Pentru traderii de petrol, guverne și investitori, următorul șoc major al prețurilor ar putea proveni nu dintr-un atac cu rachete sau dintr-o întrerupere a transportului maritim, ci dintr-o… fabricație digitală convingătoare care se răspândește mai repede decât adevărul. Iar când știrile false întâlnesc piața petrolului, volatilitatea prețurilor este (aproape) garantată. Într-o epocă în care inteligența artificială poate crea videoclipuri, imagini și sunete realiste în câteva minute, capacitatea de a verifica rapid informațiile poate deveni la fel de valoroasă ca informația în sine.
Prețurile țițeiului au crescut vertiginos pe fondul îngrijorărilor legate de aprovizionare, al riscurilor geopolitice, al fricii, incertitudinii și îndoielii. Astăzi, însă, incertitudinea poate fi generată și prin inteligență artificială și manipulare digitală sofisticată.
Analiștii avertizează din ce în ce mai mult asupra unei amenințări capabile să modifice prețurile în câteva minute: dezinformarea. Traderii sunt adesea forțați să ia decizii pe baza unor rapoarte fragmentate, a postărilor pe rețelele sociale și a titlurilor de ultimă oră înainte ca confirmarea oficială să devină disponibilă. Într-un astfel de mediu, un eveniment fabricat nu trebuie neapărat să fie adevărat pentru a influența piețele. Trebuie doar să pară credibil suficient de mult timp pentru ca traderii, algoritmii și investitorii să reacționeze.
Această provocare a stârnit un interes tot mai mare pentru tehnologiile concepute pentru a verifica informațiile digitale în timp real. Potrivit gulfnews.com, printre companiile care intră în domeniu se numără Hydaway Digital, din Canada, care a dezvoltat o platformă menită să determine dacă imaginile, videoclipurile, înregistrările audio și rapoartele online sunt autentice înainte de a influența deciziile de pe piețele financiare și din alte sectoare. Platforma RealityChek și produsul de verificare DETECT analizează simultan imagini, videoclipuri, audio și text, examinând caracteristici tehnice precum modelele de compresie, metadatele, semnăturile audio, analiza frecvenței și inconsecvențele la nivel de pixel.
Vulnerabilitate costisitoare
Piețele financiare au demonstrat în repetate rânduri cât de vulnerabile sunt la dezinformare – în 2013, de exemplu, hackerii au obținut acces la contul de socializare al organizației de știri Associated Press și au raportat în mod fals explozii la Casa Albă care l-au rănit pe președintele american de atunci, Barack Obama. În câteva minute, piețele bursiere din SUA au pierdut peste 100 de miliarde de dolari în valoare înainte de a-și reveni odată ce raportul a fost demascat ca fiind fals. Iar în 2022, zvonurile care circulau online despre perturbările exporturilor de energie rusești în timpul războiului din Ucraina au alimentat periodic fluctuații bruște de prețuri, relevând cât de repede pot influența informațiile neverificate piețele de mărfuri. Creșterea AI generativă a sporit îngrijorările că imaginile și videoclipurile fabricate ar putea crea narațiuni și mai convingătoare care să influențeze piața. În ultimele luni s-a înregistrat o creștere masivă a conținutului generat de inteligența artificială care se răspândește online în timpul evenimentelor globale majore. În timpul tensiunilor recente din Orientul Mijlociu, mai multe videoclipuri distribuite pe scară largă care pretind că arată atacuri cu rachete s-au dovedit ulterior a fi imagini fără legătură sau conținut modificat digital. Unele au acumulat milioane de vizualizări înainte ca verificatorii de informații să intervină.
Estimările din industrie sugerează că zeci de milioane de imagini generate de inteligența artificială sunt create zilnic și miliarde au fost produse de când instrumentele de inteligență artificială generativă au devenit disponibile pe scară largă, în 2022.
„Niciodată până acum dezinformările nu au devenit mai populare decât odată cu creșterea conținutului generat de inteligența artificială”, a declarat Karl Kottmeier, director executiv al Hydaway Digital.
Foto: pixabay.com