În ziua de 2 septembrie, la inițiativa și sub organizarea Rețelei Naționale a Muzeelor din România, s-a desfășurat prima ediție a noului proiect național purtând denumirea ,,Noaptea Muzeelor la Sate”. Marcă culturală, derivată a versiunii clasice a ,,Nopții Muzeelor”, evenimentul se adresează în special publicului din mediul rural, însă nu numai, oferind posibilitatea și locuitorilor urbani de a explora o lume mai puțin cunoscută: a istoriei și a culturii rurale. Scopul acestei interacțiuni este de a promova și valorifica potențialul cultural, nu mai puțin vast sau mai puțin important, al comunităților rurale, de păstrare și conservare a tuturor acestor valori culturale. La respectivul proiect au participat peste 100 de muzee rurale din toate județele țării. În județul Caraș Severin și-au anunțat participarea mai multe entități muzeale, manifestarea beneficiind și de sprijinul Muzeului Banatului Montan din Reșița. Amintim în acest context și parteneriatul media al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România în această primă ediție a manifestării.
Împreună cu domnul profesor Pavel Panduru din Prigor și domnul profesor Pavel Sîrbu din Eftimie Murgu, am reușit să vizitez două dintre acestea, amplasate în mirificul spațiu românesc, distinctă și foarte cunoscută zonă istoric etnoculturală românească purtătoare a numelui ,,Valea Almăjului”.

Casa memorială „Emil Novacovici” din localitatea Gârbovăț a cărei custode, doamna Felicia Mioc și-a primit vizitatorii conform datinei, în straie tradiționale de sărbătoare, cu foarte, foarte multă căldură și cu o deosebită bucurie transmisă necondiționat  în sufletele celor care i-au pășit pragul. La loc de cinste în cadrul expozițional prezentat de doamna Felicia, regăsim arborele genealogic al familiei sale, zămislit cu deosebită migală și multă trudă, într-un format impresionant, trunchiul de bază al arborelui fiind reprezentat de preotul Maxim Novacovici (1826-1899). În toate încăperile prezentate vizitatorilor, regăsim o mulțime de piese vechi, de la mobilier (de remarcat lada de zestre) până la obiecte mari și mici de uz casnic și gospodăresc, vestimentație tradițională, fotografii vechi de familie, cărți și alte diverse tipărituri. Nu trebuie uitat a aminti și minunatele ,,crofne” și cozonacul,  servite de gazdă vizitatorilor.

Următoarea entitate muzeală vizitată a fost Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, aparținând lui Gheorghe Rancu din Șopotul Vechi.
Înființat în anul 2011, de către profesorul Gheorghe Rancu Bodrog, muzeul deține în prezent peste 4000 de piese, colecționate pe parcursul a peste patruzeci de ani, ele fiind expuse pe diferite secțiuni reprezentative în cele trei încăperi ce constituie acest spațiu muzeal. Între exponate regăsim o mare varietate de obiecte de uz gospodăresc, diferite articole vestimentare, icoane pe sticlă, creații plastice, diverse publicații, manuale vechi, diferite tipărituri, articole artizanale, și multe, multe altele. Parafrazându-l pe Terențiu, aș spune că domnului Gheorghe Rancu nimic din ce este propriu unei societăți tradiționale nu-i este străin! Domnul profesor reușește și prin această inițiativă să aducă o contribuție majoră protejării și valorificării patrimoniului cultural local, conservării tradiţiilor şi valorilor perene ale culturii populare, oferind o marcă identității etnoculturale a satului românesc.

Constantin VLAICU/UZPR

(ne vorbește prof. Adriana TRIF VINȚAN, coordonatorul Structurii Hațeg a Palatului Copiilor Deva)

Se aude din depărtări sunetul clopoțelului care se apropie tot mai mult de noi. Deși a fost vacanță, unii dintre elevi și profesori au avut și altfel de preocupări, precum participări la concursuri sau la anumite festivități ale orașului, fiind mândri că se numără printre tinerele talente.
Toamna se numără bobocii în toate instituțiile școlare și noi, profesorii de la Clubul Copiilor Hațeg, așteptăm cu drag noi bobocei pentru a lua locul celor care și-au luat zborul din lumea noastră magică, spre alte școli sau preocupări.
Zic bine lume magică, pentru că doar aici visele fiecărui copil care ne calcă pragul tind să se împlinească.

Aici vin copii care nu au visat să poată dansa sau cânta și ajung apoi să dobândească premii deosebite la concursuri naționale și internaționale, iar mai târziu să cânte sau să danseze dansurile cele mai atrăgătoare pe marile scene, ajungând astfel să poarte vrând-nevrând o fărâmă din Clubul de unde a pornit, pentru că aici îi vor fi rădăcinile pentru totdeauna.
Alții nu știu cum să tasteze la calculator și ajung să câștige premii importante în programare la informatică. La cultură și civilizație engleză vin copii de diferite vârste cu puține cuvinte însușite în engleză, iar la final de an poartă o minunată conversație. La pictură își conturează fiecare visele cu ajutorul acuarelei devenind adevărați magicieni.
În această lume magică un rol principal îl are profesorul coordonator care pune suflet în fiecare activitate.
Un copil susținut și încurajat de părintele care colaborează foarte bine cu profesorul este un copil magic cu vise realizate deplin.
Așadar, așteptăm cu drag copiii care vor să participe la activitățile noastre care sunt: dans, engleză, desen, informatică și muzică vocal-instrumentală.
Aici se poate discuta cu profesorii de la cele cinci cercuri pentru lămuriri și se poate completa cererea de înscriere.
De notat că la noi cursurile sunt gratuite și durata unui curs săptămânal este de 100 de minute. Copiii care au mai frecventat cercuri la Clubul Copiilor Hațeg pot intra pe linkul https://forms.gle/EyceAoY8x64QKC5Y7 unde vor putea completa direct fișa, fără a se prezenta cineva personal.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

---

---

Puteți urmări Radio UZPR și pe canalul YouTube dedicat: https://www.youtube.com/ @radiouzpr2023

Având în vedere obiectivele specifice ale Inspecției Muncii – după cum ne spunea Adrian Florin BOZDOG, în calitatea sa de inspector șef al ITM Hunedoara – s-a dispus demararea unei campanii naționale de control privind verificarea angajatorilor care desfășoară activități de depozitare și comercializare a carburanților auto tip GPL – cod CAEN 4671.
Campania națională se desfășoară în perioada 28.08.2023 – 08.09.2023 și are ca obiective principale identificarea angajatorilor care nu respectă prevederile legale care reglementează relațiile de muncă, eliminarea neconformităților constatate în domeniile relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă, prin dispunerea măsurilor obligatorii pentru remedierea acestora și aplicarea sancțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Scopul principal al acestei campanii de control este verificarea respectării prevederilor legale care reglementează relațiile de muncă (verificarea contractelor individuale de muncă, transmiterea în termenul legal a CIM în registrul general de evidență a salariaților, durata timpului de muncă și munca suplimentară, întocmirea evidenței orelor de muncă prestate de salariați, repausuri periodice, munca de noapte, acordarea drepturilor salariale, regulamentul intern / contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate) și securitatea și sănătatea în muncă în acest domeniu (Realizarea evaluării riscurilor pentru SSM lucrătorilor, probabilitatea producerii și persistenței atmosferelor potențial explozive, posibilitatea prezenței și activării surselor de aprindere și a declanșării incendiului, utilajele, substanțele folosite – agenții chimici periculoși, procesele și posibilele lor interacțiuni etc).
De asemenea, se va urmări și modul în care au fost îndeplinite măsurile dispuse cu ocazia controalelor anterioare, acolo unde este cazul.
La finalizarea acțiunilor de control, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara va comunica extrase privind modul de reflectare a campaniei.
Prin fiecare acțiune de control, I.T.M. Hunedoara urmărește creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniile relațiilor de muncă și cele referitoare la sănătatea și securitatea în muncă pentru toate domeniile de activitate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În contextul aniversării a 130 de ani de la înființarea Jandarmeriei Rurale – după cum ne informa căpitan Murguleț Denis Luiza, în calitatea sa ca și persoană de contact – pentru a marca acest eveniment istoric, jandarmii hunedoreni vor fi prezenți în data de 02 septembrie 2023, începând cu ora 09.00, în comuna Zam, unde vor organiza activități interactive pentru copiii din comună.
Cu această ocazie, le vom prezenta copiilor misiunile jandarmilor hunedoreni, autospeciale de intervenție, echipamente și materiale de protecție și intervenție ale jandarmilor montani. De asemenea, pregătim și alte activități pentru copii, cum ar fi datul pe tiroliană.

Tot în data de 02 septembrie, începând cu ora 09.00, vom participa la „Ziua Porților Deschise” la Sarmizegetusa Regia, unde, de asemenea, vom prezenta vizitatorilor misiunile jandarmilor hunedoreni, autospeciale de intervenție, dar și echipamente și materiale de protecție și intervenție ale jandarmilor montani.
Ca și repere istorice privind înființarea Jandarmeriei Rurale, amintim că în perioada ianuarie-februarie 1893 guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu a elaborat şi prezentat Parlamentului „Legea asupra Gendarmeriei rurale”, promulgată prin „Decretul Regal nr. 2919 din 30.08.1893”. Actul normativ prevedea „instituirea unui corp de pază şi ordine cu structură militarizată în toate localităţile rurale din ţară”, punându-se accent atât pe menţinerea ordinii şi garantarea siguranţei publice, cât şi pe executarea legilor.
Ulterior, la 1 septembrie 1893 a apărut şi „Regulamentul de aplicare a Legii asupra Gendarmeriei rurale”.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

1 septembrie 2023, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Prima zi a Răpciunelui, sub semnul culturii (ediția a IV-a).

In memoriam Olga Neagu (*16 ianuarie 1954, Reșița – † 28 aprilie 2023), Reșița, poetă și pictor amator din Reșița.

Expoziție de artă plastică Flavia Beatris Grădinaru (Reșița) & Busuioc Pătraru (Anina).

• UZPR

În luna septembrie se împlinesc șapte decenii de când a intrat în lumea formidabilă a presei unul dintre cei mai cunoscuți și mai apreciați gazetari din România – prof. George Coandă. Președinte al Comisiei de Onoare și Arbitraj a UZPR, scriitor, jurnalist, istoric al culturii şi civilizaţiei, geopolitician, George Coandă este o voce puternică și avizată a Uniunii și, în același timp, una dintre personalitățile emblematice ale orașului Târgoviște.

Șapte decenii de presă înseamnă, practic, mai multe vieți. Odată atras inexorabil către gazetărie, George Coandă, un intelectual de marcă, licenţiat al Facultăţii de Istorie-Geografie, al Facultăţii de Istorie şi postuniversitar al Facultăţii de Ziaristică, şi doctor cum laude în ştiinţe ale naturii (geografie) la Universitatea Bucureşti, a rămas fidel o viață principiilor acestei profesii. „Prima responsabilitate a gazetarului este repectarea adevărului”, le spune George Coandă tuturor celor care îi ascultă prelegerile și cursurile.

Professor Honorificus şi fondator al Universităţii „Valahia” din Târgovişte, George Coandă a fondat și specializarea „Jurnalism” a acestei instituţii de învăţământ superior și este expert ABI (SUA) în jurnalism şi literatură.

Cuprinderea activității lui George Coandă este enormă, dar poate tocmai energia necesară unui jurnalist autentic l-a susținut ca iniţiator al unor festivaluri naţionale şi internaţionale culturale, al unor ziare, reviste, redacţii radiofonice şi cenacluri literare în judeţul Dâmboviţa. George Coandă este creator al ştiinţei umaniste geocivilizaţia şi al primului dicţionar al acestei ştiinţe, dar şi al noi specii poetice numite cosmopoezia, poemul comentariu şi liriruna. Autor a peste 50 de volume de literatură beletristică şi ştiinţifică şi a peste 10.000 de materiale de presă, membru în Consiliul Director al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi preşedinte fondator al Filialei „Ion Heliade-Rădulescu” Dâmboviţa, George Coandă a rămas mereu, în adâncul inimii și gândului, un ziarist. A fost redactor-şef, şef de departament, senior editor, consilier editorial şi redactor asociat la publicaţii de informaţie şi de cultură, şi realizator/ corealizator de emisiuni la televiziunile Antena 1 / ArtPress şi Columna din Târgovişte.

Dincolo de nenumăratele premii și distincții prestigioase care încununează o activitate redutabilă (Ordinul Ziariştilor clasa I Aur, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Ordinul „Crucea Memoriei” (Republica Moldova), Distincţia ortodoxă „Crucea Valahă”, şi titlul de Cetăţean de Onoare al Târgoviştei, Găeştiului şi Nucetului / Dâmboviţa, ca să enumerăm doar câteva), George Coandă vorbește despre jurnalism ca nimeni altcineva; îl slujește, îl practică fără preget și fără compromisuri și îl dă mai departe în tot ce are mai valoros.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România face o reverență în fața celor șapte decenii de gazetărie, recunoaște performanța extraordinară pe care o implică un astfel de bilanț și îl consideră în continuare pe George Coandă una dintre cele mai respectate și mai avizate voci ale Uniunii și ale breslei.

Departamentul Comunicare

• UZPR

În ciuda temperaturii ridicate de pe Zona de Vest, seniorii timișeni, ziariști, poeți, scriitori, iubitori de Limba Română au onorat invitația Filialei UZPR Timiș și a Asociației Cultural Umanitare „Luceafărul de Vest” Timișoara, de a participa activ la sărbătorirea Zilei Limbii Române, eveniment solitar în arealul cultural-artistic din Banat, găzduit cu mare generozitate de Consiliul Județean Timiș, Sala multifuncțională.

În contextul în care Timișoara este Capitală Europeană a Culturii, ne-am străduit ca prin demersul nostru să adăugăm și noi un strop de imagine și simțire românească acestui proiect de anvergură europeană.

Așa după se știe, în fiecare an, la 31 august se sărbătorește Ziua Limbii Române, în conformitate cu prevederile Legii nr.53 din 2013.

În deschiderea simpozionului, toți participanții au cântat împreună cu preotul Horia Țâru, membru UZPR Timiș, rugăciunea „Tatăl nostru”. Sub semnul credinței și al iubirii de limba română, am ascultat cu smerenie și am aplaudat în același timp alocuțiunile rostite, referitoare la izvoarele și evoluția în timp a limbii noastre,  ce ne călăuzește prin lume ca o pecete de iubire pe etern, de Ioan Medoia, Silvya Constanța Hârceagă, Maria Rogobete, Ioan Ionescu, Ștefan Tat, Gheorghe Lungu, Petru Novac Dolângă, Constantin Mărăscu.

Doamna Felicia Novacovici Mioc ne-a prezentat o secvență din istoricul familiei Novacovici, care are și o casă memorială-muzeu la Gârbovăț, localitate situată la granița româno-sârbească, Valea Almăjului, Caraș Severin.

Recital de poezie clasică și patriotică susținut de eleva Ingrid Vaștag, recent premiată în Italia, de Zorica Dan, Ioan Dragotă, Andrei Pogany, Ioan Mirescu, Ovidiu Crăciun, Maria Guseth.

Prezentare de carte, volume recente: Constantin Mărăscu – Sfinți fără aureolă, volumul V, Silvya C. Hârceagă – Antologie poemele Cernei, Ergogetica, de Ioan Nicolae Mușat, președinte ASCIOR Buzău, Dumitru Buțoi – Spitalul de îngeri.

Dar surpriza plăcută a evenimentului a constituit-o prezența doamnei Mirela Cocheci, de la Petroșani, poetă și pictoriță, un neobosit mesager cultural, premiată în Italia și Spania pentru creație poetică, volumele recente ,,Lumini și Ove” și ,,Sofisme surdo-mute” și expoziție de tablouri „Culorile toamnei”, de o expresivitate remarcabilă, care ne-a (i)luminat sufletele, o expoziție plină de miracole, privind-o și descătușat de  fascinația culorilor, nu poți să nu te minunezi; ce capodoperă este femeia poet și pictor!

Limba română este și va rămâne peste timp starea noastră de spirit românesc încă tânăr și liber, fără de care am trăi în afara timpului, am fi ca niște copii orfani.

Limba română e sufletul meu

E-n ADN-ul poporului român

E puntea de lacrimi ce mă unește cu Dumnezeu

E colțul de Rai în care, aici, vreau de-a pururi să rămân!

Mulțumiri partenerilor noștri!

Dumitru BUȚOI / UZPR Timiș

Fotoreporter: Grigore MÂINEA / UZPR Timiș

31 august 2023, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Limbii Române – 31 august. Sărbătorim împreună cu poeții reșițeni.

Nu au trecut decât doi ani de zile de când cunoscuta preoteasă, ing. Aura Rudeanu a plecat spre zările senine ale Împărăției veșnice și iată că, soțul acesteia, preotul prof. univ. dr. Ioan-Octavian Rudeanu (foto) ne-a părăsit și el, trimițându-și sufletul spre Biserica cerească unde se va întâlni cu Dumnezeu și soția sa, lăsând în urmă pe unicul fiu, Ionuț Rudeanu, în a cărui ochi, din dorul de mamă și tată, lacrimile nu se vor șterge niciodată.
Ioan-Octavian Rudeanu, fiul lui Maria și Anton Rudeanu, a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar Sibiu și a obținut titlul de doctor în teologie după absolvirea Cursurilor de doctorand în cadrul Academiei Teologice Reformate din Budapesta și Debrețin.
A fost lector la Universitatea „Eötvös Lorand” din Budapesta, dar și la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Aurel Vlaicu” Arad.
A avut și funcția de director al Direcției Județene Hunedoara pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.
Ca preot a fost hirotonit în anul 1972 pentru parohia Toplița. A mai slujit la Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Hunedoara și Biserica Sf. Nicolae.
I s-a acordat titlul de protopop iconom stavrofor, ca de altfel distincțiile „Brâul roșu”, Crucea Patriarhală, medalia jubiliară Cavaler al Ordinului Bizantin și Meritul Cultural. A fost semnatar a mai multor cărți și lucrări în specialitate publicate în țară și străinătate.
Părintele Ioan-Octavian Rudeanu, din cadrul Episcopiei Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, a fost trimis de către Patriarhia Română ca misionar în Beijing, China. Aici, pe lângă săvârșirea slujbelor în limba română, a ridicat o Troiță înaltă de 3 metri pe locul obținut în vederea construirii unei biserici românești.
Trupul neînsuflețit al preotului Ioan-Octavian Rudeanu a fost așezat în Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Hunedoara. A fost înconjurat de flori albe și străjuit de tineri militari. Slujba de înmormântare în prezența unui numeros public, printre care, cunoscuți, rude, clerici, politicieni și reprezentanți ai unor instituții județene și locale, a fost săvârșită de peste 30 preoți, alături de care s-au aflat: Înaltpreasfințitul Timotei Seviciu și Preasfințitul părinte Daniil Stoenescu.

Atrăgător a fost cuvântul de mângâiere și iertare susținut de preotul prof. Vasile Vlad.
Preotul prof. univ. dr. Ioan-Octavian Rudeanu în timpul vieții a excelat prin răbdare, curățenie, smerenie, iubire de Dumnezeu și aproapele său, fiind un model de trăire sufletească, iar moartea pentru el fiind un moment de fericită întâlnire cu Dumnezeu. Așa se face că pe fețele celor prezenți la înmormântare desprindeai parcă dorința de biruință a vieții, de a fi părtaș la viața cea veșnică, printr-o trăire luminoasă în credința ortodoxă. S-a putut consemna nu numai un act de pietate, ci un suport moral pentru viața fiecăruia.
Am reținut și cuvintele spuse cu sinceritate de către ing. Dorel Palcău din satul Cinciș-Cerna, consătean cu adormitul în Domnul, și anume: Am trăit cu toți clipe unice și am înțeles că iubirea de Dumnezeu este un moment – fior ce poate satisface sufletul prin chemarea inimii la Tatăl Ceresc. Pentru a ne împodobi cu florile virtuților și a faptele bune trebuie să primim sămânța, cuvântul lui Dumnezeu, pe care părintele Rudeanu, prin activitatea sa duhovnicească ne-a învățat cum să o semănăm.
Pe fondul cântecelor creștinești interpretate de corul bisericesc „Anastasis”, al salvelor de pușcă, și al glasului de goarnă ce se înălța la cer ca o strigare, sicriul acoperit de lacrimile durerii celor apropiați și cunoscuți a fost așezat în cavoul pregătit în fața Bisericii Sf. Nicolae din orașul de pe Cerna.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Sâmbătă 26 august 2023, ora 11,00 în Sala Festivă a Consiliului Județean Timiș a avut loc un eveniment deosebit și anume sărbătorirea mai devreme a ZILEI LIMBII ROMÂNE, eveniment la care au participat oameni de cultură atât din țară cât și din străinătate, aceștia au vorbit despre iubirea pentru limba română și au recitat poezii.
Rugăciunea „Tatăl Nostru” a răsunat în imensa Sală a Consiliului Județean, iar acest fapt a adus liniște și pace interioară în sufletele tuturor celor de față.
Cu Dumnezeu înainte, întotdeauna!
Știm că în fiecare an, la 31 august este marcată ZIUA LIMBII ROMÂNE, instituită prin Legea nr.53/2013.
Invitații acestui simpozion cultural au fost: Constantin Mărăscu, poet, senior jurnalist TV. Petru Novac Dolângă, poet, publicist, Viorel Coifan, consilier județean și Ioan Dan Ardelean, secretar C.J.Timiș.
Evenimentul a cuprins lansări de carte: „Sfinți fără aureolă, vol.V, Constantin Mărăscu; „Spitalul de Îngeri”, Dumitru Buțoi; ” Sofisme surdo-mute” și „Lumini și Ove” de Mirela Cocheci; „Prin veșnicia unei clipe” de Silvia C. Hârceagă; „Pelerinaj în Țara Sfântă-Grupir” de Maria Rogobete; „Ergogetica” de Ioan Nicolae Mușat.
Au prezentat: Dumitru Buțoi, poet, ziarist, președinte Asociația „Luceafărul de Vest”.
La final s-a petrecut un moment surpriză, inedit, un vernisaj de expoziție cu talentata Mirela Cocheci, culorile toamnei ne-au pătruns în suflet spărgând zidurile tristeții, alungând impuritățile lumești și transformând lumina din interiorul nostru într-o strălucire veșnică, toți participanții au pornit spre case cu zâmbetul pe față, dansând în noi toate clipele îmbrăcate în culori și speranțe. Peste tot erau aruncate raze fecioare, tablourile Mirelei parcă ne adulmecau înfometate de fericire.
În toate momentele s-a simțit iubirea pentru țară, respectul pentru oamenii care au apărat limba română, dar și dragostea imensă pentru vorba dulce românească.
Parteneri: Asociația pentru Civilizație și Ortodoxie, ASCIOR, Buzău; Cenaclul :Seniorii” Timișoara; Asociația Culturală „Constantin Brâncuși” și Revista „Coloana Infinitului”; Uniunea Bulgară din Banat-România; Asociația Culturală a Romilor din Banat-România; Asociația Culturală „Cârlibaba” Dudeștii Noi, Timiș; Uniunea Ucrainenilor din Banat România; Societatea Literar Artistică „Tibiscus”, Uzdin-Serbia; Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului Timișoara-România.

„Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.”
(Alexei Mateevici)

Mia ROGOBETE Membru UZPR 26.08.2023 Lugoj

Așa cum îl știm de ceva vreme, scriitorul Al. Florin Țene are o forță creatoare mai accentuată ca-n tinerețe, iar proiectul absolut salutar început în urmă cu cinci ani privind „Martirii și Sfinții Închisorilor comuniste” se apropie de sfârșit, penultima personalitate asupra căruia s-a oprit autorul Al. Florin Țene fiind filosoful, eseistul, economistul, politicianul și militantul naționalist Petre Țuțea.

Demersul său literar îl explică pe ultima copertă a romanului „În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul – Viața filosofului PETRE ȚUȚEA între realitate și poveste”, Editura „Napoca Star”, Cluj-Napoca, colecția „Din dragoste pentru carte”, 2023: „Acest ciclu de șase romane se constituie într-o adevărată saga a unui eroism exercitat într-un timp cenușiu și sângeros din istoria recentă a României, impus de tancurile rusești cu sprijinul colaboraționiștilor și a comuniștilor români.”

De ce Petre Țuțea? Pentru că viața Domniei sale este un adevărat roman și povestea lui de viață poate fi un scenariu de film istoric, care ar face casă plină în cinematografele românești. Conform Wikipedia, Petre Țuțea s-a născut în 6 octombrie 1902 în comuna Boteni, județul Muscel (azi județul Argeș). Tatăl lui (neoficial), preotul Petre Bădescu (1859-1925) fusese căsătorit cu Paraschiva, cu care a avut o fiică, Filofteia. Soția i-a murit la vârsta de 45 ani și, rămas văduv, fără posibilitatea de a se căsători conform dogmei creștine, folosea în treburile gospodăriei enoriașe din parohie. Una dintre ele, Ana (1885-1960), fiica lui Simion Oprea Țuțea, i-a fost concubină și i-a născut opt copii nelegitimi – primul dintre ei fiind Petre Țuțea – drept la care, îndemnată de rude și părinți, a pretins „garantarea zilei de mâine” astfel că, la 13 noiembrie 1906, preotul i-a trecut întreaga avere pe numele ei. Petre Bădescu a murit în 1925, la vârsta de 66 ani, iar Ana Țuțea în 1960 la 75 ani.

Citește articol întreg:

– Al. Florin Țene ne propune o carte tulburătoare despre Petre Țuțea

Jandarmii hunedoreni – după cum ne spunea – căpitan Murguleț Denis Luiza în calitatea sa ca și persoană de contact – vor acționa pentru prevenirea și combaterea oricăror fapte care aduc atingere normelor de conviețuire socială și asigurarea măsurilor de ordine și siguranță la manifestările din spațiul public.
Astfel, pentru siguranța participanților și buna desfășurare a evenimentelor, vom fi prezenți la următoarele manifestări:
• 25 – 27 august, la Deva Jazz Fest, care va fi organizat în Parcul Cetății din municipiul Deva;
• 26 – 27 august, la Festivalul Medieval „Ioan de Hunedoara”, care va avea loc la Castelul Corvinilor din municipiul Hunedoara;
• 26 – 27 august, la Festivalul Pădurenilor „Drăgan Muntean”, care va fi organizat în satul Poienița Voinii;
• 26 – 27 august, la Mănăstirea Prislop, din satul Silvașu de Sus;
• 26 august, începând cu ora 11.00, la meciul de rugby dintre echipele Știința Petroșani și Știința Baia Mare, care se va disputa pe stadionul Știința din Petroșani;
• 26 august, începând cu ora 18.00, la meciul de fotbal dintre echipele CSM Jiul Petroșani și ACS Viitorul Șimian, care se va disputa pe stadionul „Petre Libardi” din Petroșani;
• 27 august, începând cu ora 18.00, la meciul de futsal dintre echipele CSM Deva și ACS West Deva, care se va disputa la Sala Sporturilor din municipiul Deva.
În plus, în stațiunile și pe traseele montane îi veți întâlni pe colegii din cadrul posturilor de jandarmi montane, care vor veghea la siguranța cetățenilor, fiind echipați și pregătiți să ofere acestora sprijinul în cazul în care va fi necesar. În cazul drumețiilor pe munte, vă recomandăm să vă echipați corespunzător și să alegeți traseele în funcție de pregătirea fizică și tehnică, iar în cazul în care întâlniți animale sălbatice pe traseu, să evitați pe cât posibil contactul cu acestea și nu le hrăniți.
Întrucât la evenimentele ce vor avea loc în acest sfârșit de săptămână se prefigurează participarea unui număr important de persoane, Inspectoratul de Jandarmi Județean Hunedoara face următoarele recomandări: adoptați un comportament civilizat; respectați indicațiile organizatorilor și ale forțelor de ordine; acordați o atenție deosebită bunurilor și obiectelor personale (genți, poșete, bagaje etc.); evitați disputele sau altercațiile verbale ori fizice cu diverse persoane; supravegheați-vă în permanență copiii în locurile aglomerate; în cazul în care sunteți martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială, solicitați sprijinul celei mai apropiate patrule de jandarmi sau apelați numărul unic de urgență „112”.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Joi, 24 august 2023, de la ora 10.30, în Cimitirul Ortodox de pe str. 8 Martie din Bocșa Română, a fost comemorat poetul bocșean Claudius Myron Ișfan printr-o slujbă de pomenire la mormântul acestuia și printr-un recital de poezie susținut de tineri din cadrul Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Despre personalitatea acestui poet s-a vorbit și în cadrul ediției a VIII-a a Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină”, în luna ianuarie, atunci când se împlineau cei100 ani de la naștere.

Fiind unul dintre poeţii talentaţi şi autentici ai oraşului Bocşa, dar, din păcate, aproape necunoscut, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, împreună cu Centrul Catehetic „Sf. Stelian” din Bocșa Română, au hotărât ca acest poet interesant să fie comemorat și la cei 57 de ani de la moarte, printr-o slujbă de pomenire oficiată -chiar la mormântul său- de către pr. dr. Silviu Ionel Ferciug.

Despre viața și activitatea lui Claudius Myron Ișfan a vorbit Gabriela Șerban, managerul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, iar poezii din creația acestui poet aproape și pe nedrept necunoscut, au recitat tinerii: Maria Silviana Ferciug, Bianca Timeea Mură, Beniamin Boțan, Vlad Mură, David Belenț, Alexia Voinovici, Rafael Bota, Mario Voinovici, Anisia Groza și Alexia Ioniță, îndrumați și însoțiți de doamnele profesoare Gianina Mură și Liana Ferciug.

Flori și lumânări, alături de pioase rugăciuni, au completat tabloul unui eveniment de suflet binemeritat de acest talentat bocșean îndrăgostit de poezie și literatură, plecat mult prea devreme în veșnicie.

Poet interesant, „romantic în falduri clasice”^[1], Claudius Myron Işfan s-a născut la Bocşa Română, jud. Caraş-Severin, în 6 ianuarie 1923, în familia lăcătuşului Nicolae şi a Brânduşei Drăgoescu din Vermeş și s-a stins în 6 august 1966, fiind înmormântat la Bocșa Română.

Şcoala primară o face în localitatea natală, iar studiile liceale le urmează la Timişoara, la Liceul “Constantin Diaconovici Loga”. În anul 1944 este elev la şcoala de subofiţeri din Radna participând la luptele de la Păuliş. Întors din armată, lucrează la Combinatul Siderurgic din Reşiţa  în domeniul contabilităţii. Întâlnirea cu Tata Oancea a avut un rol hotărâtor, poetul începând să scrie şi să citească, cum spune poeta Ioana Cioancăş “numai ceea ce îi era necesar pentru suflet”. C. M. Işfan a scris şi a publicat poezii încă de la vârsta de 15 ani în presa locală din Bocşa şi Reşiţa: Vasiova, Semenicul, Flamura roşie, precum şi în Gând tineresc (Radna). În 1954 a primit de la Lucian Blaga un adevărat “certificat de poet”^[2]:

“ Dragă prietene,

Voiam încă de mai demult să răspund scrisorilor D-tale prieteneşti, dar mereu  necazuri cotidiane mi-au obosit capul şi mâna. În sufletul D-tale este multă poezie, uluitor de multă, dacă se ţine seama de condiţiile anotimpurilor. Năzuinţa D-tale spre frumos se citeşte chiar grafologic. E destul  să priveşti acest scris ca să citeşti în el ca-ntr-un horoscop. În singurătatea D-tale ai izbutit să-ţi formezi o conştiinţă poetică, cu totul excepţională, ceea ce va permite şi va garanta o  creaţie ce se va contura tot mai nobil şi în acelaşi timp mereu mai <esenţială>. Cred că te vei deda unei poezii neoclasice ale cărei virtualităţi încep să înflorească în versul D-tale. Ţine-te numai pe drumul apucat.”

Al D-tale prieten

Lucian Blaga

Cluj 9 iulie 1954 

Ştiind că este bolnav, poetul a încercat să-şi adune poeziile într-un volum. A murit fără să-şi vadă visul împlinit. Au rămas în manuscris poeme originale şi traduceri precum şi un jurnal, arhiva manuscriptică aflându-se în posesia rudelor de la Timişoara şi Reşiţa.

În anul 2013, bocşeanul stabilit în Germania, Adalbert Gyuris, face un gest extraordinar, recuperând aceste manuscrise şi tipărindu-le pe cheltuială proprie. Aşadar, în anul 2013, la Editura „TipoMoldova” din Iaşi, în colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană”, vede lumina tiparului volumul de poezii „pe urmele zânei albastre”, sub semnătura lui Claudius Myron Işfan şi cu o introducere a lui Adalbert Gyuriş.

Tot prin grija bocşeanului Gyuriş, în 2014 vor fi tipărite încă două volume ale poetului aproape uitat: „Poesis” la Editura „ePublisher” din Bucureşti şi „Pe urmele zânei albastre” (reproduceri ale paginilor manuscris) la „Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie”, Tunari.

Ultimul volum al poetului Claudius Myron Işfan intitulat „Poezii” a apărut în anul 2015, în colecţia „Scrisul de azi” a editurii „Singur” din Târgovişte.

Despre el vor scrie: Ioana Cioancăş, Gheorghe Cramanciuc, Ion Crișan, Eugen Stan, Iosif Cireșan Loga, Adalbert Gyuriș, Mihai Vișan, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Petru Ciurea și Constantin Falcă.

Încet-încet, și acestui poet aproape necunoscut al Bocșei i se acordă importanța binemeritată și un loc de seamă pe harta cultural-literară a orașului.

---

[1] Gheorghe Jurma. Reşiţa literară. Reşiţa: TIM, 2016.

[2] Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin. Reșița: Timpul, 1998

Cu prețuire,

Gabriela Serban