie implicați. Creativitatea, gândirea critică, reziliența și inteligența emoțională sunt abilitățile cheie pe care ar trebui să vă concentrați și să le cultivați pentru a rămâne în vârful curbei”, recomandă Lyndsey Jones, consultant în publicații și autor al cărții „Going Digital: what it takes for smoother transformations”.

„Editorii trebuie să se gândească cu adevărat la ce înseamnă știrile pentru oameni. Cum să faci conținutul mai relevant, mai util, mai important personal și mai interesant? În 2023 vom vedea editorii concentrându-se pe crearea de noi modele și noi moduri de a face lucrurile, nu neapărat în ceea ce privește formatele pe care să le folosească (deși, evident, asta face parte din asta), dar mai mult. în ceea ce privește focalizarea jurnalistică, subiectele și însăși definiția știrilor”, estimează Thomas Baekdal, analist media.

Relația dintre platformele sociale și editorii de știri a devenit mai înghețată în acest an și nu există niciun semn că se va încălzi. Aceasta va continua să fie în mare parte aceeași ca în 2022.

Odată cu succesul platformelor, brandurile de știri vor trebui să se comporte mai mult ca niște creatori în felul în care produc conținut și interacționează cu publicul. Editorii vor trebui să găsească modele hibride de afaceri și să sprijine persoane care pot fi mai importante decât brandul de știri. Acele organizații care vor angaja personalități puternice care vor livra pe aceste platforme sunt cele care vor avea succes în anul următor, adaugă experții. (redacția UZPR)

https://uzp.org.ro/?p=76417&preview=true

Comunitatea romano-catolică de la Parohia „Maria Zăpezii” din Reșița este aproape de întreaga omenire care în aceste zile își ia rămas bun de la Papa emerit Benedict al XVI-lea. În ziua înmormântării, 5 ianuarie, la Biserica parohială „Maria Zăpezii” din Reșița se va celebra, începând cu ora 17.30, o Sfântă Liturghie pentru sufletul + pp. Benedict al XVI-lea.
În aceeași zi, între orele 12.00 și 16.00, Asociația Caritativă „Sfântul Vincențiu de Paul” din Reșița împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează o expoziție de cărți în limbile română și germană precum și de filatelie dedicate papei emerit care poate fi vizitate la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița.
De asemenea, prin grija Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pentru aceeași dată de 5 ianuarie 2023 va fi editat un plic filatelic ocazional. Având aprobarea Poștei Române, întreaga corespondență care este trimisă în data de 5 ianuarie 2023 de la Oficiul poștal Reșița 1 va fi obliterată cu o ștampilă filatelică ocazională, astfel marcându-se și la Reșița trecerea în eternitate a Papa emerit Benedict al XVI-lea.

Erwin Josef Țigla

Patima șofatului și pedalarea propriei biciclete

După sfârșitul carierei de fotbalist la „Corvinul” Hunedoara, pe Nicolae JURCĂ îl vedem mereu prin orașul de pe Cerna sau pe străzile cartierului Buituri, la volanul autoturismului propriu sau pedalând, cu zâmbetu-i cunoscut, o elegantă bicicletă.

Mereu dezinvolt, prietenos sau pus pe glume, privind retrospectiv, ni-l imaginăm cu ani în urmă, cum era admirat ca un adevărat „stâlpul de beton” al liniei de apărare a „Corvinului”, mereu atent la minge și adversar, cu verticalitate și eficiență.

Motivat de un „gabarit” demn de un fotbalist, era adeptul unui joc bărbătesc, sigur pe el și bine înfipt pe picioare, remarcându-se de fiecare dată în victoriile alb-albaștrilor pe care îi reprezenta cu cinste pe „dreptunghiul  verde” unde gestiona judicios jocul din fața propriei porți.

S-a dovedit astfel un jucător serios, ambițios și mereu dornic de performanță.

Acum la vremea odihnei binemeritată, printre altele, are patima șofatului și plimbarea cu bicicleta. Își oferă o plăcere în a-și răsfăța timpul liber, amintindu-și că fotbalul a fost pentru el un liant care  l-a făcut cunoscut, apreciat și puternic sufletește.

Despre Nicolae JURCĂ și astăzi se mai aud vorbe frumoase, laudative, de admirație.

Pentru prestările sale pe teren, iubitorii fotbalului hunedorean îi respectă calitățile sportive și morale.

Recent, în grabă, i-am solicitat un scurt interviu.

– Ce mai faci, dle Jurcă?

– După ce am ieșit la pensie, în anul 2000, am continuat activitățile la F. C. „Corvinul”. Am format două grupe de copii, una pentru Mini Fotbal patronată de Ovidiu Crișan.

–  Cum vă apreciați activitatea dvs. ca fost fotbalist?

– Am fost și sunt mulțumit până unde am ajuns. Dar am avut probleme cu accidentările.

– Despre o amintire de neuitat din viața dvs. sportivă, ce ne puteți zice?

– Clipe foarte fericite am avut în 1976 când am promovat cu „Corvinul” în divizia A. La fel de fericit am fost în 1990 (1 mai), când am câștigat campionatul de juniori la „Centre Olimpice”. Am jucat pe stadionul „23 August” în deschidere la meciul din Cupa României: Dinamo – Steaua, scor  6 – 3.

– Cât despre o neîmplinire, vă amintiți?

– Da, neîmpliniri am avut: prea multe accidentări.

– Ce a însemnat pentru dvs. echipa „Corvinul” Hunedoara?

– După familia ce am format-o la Hunedoara, pot spune din suflet că echipa „Corvinul” a fost a doua familie a mea.

– Numiți câțiva colegi de echipă de care vă amintiți cu plăcere.

– Aș începe cu Remus Vlad, Mircea Pătrașcu, Bucur, Doancă, Dumitriu IV, Gălan, Georgescu.

– Ce transmiteți foștilor suporteri, celor care v-au încurajat în jocurile când erați pe teren în „11-le” Corvinului?

– Anul Nou cu bucurii și să fim mai buni.

– Mulțumiri deosebite, cui adresați?

– Gânduri bune și mulțumiri pentru M. Dăscălescu, Bogdan Andone, dlui Rus și nu în ultimul rând, lui Gigi Naghi.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

1. 78 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 73 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în mai multe localități din județ, desfășurate în perioada 26 – 30 ianuarie 2023;
2. Manifestări de fășang, 30 ianuarie – 21 februarie 2023;
3. „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XVI-a), 30 martie 2023;
4. Simpozionul internațional „Minoritatea germană în sud-estul și estul european: Împreună pentru Casa Europei“, ediția a V-a, 28 – 30 aprilie 2023;
5. „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXIII-a), 4 – 7 mai 2023;
6. „Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția aXXI-a), mai 2023; 
7. „Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XV-a), 25 mai – 7 iunie 2023;
8. 250 de ani de la colonizarea Steierdorf-ului și 150 de ani de la ridicarea Bisericii Romano-Catolice „Preasfânta Treime“ din Steierdorf, 4 iunie 2023;
9. 72 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2023;
10. „Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVI-a), iunie 2023;
11. Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 296 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 246 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2023;
12. Pelerinaj la Basilica Minor romano-catolică „Maica Harurilor” din Radna / Lipova, cu prilejul Pelerinajului anual al germanilor, 2 august 2023;
13. „Gărâna în septembrie” (ediția a XXV-a), 16 – 17 septembrie 2023;
14. Expoziția de filatelie interjudețeană cu participare internațională „Etnic 2023 / Un panou”, ediția a VIII-a,6 – 8 octombrie 2023;
15. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXIII-a), octombrie 2023, cu cea de-a XXX-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Steierdorf, în 15 octombrie 2023;
16. Cea de-a 20-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 14 octombrie 2023;
17. Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XVI-a), 1 – 2 noiembrie 2023;
18. 36 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2023) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XXI-a), noiembrie 2023;
19. 125 ani de la naștere și 45 de ani de la trecerea în eternitate, Alexander Tietz (*9.01.1898 – †10.06.1978): pe tot parcursul anului 2023;
20. Derularea unor evenimente dedicate proiectului „1903 – 2023: Sistemul hidroenergetic Reșița – Semenic – 120“: pe tot parcursul anului 2023;
21. Organizarea de evenimente în parteneriat în cadrul Programului „Timișoara: Capitala Europeană a Culturii, 2023”: pe tot parcursul anului 2023.

În cursul anului 2023, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea trimestrial, cu câte un număr dublu: martie, iunie, septembrie și decembrie.

Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității si civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în general, se vor oferi informații la momentul respectiv.

Erwin Josef Ţigla

* Datorită unor motive întemeiate, pot surveni modificări de-a lungul anului.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița își aduc aminte pe 3 ianuarie că se împlinesc 110 de ani de la nașterea profesorului Franz Stürmer, o personalitate germană marcantă a vieții muzicale reșițene.

Câteva date biografice despre acesta: născut la 3 ianuarie 1913 în Moldova Nouă, Franz Stürmer a urmat cursurile gimnaziului real german din Timișoara, studiind mai apoi la conservatorul din Cluj-Napoca. Începând cu 1939 până la sfârșitul vieții sale (în afară de anii 1944 – 1945, când în armata română, pe front, a servit ca translator), Franz Stürmer a activat ca profesor de muzică. În această calitate el a predat înainte de război la școala „Banatia” din Timișoara, după aceea la gimnaziul real german (astăzi Liceul „Lenau”). Începând cu anul 1963, Franz Stürmer s-a dedicat școlii de muzică reșițene. În timpul șederii sale la Timișoara a fost membru al Filarmonicii de Stat (violă), a dirijat mai multe coruri sindicale precum și celebrul cor țărănesc de la Chizătău, cu care a obținut numeroase distincții.

În Reșița, Franz Stürmer a activat de asemenea ca dirijor la: corul școlar, corul bisericii romano-catolice, corul ansamblului german de operetă, orchestra simfonică muncitorească și corul de cameră al profesorilor școlii de muzică. Totodată, Franz Stürmer a activat în cadrul cvartetului preotului mons. Paul Lackner (vioara întâi). Franz Stürmer a compus piese corale pe care le-a interpretat cu corurile conduse de dânsul, de asemenea a prelucrat piese din folclorul german al Banatului Montan.

A încetat din viață la 14 octombrie 1983 și a fost înmormântat în cimitirul german (nr. 3) din Reșița.

Astăzi, corul etniei germane din municipiul Reșița îi poartă cu respect numele. Corul „Franz Stürmer” este apreciat nu numai în Banatul Montan, dar și în alte locuri unde a reprezentat cu cinste cântecul german din regiune, ducând astfel și numele prof. Franz Stürmer mai departe.

La Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița va fi organizată, în 3 ianuarie 2023, o miniexpoziție documentară dedicată împlinirii celor 110 ani de la naștere. De asemenea, prin grija Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pentru aceeași dată de 3 ianuarie 2023 va fi editat un plic filatelic ocazional. Având aprobarea Poștei Române, întreaga corespondență care va fi trimisă în data de 3 ianuarie 2023 din Moldova Veche va fi obliterată cu o ștampilă filatelică ocazională, astfel marcându-se cei 110 ani de la nașterea profesorului Franz Stürmer și în localitatea natală (Moldova Nouă neavând, în momentul de față, un oficiu poștal funcțional). Și această inițiativă vine din partea comunității germane din Banatul Montan, celebrând astfel, prin intermediul unor proiecte culturale, existența unor personalități importante pentru întreaga regiune.

Erwin Josef Țigla

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (FDG C-S) și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2022, pe lângă multe altele, chiar dacă trăim cu toții, din martie 2020, într-o situație pandemică, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea de a XXXII-a ediție, întreaga lună octombrie, cu 51 de manifestări în 14 localități, cu cea de a 29-a Sărbătoare a „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, organizată în 15 octombrie la Gărâna; „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXXII-a ediție, 18 – 21 august); „Copiii desenează ținutul natal” (cea de a XVI-a ediție, cu expoziții la Reșița – 2 iunie, în Maribor / Slovenia – 2 septembrie și Feldbach în Stiria / Austria – 20 octombrie); manifestarea ecumenică pregătitoare a marii Sărbători a Învierii Domnului, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (ediția a XV-a, 7 aprilie); „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XX-a ediție, 2 – 24 mai); „Te salut, copilărie” (cea de a XV-a ediție, 30 mai – 1 iunie); „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a XV-a ediție); „Germana cu plăcere“ (cea de a XXI-a ediție, 2 – 9 august); „Gărâna în septembrie“ (cea de a XXIV-a ediție, 17 – 18 septembrie); cea de-a 18-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan (14 octombrie); manifestarea „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (a XV-a ediție, 1 – 2 noiembrie) și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XX-a ediție, 1 – 29 noiembrie). De asemenea, trebuie amintit Simpozionul internațional online „Minoritatea germană în sud-estul și estul european: Împreună pentru Casa Europei“, ediția a IV-a, cu participanți din Cernăuți (Ucraina), Maribor (Slovenia), Pécs (Ungaria), Sremska Mitrovica (Serbia) și Vukovar (Croația), desfășurat în 21 noiembrie. Tot în noiembrie am fost parte, în Reșița, a proiectului „Serile Muzicii Clasice Germane“, desfășurat în perioada 3 – 6 noiembrie.
Anul trecut, în plan central s-a situat jubileul german reșițean, 35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cu evenimente desfășurate în octombrie și noiembrie, la Reșița și Timișoara, la care au participat oaspeți din țară și de peste hotare.
Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reșița a sărbătorit în 2022 trei jubilee: 250 de ani de la întemeierea primei parohii catolice la Reșița – 1772 (sărbătoriți împreună cu hramul bisericii, la 7 august), 245 de ani de la sfințirea primei biserici catolice din Reșița – 28 septembrie 1777 (sărbătoriți în 28 septembrie) precum și 175 de ani de la sfințirea actualei biserici – 25 noiembrie 1847 (sărbătoriți la 20 noiembrie).
Amintite trebuie să fie și manifestările cuprinse în cadrul Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), a Zilei Mărțișorului și Internaționale a Femeii (1, respectiv, 8 martie), a Zilei Internaționale a Poeziei (21 martie), a Orei Pământului (26 martie), Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), a Zilei Internaționale a Monumentelor și a Siturilor (18 aprilie), a Zilei Internaționale a Cărții, a Drepturilor de Autor și cea Națională a Bibliotecarului (23 aprilie), a Zilei Internaționale a Dansului (29 aprilie), a Zilei Naționale a Inimii (4 mai), a Zilei Europei (9 mai), a Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (21 mai), Fête de la Musique (21 iunie), a Zilei Banatului (21 iulie), a Zilei Germane de Comemorare a Victimelor Războiului și a Violenței (13 noiembrie) și a Zilei Minorităților Naționale din România (18 decembrie).
În plan central au stat în acest an evenimente precum cele dedicate împlinirii a 150 ani de la fabricarea la Reșița a primei locomotive cu aburi pe teritoriul actual al României – 1872. Acestui jubileu i s-au alăturat altele două în strânsă legătură: 100 de ani de la construirea la Reșița a Fabricii de locomotive și 50 de ani de la inaugurarea Muzeului de locomotive cu abur în aer liber din Reșița (inaugurat la 29 aprilie 1982). Am fost parte a manifestărilor organizate în acest sens (expoziții, simpozioane, prelegeri), de-a lungul întregului an calendaristic. FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat pe parcursului anului 2022 un număr de 6 plicuri filatelice ocazionale și au conceput de asemenea machetele unui număr de 6 ștampile filatelice ocazionale, aferente jubileului reșițean. Totodată, acestea au finanțat realizarea unei medalii dedicate celor 150 de ani. Concepția grafică a medaliei aparține lui Bogdan Piperiu, la fel ca și Trofeul „Reșița 150”, confecționat din acril (plastic). Activitățile editoriale au cuprins tipărirea a 2 cărți dedicate jubileului reșițean, apărute sub egida noastră în acest an calendaristic.
De asemenea, am continuat proiectul jubiliar din anul 2021, „Reșița: 250 de ani de istorie industrială“ cu diferite evenimente organizate pe parcursul anului 2022, sub motto-ul „Reșița: 250 + 1 ani de istorie industrială“.
În decursul anului 2022 au apărut în continuare publicația „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”) precum și numerele speciale dedicate celor mai importante evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan, și 7 cărți din cele 126 apariții editoriale publicate din 1995 până în prezent. Au apărut, de asemenea, două numere ale periodicului „info“.
În anul 2022 au fost editate 70 plicuri filatelice ocazionale precum au fost și confecționate de către noi 69 ștampile filatelice ocazionale, aprobate, conform legislației în vigoare, de Poșta Română. De asemenea trebuie amintit următorul produs audio și media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 20 / 2022.
Tot în această perioadă a fost actualizată pagina web în limba germană http://www.dfbb.ro (coordonator: ing. Hugo Eduard Balazs), ca, de altfel, și pagina de Facebook a Asociației, coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel.
Datorită situației pandemice, activitatea formațiilor culturale germane la Reșița a fost în prima parte a anului sever restrânsă; abia după aceea, activitățile au început să meargă pe făgașul normal… Amintim aici activitățile corului „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991, astăzi condus de prof. Elena Cozâltea), ale formației muzicale „Banater Bergland“ (formație activă din 1995, compusă în momentul de față din prof. George Gassenheimer și Janny Zelko), ale formației de dansuri populare germane „Enzian“ = „Gențiana“ (activă din 26 iunie 1999), coordonatorii celor două grupe de vârste – mici și adulți – fiind Marianne și Nelu Florea, ale grupului muzical „Intermezzo” (înființat în ianuarie 2016, compus în momentul de față din Marianne Chirilovici, Letiția Sabău, Carol Walter Fleck și Lucian Duca – coordonator), ale soliștilor Marianne & Petru Chirilovici, și nu în ultimul rând, ale Cercurilor de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonat de Doina și Gustav Hlinka) și de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin), ambele cercuri de creație plastică aflate în 2022 în cel de al 30-lea an de existență.
Pe această cale aducem mulțumiri tuturor celor care ne-au stat aproape în 2022, având speranța ca și mai departe, împreună să realizăm lucruri minunate!

Erwin Josef Țigla

Anul 2022 a însemnat pentru mine, după primii doi ani de pandemie, 2020 – 2021, un al treilea an în care CULTURA ÎN PANDEMIE, CULTURA ÎN TRANSFORMARE, CULTURA este cea INVINGĂTOARE!
Chiar dacă nu visam până în martie 2020 că vom trăi aceste vremuri, astăzi, aducându-ne aminte și de războiul din apropierea granițelor țării, Dumnezeu ne-a arătat, nouă, celor care trăim în acest nou secol al transformărilor, că suntem atât de mici și firavi, vulnerabili la o simplă adiere de vânt… Dar, ca un Dumnezeu bun care este, ne-a dat puterea ca, privind la greșelile noastre din trecut, să mergem mai departe, împreună cu EL!
Și am mers mai departe, noi cei activi în cultura locului, crezând și sperând în El și în ceea ce ne unește: limba, spiritualitatea, cultura și spațiul în care trăim! Și împreună am răzbit, am ieșit învingători!
Anul 2022, anul jubileelor reșițene „150 de ani de la fabricarea pe teritoriul actual al României a primei locomotive cu abur / 100 de ani de la construirea Fabricii de locomotive / 50 de ani de la inaugurarea la 29 aprilie 1972 a Muzeului de locomotive în aer liber”, a fost în parte un an al solidarității și comuniunii! Iar acesta nou care va veni, 2023, cel în care vom sărbători împlinirea celor 120 de ani de la inaugurarea sistemului hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic, să fie acel an în care suntem chemați să fim împreună, să mergem mai departe, datori fiind trecutului nostru comun, generațiilor de dinaintea noastră, fiecare făuritoare de speranțe la timpul său! Și să nu uităm de personalitățile noastre jubiliare în anul 2023: 100 de ani de la trecerea în eternitate dr. Corneliu Diaconovici (18.02.1859, Bocșa – †17.08.1923, Reșița), 125 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz (9.01.1898, Reșița – †10.06.1978, Reșița) și 100 de ani de la nașterea lui Constantin Lucaci (*7.07.1923, Bocșa – †20.07.2014, București).
Prin El – Bunul Păstor -, cu El vom merge și în anul 2023 mai departe și vom învinge, trăind în speranță și dragoste față de adevăr și frumos!

Erwin Josef Țigla

Ce-a de-a II-a ediție a Târgului de Crăciun de la Bocșa  s-a derulat în perioada 20 – 23 decembrie 2022 și s-a dovedit a fi un bun prilej pentru bucuria și încântarea celor care au fost cuprinși de spiritul Crăciunului și de magia sărbătorilor de iarnă.

Și de această dată, organizatorii  – Primăria Orașului Bocșa, Consiliul Local, Casa Orășenească de Cultură, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, – cu sprijinul excepțional al SPG Bocșa și al dnei. Anca Pascu – s-au străduit să  ofere bocșenilor clipe de relaxare și bucurie, iar programul oferit să fie pe gustul diferiților participanți.

Astfel că, în deschiderea Târgului de Crăciun de la Bocșa, a fost invitată o tânără interpretă, în vogă la ora actuală, îndrăgita ANDIA, aceasta reușind să adune o mare de oameni, mai ales tineri, care au cântat și au dansat împreună cu solista, pe tot parcursul concertului!

Seara de marți, 20 decembrie 2022, a continuat cu DJ cunoscuți și recunoscuți în lumea muzicală, precum DJ Victor Stan și DJ Allia.

Mulțimea de participanți la eveniment s-a putut răsfăța cu parfumate pahare de  vin fiert sau ceai, cu produse tradiționale oferite de producători recunoscuți ai zonei, au putut admira și achiziționa ornamente handmade de sezon sau lucrări de artă ale cunoscutului pictor bocșean Nik Potocean, prezent la eveniment.

Unele dintre căsuțele de Crăciun au pus la dispoziție aranjamente decorative în scop caritabil: de exemplu, în căsuța elevilor de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” s-augăsit ornamente lucrate chiar de ei, iar banii obținuți din vânzarea acestora s-au dus către familii nevoiașe. Un alt exemplu este cel al căsuței Primăriei Orașului Bocșa în care, oameni inimoși au adus spre vânzare obiecte decorative  cu scopul de a aduna bani pentru sprijinirea colegei noastre Gabriela, care se confruntă cu grave probleme de sănătate.

De asemenea, pentru cei mai mici dintre participanți a fost amenajat un parc de distracții care, în ciuda frigului, a fost asaltat de copilași însoțiți de părinți și bunici.

Punctul de atracție l-a constituit Căsuța lui Moș Crăciun, în care Moșul i-a primit cu dulciuri pe toți cei care l-au vizitat, fie pentru o fotografie, fie pentru a-l colinda.

Următoarele seri ale Târgului de Crăciun au adus în prim-plan colindul sfânt și bun transmis de copiii și tinerii Bocșei, de diferite culte și naționalități. Vestea Nașterii Domnului a fost transmisă cu bucurie și însuflețire de peste 500 de colindători, în mai multe limbi, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ de pe raza orașului Bocșa, reprezentanțiai Bisericilor de diferite confesiuni, ai Centrelor Catehetice și ai unor grupări creștine. Au fost momente de veritabilă înălțare spirituală oferite, cu generozitate, de membri – tineri și vârstnici – ai  comunității noastre!

Tot în cadrul Târgului de Crăciun de la Bocșa au fost prezentate spectacole artistice pentru copii cu sprijinul Teatrului de Vest Reșița, manager Florin Ionescu și al Teatrului DA Reșița, manager Dan Mirea. La invitația primarului Mirel Patriciu Pascu, cei doi fii ai Bocșei au fost „acasă” pentru Târgul de Crăciun, și Florin Ionescu și Dan Mirea (Szüsz) fiind bocșeni, iar unul dintre scopurile acestui eveniment a fost cel de a readuce acasă, la ceas de sărbătoare, fiii locului!

Un proiect inedit încadrat în acest eveniment al Târgului de Crăciun de la Bocșa a fost Concursul „Cel mai frumos brad”, ed. I, un concurs care s-a adresat instituțiilor școlare de pe raza orașului și la care au participat șase instituții de învățământ, cu 10 brazi: Liceul Teoretic „Tata Oancea” (3 brazi), Liceul Teologic Baptist, Liceul Tehnologic „Constantin Lucaci”, C.S.E.I. Christiana, Școala Gimnazială nr. 1(3 brazi) și Școala Gimnazială nr. 2.

În urma votului pe pagina „Cel mai frumos brad al Târgului de Crăciun de la Bocșa https://www.facebook.com/profile.php?id=100087606833163”, cu 1900 de voturi a câștigat C.S.E.I. Christiana, premiul constând într-o Diplomă de premiant, o carte și un plic cu suma de 500 lei; ceilalți brazi înscriși în concurs au primit din partea organizatorilor câte o Diplomă de participare, o carte și câte un plic cu suma de 300 lei fiecare.

Concursul s-a dovedit a fi o provocare frumoasă și o competiție tratată cu seriozitate, fiecare brad având o poveste, realizarea acestora dovedind, nu doar creativitate, ci și studiu și meticulozitate.

Cea din urmă seară a Târgului de Crăciun de la Bocșa, ed. a II-a, 2022 a adus pe scenă excepționalul colind interpretat de poetul și cantautorul George Popovici, iar fiecare seară a Târgului de Crăciun s-a încheiat cu muzică mixată de DJ importanți și recunoscuți în lumea muzicală: DJ Gabriel Todașcă și Grațian M. Denis, DJ Ist și DJ Alli, DJ Mocco, DJ Allia și DJ Victor Stan. Fiecare dintre aceștia, de la pupitru, au oferit seri minunate, încântând prin muzică de calitate și valoroase cunoștințe tehnice și muzicale, ținând publicul în priză  până aproape de miezul nopții.

Și în acest an, grație echipei de la SPG Bocșa,  Insula „Paradis” arată ca desprinsă din poveste, iar în perioada Târgului de Crăciun, s-a transformat într-un frumos orășel al lui Moș Crăciun. Luminițe, ornamente, vată de zahăr, acadele, brad și ghirlande luminoase, toate acestea au constituit un loc desprins din  povestea celei mai frumoase perioade din an!

         Sărbători fericite, tuturor! La mulți ani!

Au trecut 33 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, a fost un an însângerat, un an care a schimbat soarta poporului român. Mulți dintre noi au privit la televizor, alții au avut curajul să iasă în stradă și să strige: Jos, Ceaușescu! Sau: Libertate! Indiferent de locul în care ne-au prins acele zile ale revoluției cred că pentru fiecare român care a trăit în epoca lui Ceaușescu, acele zile au rămas întipărite în minte, fuga familiei Ceaușescu fiind o zi de sărbătoare, o sărbătoare a libertății.
Foarte mulți lugojeni au ieșit în stradă cu pieptul gol și inima deschisă, cu mult curaj și speranța de mai bine, din păcate trei dintre ei au fost uciși, Dumnezeu să-i odihnească în pace pe Valentin Rosada, Norbert Pongracz și Daniel Brocea.
Lugojul a fost al doilea oraș care s-a scăpat de comunism, Lugojul este un oraș martir, iar acest lucru nu trebuie uitat niciodată.
În ziua de 20 Decembrie a acestui an, am participat la slujba de pomenire a eroilor revoluției din 1989, slujbă ce a avut loc la Biserica „Învierea Domnului”, ora 9, după care toți participanții s-au adunat la Ceasul Electric de unde au pornit în marș pe același traseu pe care au pășit și manifestanții din Decembrie 1989, a fost impresionant momentul, a fost impresionant mai ales când au depus coroane din flori la mormintele celor trei lugojeni, eroii noștri care au crezut într-un destin mai bun, într-o țară mai frumoasă și mai prosperă, au crezut în LIBERTATE!!! Manifestările comemorative au fost organizate de către Asociația 16-21 Decembrie 1989 și Asociația Luptătorilor, Participanților și Arestaților în Revoluție (ALPAR)- Lugoj 20 Decembrie 1989 în parteneriat cu Federația Națională Loja de Onoare a Revoluționarilor din Decembrie 1989.
I-am privit pe tinerii curajoși ce au purtat steagul țării mele, au trecut peste ei 33 de ani, însă tot tineri și frumoși au rămas, puțini triști, însă bucuroși și mândri că au putut face ceva, curajul nebun și poate un pic de inocență au schimbat soarta unui popor, ei sunt unii dintre cei care ne-au scăpat de dictatură, ei sunt cei care ne-au adus libertatea, ochii lor încă mai aveau acea strălucire, acea bucurie, sufletul lor purta haina amintirii noastre, erau în fața mea și cred că pentru câteva secunde am auzit oftaturile lacrimilor pierdute pe covorașul din biserică.
Cinste lor, cinste eroilor! Cinste revoluționarilor!
Am aprins lumânări, o liniște deplină ne cuprindea ca o haină groasă și roasă de timp…au trecut 33 de ani de când am crezut în ceva, am crezut în noi, sufletele eroilor plecate de pe scena vieții se rostogolesc în morminte, printre nori, se zbat sub aripa unui destin, sufletele acelea nevinovate, tinere, bătrâne, stau cu ochii lipiți de pământ și se întreabă: Cum e posibil ca după 33 de ani românii să tot fluture steagul țării și să strige: Libertate, jos guvernul, hoții, nu mai vrem să fim săraci, ba mai mult, astăzi strigăm: Nu ne vindem țara! Astăzi suntem parcă mai săraci și mai puțini, pământul, bogățiile țării au fost vândute pe nimic, tinerii pleacă în străinătate, din păcate e tot mai trist, politicienii de carton dau vina tot pe popor pentru eșecurile lor, dau vina pe acest popor care l-a dat jos pe Ceaușescu, cu mâinile goale și curaj, cu strigătul durerii ce-l purta de ani și ani în toată ființa lui.
Doamne, vino Doamne, să vezi ce-a mai rămas din țară….
„Doamne, vino Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni…”
Ce cântec trist!!!
Cine a tras în noi? O întrebare care s-a născut fără răspuns!
Din Timișoara, în toată țara…
După 33 de ani unde suntem?
Din păcate, suntem într-o fundătură, într-o lume care ține piept cotropitorilor- politicienilor, ținem piept guvernelor care ne dezbracă și ne terfelește sufletul. Întrebarea care persistă pe buzele românilor este: Ce putem face? E din ce în ce mai trist…
Eroii revoluției și-au dus la capăt misiunea, că au fost și mâini invizibile care au pus umărul…tot ce se poate, acum am rămas noi, ce trebuie să facem pentru a da strălucire acestui popor?
Încă mai sunt români care iubesc România, încă mai sunt eroi, încă mai sunt oameni care nu și-au pierdut demnitatea, onoarea, cinstea, onestitatea.
În fiecare din noi există o revoluție, cu viața, cu sentimentele și cu trăirile avute, cu trecutul mut sau prezentul vorbitor, însă amintirile din Decembrie 1989 trebuie să le păstrăm la loc de cinste în cutiuța existenței noastre, din când în când să punem trandafiri pentru sângele vărsat.
Este foarte important să se vorbească mai mult în școli despre -Eroii poporului român- altfel cum am putea să facem ca speranța de mai bine să renască?
În dimineața lui 20 Decembrie, stând față în față cu minunații români lugojeni revoluționari am simțit că nu e totul pierdut, chiar dacă au trecut, oameni buni, 33 de ani de la Revoluția din 1989, chiar dacă România este văzută ca o țară de mâna a doua de către cei care tocmai ne jefuiesc, chiar dacă ne pleacă elitele din țară, chiar dacă…haideți să nu uităm că nu poporul ci politica a distrus țara, valorile ei, idealurile românilor, haideți să nu uităm că au fost odată marii noștri: Mihai Viteazul, Ștefan Cel Mare, Avram Iancu, Constantin Brâncoveanu, Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși, Arsenie Boca…și mulți, mulți care au trăit pentru idealurile poporului român, au crezut în înțelepciunea acestui popor și au murit pentru el.
Să nu ne pierdem niciodată încrederea, nădejdea, curajul, suntem creștini și Dumnezeu este mereu cu noi, în ființa noastră, în tradiția și în cultura noastră, suntem un popor care a supraviețuit vremurilor, sângele nostru are culoarea puterii, de aceea spun din toată ființa mea: Cred în Dumnezeu, cred în oamenii acestei țări si cred în viitorul României!
Cinste lor, cinste lor, cinste eroilor!!!
Respect, revoluționarilor!

Maria ROGOBETE Lugoj 27.12.2022 MEMBRU UZPR

Grupul vocal ,,Lira” parte a Corului misionar din Timișoara, în aceste zile premergătoare sărbătorilor de sfârșit de an, străbate orașul de-alungul și de-a latul și bate pe la uși și porți, a diverselor instituții, școli, case de copii , cămine de bătrâni, cu credință în Dumnezeu, pentru a vesti semenilor aflați în suferință și nevoi despre Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos. Astfel i-am întâlinit recent pe holurile Spitalului județean din Timișoara, zgribuliți de frig dar bucuroși că din magia colindelor tradiționale pot transmite în sufletele celor pentru care spitalul și nu numai, este un spațiu al luptei pentru viață, un strop de bucurie și gânduri luminate.
Doamna Camelia Condescu, coordonatoarea acestui Grup vocal, ne-a spus: Colindăm voluntar de mulți ani, facem această activitate cu mult suflet pentru semenii indifferent de starea socială ori alte opțiuni, conștienț că prin mesajul nostru de compasiune sinceră, liniște și pace firească le vom face trecerea peste încercările timpului mai ușoară și să-i asigurăm că nimeni nu este singur pe acest pâmânt! Subscriem cu toată prețuirea noastră, și le dorim tuturor, multă sănătate și ,,Sărbători fericite” anul 2023 să fie mai bun!

Dumitru BUȚOI/ UZPR Timiș