În data de 4 decembrie, atât în calendarul ortodox cât și în cel catolic se comemorează Sfânta Barbara sau Varvara, cunoscută fiind ca patroana spirituală a minerilor. Ea este considerată totodată printre altele și patroana geologilor, a arhitecților și a prizonierilor.
Sfânta Barbara s-a născut în secolul al III-lea în Nicodemia, astăzi Turcia, ea fiind considerată de ambele biserici creștine, de rit bizantin și de rit roman, fecioară martiră. A fost înscrisă în calendarul creștin în secolul al XII-lea.
În această zi importantă pentru ei, minerii își sărbătoresc patroana spirituală prin participări la ceremonii religioase și culturale. Și în județul nostru, în centrele miniere, Sfânta Barbara sau Varvara este cinstită și venerată de toți aceia care sunt angrenați în această muncă grea. De-a lungul anilor, sărbătorirea Sfintei Barbara / Varvara și-a avut un loc bine conturat în viața minerilor.
Numele sfintei a fost dat înainte multor nou născuți, ceea ce astăzi se întâmplă tot mai rar. Foarte mulți coloniști de limbă germană, cehă sau italiană, care s-au așezat pe meleagurile Banatului Montan, au adus cu ei un cult deosebit dedicat acestei sfinte. În foarte mult biserici romano-catolice ale sud-vestului României se găsesc altare laterale sau picturi dedicate Sfintei Barbara. De asemenea a fost adus și un obicei care se perpetuează și astăzi: în ziua de 4 decembrie se pun ramuri dintr-un pom fructifer într-o vază cu apă. Aceste ramuri înfloresc chiar în ziua de ajun, pe 24 decembrie. Ramurile înflorite decorau înainte masa de Crăciun, deoarece nu se puteau cumpăra flori naturale în mijlocul iernii, pentru a înfrumuseța masă de sărbători.
În Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se găsește un altar lateral, dedicat Sfintei Barbara. Aici, conform tradiției, în urmă cu mulți ani a fost aprinsă în această zi o lampă de miner, în memoria minerilor căzuți la datorie.
Premiile Academiei Române pentru anul 2022 vor fi decernate miercuri, 4 decembrie, în aula prestigiosului for. Istoricul de artă și curatorul Doina Lemny şi scriitorii Gellu Dorian şi Bogdan-Alexandru Stănescu se numără printre laureaţi, potrivit radioromania.ro.
Conform regulamentului, Premiile Academiei Române se acordă în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române. Printre premiile acordate la această ediţie se numără premiul „Ion Creangă”, la secțiunea Filologie şi Literatură. Acesta i-a revenit prozatorului şi poetului Bogdan-Alexandru Stănescu, eseist, traducător şi editor, pentru romanul „Abraxas”.
Premiul „Titu Maiorescu” a fost acordat criticului literar, romancierului şi eseistului Adriana Babeţi, pentru lucrarea „Dicţionarul romanului central-european din secolul XX”, iar Premiul „Mihai Eminescu” lui Andrei Novac pentru volumul de versuri „Lumea ta/Carnea mea/Oasele noastre”.
Alte premii acordate de Academia Română
La secţiunea Istoria artei, Premiul „George Oprescu” a fost acordat Doinei Lemny (Franţa), pentru lucrarea: „Brâncuşi, la chose vraie”, şi lui Radu Popica pentru „Centrul artistic Braşov de la origini până în contemporaneitate. Artele plastice (sec. XV-XX)”, iar la secţiunea Artă plastică, Premiul „Ion Andreescu” a revenit pictorului Tudor Zbârnea (Republica Moldova), pentru expoziţia „Călătorie spre centrul fiinţei. Ecourile arhetipului” (Muzeul Naţional de Artă al României).
La Creaţie muzicală, cu Premiul „George Enescu” a fost recompensat compozitorul Alexandru-Ştefan Murariu, pentru lucrarea „Espaces VIII”, iar la Muzicologie, Premiul „Ciprian Porumbescu” – Florinelei Popa, pentru lucrarea „Muzică şi ideologii în secolul 20”, potrivit Agerpres.
La Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Premiul „Vasile Pârvan” a fost acordat lui Emil-Alexandru Berzovan pentru lucrarea „At the Borders of the Great Steppe. Late Iron Age Hillforts between the Eastern Carpathians and Prut (5th-3rd centuries BC)”, Premiul „Dimitre Onciul” – Valeriu Sîrbu şi Francisc-Cristian Schuster pentru „Necropolele preistorice de la Brăiliţa, în zona Dunării de jos. O nouă abordare”, Premiul „George Bariţiu” – Marian-Ionuţ Hariuc pentru lucrarea Andrei Oţetea.
Un spirit al Sorbonei în România secolului XX, Premiul „Nicolae Iorga” – Daniela-Veronica Marcu-Istrate pentru „Church Archaeology in Transylvania (ca.950 to ca.1450)”, Premiul „A.D. Xenopol” – Ion Ursu (Republica Moldova) pentru lucrarea „Populaţiile turanice din spaţiul est-carpatic în secolele X-XIV”, Premiul „Mihail Kogălniceanu” – Tudor-Augustin-Valeriu Dinu, pentru „Revoluţia Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti”, iar Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” – Gabriel-Florin Moisa, Cristian Culiciu, pentru lucrarea „Memoria Bihorului. Dimensiuni cotidiene”.
În cadrul evenimentului, Academia Română va acorda Diploma „Meritul Academic” istoricului Alex Mihai Stoenescu, pentru activitatea desfăşurată în domeniul istoriei şi Diploma „Distincţia Culturală” profesorului Moshe Groper, pentru activitatea în domeniul activităţilor culturale, educative şi de integrare a comunităţilor etnice.
La această ediţie nu au fost acordate Premiul „Grigore C. Moisil”, Premiul „Spiru Haret”, Premiul „Dimitrie Pompeiu”, Premiul „Petre Sergescu”, Premiul „Horia Hulubei”, Premiul „Costin D. Neniţescu”, Premiul „Aurel Vlaicu”, Premiul „Henri Coandă”, Premiul „Anghel Saligny”, Premiul „Gheorghe Marinescu”, Premiul „Ştefan S. Nicolau”, Premiul „Victor Slăvescu”, Premiul „Nicolas Georgescu Roegen”, Premiul „Simion Florea Marian”, Premiul „Duiliu Marcu”, Premiul „Aristizza Romanescu”, Premiul „Tudor Tănăsescu”. Lista completă a Premiilor Academiei pentru anul 2022 poate fi consultată pe site-ul instituţiei.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România se alătură protestului mai multor editori de presă scrisă din România, care atrag atenția că majorarea de către Poșta Română a comisionului pentru distribuirea abonamentelor la cotidiane la cel puțin 1,5 lei pentru fiecare exemplar distribuit în fiecare zi de apariție va duce la dispariția de pe piață a celei mai credibile surse de informare pentru cetățeni – PRESA SCRISĂ. „Practicarea unui asemenea tarif înseamnă un cost de distribuție de cel puțin 30 de lei lunar la publicațiile care apar cinci zile din șapte, iar pentru cele cu șase apariții pe săptămână prețul va fi și mai mare. Ținem să precizăm că pe fondul dispariției rețelei de distribuție a presei prin intermediul chioșcurilor private, Poșta Română este singura care, în prezent, poate mijloci accesul publicului la presa tipărită. Or, impunerea unor tarife în mod arbitrar pentru acest domeniu atât de important pune sub semnul întrebării continuitatea apariției presei tipărite.
În prezent, pentru publicațiile tipărite-cotidiane, comisionul este de aproximativ 30 la sută din prețul de vânzare al ziarului. Majorarea acestei taxe la 1,5 lei pentru fiecare exemplar distribuit va duce la creșterea prețului la cotidiane, ceea ce va determina, în prima fază, scăderea vânzărilor și apoi, în mod evident, încetarea aparițiilor edițiilor tipărite. Or, acest lucru va afecta grav accesul cetățenilor la informații de interes public verificate și documentate într-o perioadă în care mediul online este asaltat de conținut fals și dezinformare. Ca dovadă în acest sens avem efectul asupra primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. În toate societățile democratice, presa scrisă este considerată garanția informației corecte”, se arată în manifestul editorilor români.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este alături de colegii semnatari și consideră că această majorare pune în pericol aparițiile publicațiilor print, într-un climat și așa tensionat pentru supraviețuirea acestui segment al mass-media și, de asemenea, că produsele media locale în format tipărit sunt esențiale pentru informarea corectă și consecventă a cetățenilor. „Datorită rolului pe care îl are în societate, peste tot în lumea civilizată, presa tipărită este sprijinită de stat prin diverse măsuri. În România, publicațiile tipărite nu beneficiază de nicio facilitate. Apariția lor se datorează eforturilor unor echipe de jurnaliști care cred în misiunea lor nobilă și care fac eforturi disperate pentru a rezista în fața prețurilor mari la hârtia de tipar, la energie, impozite și taxe mari, dar și la multe alte obstacole. Existenţa publicațiilor tipărite este o condiție necesară pentru conservarea democrației și asigurarea pluralității opiniilor. Majorarea comisioanelor pentru distribuirea abonamentelor va însemna un aport infim la bugetul Poștei Române, dar va duce inevitabil la închiderea a zeci de redacții și dispariția a mii de locuri de muncă. Și aici vorbim de redactorii și reporterii publicațiilor tipărite, de tehnoredactorii care paginează aceste publicații, de angajații firmelor de difuzare din toată țara, precum și de salariații tipografiilor. Astfel, va înceta să existe o întreagă ramură economică, una care contribuie la bugetul țării prin impozitele aferente salariilor angajaților din acest sector, dar și prin taxele și impozitele pe care le plătesc societățile care editează aceste publicaţii. Totodată, Poșta Română va pierde un partener de peste 150 de ani. Peste toate acestea, cel mai grav este faptul că va dispărea cea mai credibilă sursă de informare-presa tipărită, ceea ce înseamnă un atentat la valorile democrației. O generație întreagă care are încredere mare în presa scrisă, prin entități media ce respecta cutumele presei tradiționale – vechi de sute de ani, va fi privată de dreptul de a fi informată. E vorba de drepturi și libertăți ale cetățeanului recâștigate cu sânge la Revoluție! Peste tot în țările cu tradiție democratică, presa tipărită continuă să aibă tiraje considerabile și un număr destul de mare de abonați. Iar acestu lucru se datorează și relației corecte dintre editorilor de presă și companiile naționale de servicii poștale.
Ținând cont de toate aceste aspecte, solicităm primului ministru al României, ministrului Cercetării, inovării și digitalizării și directorului General al Poștei Române să nu trateze presa scrisă ca pe operatorii de energie și alte utilități și să stabilească un comision pentru abonamentul la ziar astfel încât cât mai mulți români să aibă acces la informație certă, corectă și de calitate prin intermediul cotidianelor”, arată apelul semnatarilor:
Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, depozitarul unei zestre de valori inestimabile, etnografice, folclorice, culturale și de obiceiuri tradiționale românești, încheie în forță un an de evenimente de referință și meditație profundă că această instituție sub egida C.J. Timiș a devenit, prin activitatea sa de peste 50 de ani, o instituție de utilitate publică în slujba comunității. În susținerea acestui demers efervescent se evidențiază și evenimentele la care am participat recent respectiv: Fragmente din Istoria Banatului, crestomație de documente vechi și manuscrise, vernisaj, ora 13,oo și Expoziția etno- arheologică, Banatul otoman-restituiri culturale. Concept curatorial prof. dr. Maria Hadiji.
Lansări de carte
Autor, Ivan Birta, Povestea scrisului puțin diferită volumul I-IV, prezintă prof. Ivan Birta, lingvist, folclorist și filolog.
Autor, Ionel Bota, Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane (1552-1714) editura Tipo-Art Oravița și Evul Mediu cărășan. Imaginar convergențe și clivație de mentalitate într-o provincie românească din Europa Centrală, editura TIM Reșița.
Prezintă: Ion Gheorghe Chiran, membru UZPR și documentarist Centrul Cultural și Complexul Muzeal Oravița, Cristina Anișoara Zainea, inspector principal pe proiecte și programe,Primăria Oravița, Mirela Cocheci, membru UZPR, poet și publicist, din Petroșani.
După prezentarea invitaților și salutul adresat participanților în număr semnificativ, la acest eveniment de excepție, de către domnul prof.univ.dr, Dorel Micle, directorul instituției, vernisajul a fost deschis de către doamna dr. prof Maria Hadiji printr-o scurtă incursiune în istoria inundată de izvoare scrise și nescrise a poporului român într-un timp milenar și plin de încercări și incertitudini.
Dincolo de fascinația vizuală transmisă nouă vizitatorilor prin documente vechi și manuscrise, dar și alte bijuterii istorice, puterea cuvântului scris și cărțile elaborate cu trudă în ani și ani, în ton cu tematica propusă, dar și alocuțiunile rostite de oameni cu notorietate și implicați trup și suflet în cultura și jurnalismul românesc au completat în mod fericit și benefic un tablou frumos ca o zi de toamnă românească.
Redăm câteva dintre alocuțiunile rostite referitoare la cărțile prezentate de autorii menționați.
„Referindu-mă la cartea despre care facem vorbire Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane, pot spune că este o oglindire bine documentată a perioadei cuprinsă între anii 1552 și 1718, o transpunere a cititorului în vremea când otomanii administrau Pașalâcul de Timișoara și subdiviziunile acesteia. Cartea reflectă și prin abundența de denumiri folosite în vremurile cuceririi otomane din toate domeniile descrise, printre altele modul de organizare administrativă, Sangeacuri, orașe, sate etc. și modul desfășurării vieții sociale, religioase. Cartea face referire la industria zonei, la agricultura, armata și justiția perioadei, religia și evenimentele politice. Cartea este împărțită pe trei secțiuni. Despre prima secțiune tocmai am făcut referire. Cea de-a doua secțiune, la care am avut onoarea să particip în teren spre documentare alături de autor ne deslușește scopul și executarea unui pod peste râul Caraș, în apropiere de localitatea Grădinari, pod construit pe vremea administrației otomane fiind de o importanță strategică deosebită, asigurând în special deplasarea armatelor spre Vârșeț, dar și a civililor de-a lungul timpului.Ionel Bota este o personalitate complexă, istoric, poet, critic literar, pictor, grafician, muzeograf, omul care a scris peste 70 de cărți din domeniul istoriei, monografii, poezii și critică literară, omul care a reușit înființarea câtorva muzee în Oravița. (Ion Gheorghe Chiran) „Evenimente politice în Țara Carașului în perioada administrației otomane În urma cercetărilor efectuate de autor a fost descoperit basorelieful unui cap de ofițer turc, expus în acest muzeu, care de-a lungul istoriei a fost încastrat, la porunca lui Leopold Wilhelm von Kolowrat-Krakovsky, trimisul împărătesei Maria Therezia, in zidul Lacului Mic din Oravița așa fel încât să nu fie în văzul nimănui, după cum afirmă autorul. A fost neglijat, nemeritat, zeci de ani, acesta reprezentând o dovadă de netăgăduit a evenimentelor ce au avut loc în această parte de țară în acele vremuri. În ultima secțiune a cărții este prezentat atât monumentul istoric datând din vremea administrației otomane pe teritoriul Țării Cărașului: Podul medieval de la Grădinari, însoțit de fotografii elocvente cât și basorelieful despre care am făcut vorbire. Acesta va reveni in Oravița, la Muzeul de istorie a Văii Cărașului. Bineînțeles că notele de subsol abundă, dovedind încă o dată acribia cu care își desăvârșește lucrările autorul. (Cristina Zainea) „Cartea domnului Ionel Bota, Evul Mediu Cărășan” până la instaurarea administrației otomane, explică foarte clar faptul că,inclusiv în evul mediu provinciile istorice cu populație majoritară valahă/românească vor colabora permanent: e vorba despre Caraș, Severin, Hunedoara, Jaleș/ Gorj și Mehedinți. Toate realitățile istorice de la 1000 încoace, inclusiv apărarea în fața pericolului turcesc în vremea lui Iancu de Hunedoara, includ o astfel de colaborare, explicațiile au ca argument: tradiții,obiceiuri, mentalitate comună, uzul limbii române, care e o limbă neolatină.(Mirela Cocheci) Despre cărțile scrise cu mare sinceritate și iubire de istoria și evoluția în timp a poporului roman, dar și despre civilizația lumii și vechile manuscrise, piese de muzeu unicat, dobândite cu mari sacrificii, prezentate cu sufletul în palme, de prof. cercetător neobosit Ivan Birta, putem concluziona cu bucurie că pentru un timp rezonabil am fost elevii cuminți ai unei lecții de excepție de istorie și filologie universală. Un om deosebit cu conștiința risipită prin cultura română, un mare iubitor de Eminescu și de Nicolae Iorga. „Cărți, ca niște secvențe monumentate dintr-o istorie seculară care din păcate printr-o traducere stufoasă a textului care tratează fenomenul sintactic al limbii, ceea ce adesea nu poate fi transmis adecvat în limbile: engleză, germană, română, sârbă ori croată” (Ivan Birta). Cu generozitate a oferit, ca donație pentru Biblioteca Muzeului, câteva exemplare de mare importanță.
Și pentru că ,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM” , Mirela Cocheci și Maria Rogobete au încheiat o întâlnire cultural-jurnalistică memorabilă, prin recitarea din creația proprie a două poeme de suflet , de sensibilitate și simțire românească.
Menționăm, cu bucuria dintotdeauna că, Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR a fost prezentă și implicată activ în reușita de succes a acestui eveniment cu profundă reverberație europeană. Suntem ,,ÎMPREUNĂ” Ion Gheorghe Chiran, Oravița, Mirela Cocheci, Petroșani, Nicolae Toma, Maria Rogobete, Lugoj, Maria Istov, Horia Țâru, Gheorghe Lungu,Timișoara. Muzeul Satului Bănățean, prin domnul director prof.univ, dr. Dorel Miclea și doamna dr. prof. Maria Hadiji ne pot deveni parteneri de succes în derularea în viitor, în acest spațiu în care se respiră cultură și spirit românesc de calitate, a unor proiecte inițiate de Filială.
3 decembrie 2024, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziție de artă plastică Livia Frunză & Aurora David, ambele fiind membre ale Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).
3. Dezember 2024, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin:
Kunstausstellung in der Adventszeit: Livia Frunză & Aurora David, beide Mitglieder des Malereikreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordination: Doina & Gustav Hlinka).
În 1 decembrie, credincioșii catolici de rit apusean (latin) intră în perioada numită Advent. În organizarea actuală a liturghiei romane, Adventul se plasează la începutul anului bisericesc. Anul liturgic începe cu prima duminică a Adventului, deoarece totul începe în Biserică cu venirea lui Cristos. Termenul latin „adventus” înseamnă „sosire” și semnifică o perioadă de pregătire dinaintea Crăciunului.
Cei care cunosc obiceiurile tradiționale ale catolicilor de rit apusean știu faptul că în această perioadă ei își pun în casă o coroniță din brad cu patru lumânări, de cele mai multe ori de culoare roșie. Cele patru lumânări reprezintă cele patru duminici de Advent. În fiecare duminică se aprinde câte o lumânare în plus, în așa fel încât, în ultima duminică, vor arde toate cele patru lumânări.
Acest obicei cu coronița de advent se regăsește și în multe case catolice din Banatul Montan.
Între colaboratorii și prietenii Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa se află și poetul reșițean Iulian Barbu, fidel colaborator al revistei „Bocșa culturală” și unul dintre cei mai harnici și talentați scriitori bănățeni.
De curând, Iulian Barbu și-a sărbătorit ziua de naștere și, după cum și-a obișnuit deja colegii de condei și prietenii, evenimentul a fost unul public, marcat prin apariția unui nou volum de poezie.
La invitația Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” Reșița și a managerului acesteia, Erwin Josef Țigla, joi, 28 noiembrie 2024, a fost lansat volumul „Mă cheamă Vers”, semnat de Iulian Barbu și apărut la Editura TIM din Reșița, în coordonarea editorului Gheorghe Jurma.
Despre carte și despre autor au vorbit: Erwin Josef Țigla, Gheorghe Jurma, Iacob Roman, Nicolae Sârbu, Gabriela Șerban, Marian Apostol, Costel Stancu și Radu Cernătescu, iar Dana Bălănescu a susținut momentul poetic, recitând din volumul prezentat.
„Iulian Barbu e/ un Haiku într-o carte/Poezie sub vis” se prezintă poetul în deschiderea cărții; ca, mai apoi, să declare că „Mă numesc Vers/ Sunt cel fără de nume/ botezat de Poezie Vers/Și rătăcesc cu sufletul/în palmă prin Cuvânt./ Din mine se naște /metafora ca un prunc/cu aripi de înger./Aștept în stația vieții/nemurirea ce mă va întoarce/în trecut/la casa din povești./Cuprind cu brațele/Speranța ce trece/ca o unduire prin veșnicie.”
„Poezia lui Iulian Barbu țâșnește în forme concentrate de genul haiku-ului (câteodată numit original de el Barbuk!), sclipind impresionant, convins că «numărul meu astral/E egal cu el al poeziei. De altfel, acest volum se dezvoltă pe obsesia poeziei, pe căutarea ei, pe definirea ei, pe găsirea și trăirea ei.» afirmă criticul și istoricul Gheorghe Jurma.
Iulian Barbu s-a născut la Reșița, Caraș-Severin, în 28 noiembrie 1974.
A debutat în anul 2003 la Editura „Timpul” din Reșița cu volumul „Scrisorile arse”, la îndemnul poetului Ion Chichere: „Iulian Barbu scrie o poezie lapidară, tensionată, cu rare iluminări prilejuite de ținutul natal: «Alerg după miel/Stropit de ploaie/În câmpia mare» ori de prezența iubitei: «Sub ochii tăi verzi/ iubesc/ Cât lumea toată.» […] O încercare de eliberare a durerii prin cuvânt este această carte de debut a tânărului poet reșițean.” scria Ion Chichere în 2003, la apariția cărții.
În anul 2004, tot la Editura „Timpul” din Reșița îi apare cel de-al doilea volum intitulat „Pasărea Tu”, iar în anul 2006, la aceeași editură îi apare volumul „Răpirea muzicii”. În anul 2007, alături de Romeo Toma și Delia Epure, Iulian Barbu publică un volum de „Basme și legende religioase pentru copii”, volum apărut la Editura TIM, Reșița. În anul 2021, la aceeași editură, vede lumina tiparului volumul de versuri „Raiul de acasă”. Această nouă carte „confirmă bogata sa imaginație artistică, preocupările de aprofundare a dimensiunilor spirituale ale vieții, capacitatea de a concentra imagini de o mare adâncime, uneori apropiate de haiku.” scrie același Gheorghe Jurma.
Iulian Barbu este prezent în multe reviste și antologii din țară. În „imediata apropiere” îl găsim în revistele reșițene „Reflex” (începând cu anul 2004) și „Semenicul”, în „Arcadia” de la Anina, iar din anul 2007 este colaborator al revistei „Bocșa culturală”. De asemenea, a apărut în mai multe volume colective, precum: „Sala albastră doi” (Reșița: Timpul, 2004), „Orașul cu poeți” (Reșița: TIM, 2011), „Amintirile vieții” (Timișoara: Brumar”, 2011), „Spre Tine, Doamne” (Onești: Karta.ro, 2013), „Se-nalță gândul frunților plecate…” (Reșița: TIM, 2014), „Gânduri către Dumnezeu”, ediția a XV-a (Reșița: TIM, 2022.- Seria „Bocșa- istorie și cultură; 60”), „Monografia Concursului Județean de Creații Literar-Artistice Gânduri către Dumnezeu” (Reșița: TIM, 2022.- Seria „Bocșa- istorie și cultură; 61”), „Gânduri către Dumnezeu”, ediția a XVI-a (Reșița: TIM, 2023.- Seria „Bocșa- istorie și cultură; 67”).
În volumul „Reșița Literară” (Reșița: TIM, 2016) autorul Gheorghe Jurma îl alătură pe poetul Iulian Barbu celorlalți scriitori reșițeni; de asemenea, îl cuprinde în volumele: „Amintiri de la Cenaclul Semenicul” (Reșița: TIM, 2019), și „O carte pe zi” (Reșița: TIM, 2020).
Talentat, sincer, sensibil, Iulian Barbu este unul dintre cei mai dragi prieteni ai revistei „Bocșa culturală” și ai bibliotecii bocșene.
Astăzi, la ceas aniversar, îi transmitem și noi – echipa „Bocșa culturală” – cele mai alese gânduri de bine și sănătate și-i mulțumim pentru că ne este atât de aproape și ne încântă cu talentul său! Evident, în primăvara următoare îl vom întâlni cu Iulian Barbu, alături de cărțile lui, într-un eveniment aniversar și aici, la Bocșa!
Sărbătorim împreună: de Advent și de Ziua Națională a României, ca între prieteni. Participă membri ai Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică (FDG București, Ploiești, Piatra Neamț & Craiova) și cei de la Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, Reșița. Program cultural prezentat de grupul muzical „Edelweiß” din Piatra Neamț (coordonator: Dan Matzner) și cele din Reșița: corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas). Prezentarea unei suite de dansuri populare germane cu formația „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
1 decembrie 2024, ora 17.00, online:
ADVENT I, un proiect muzical online al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin. Cântece de Advent cu Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) – la orga electronică: Angela Kovács.
3 decembrie 2024, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziție de artă plastică Livia Frunză & Aurora David, ambele fiind membre ale Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).
4 decembrie 2024, ora 16:30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”
Expoziție de fotografii de Ziua Sf. Varvara, Patroana minerilor: Anina – o istorie în imagini.
5 decembrie 2024, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție de artă plastică Delia Krzyzanowska-Vulpe (Timișoara): „Întâmplări, mărturii, urme“.
Programm für die Zeitspanne 1. – 5. Dezember 2024:
1. Dezember 2024, 13:00 Uhr, Forumssitz Craiova:
Wir feiern zusammen den Ersten Adventssonntag und den Nationalfeiertag Rumäniens, mit Freunden vom Demokratischen Forum der Deutschen in Rumänien – Regionalforum Altreich (Ortsforen Bukarest, Ploiești, Piatra Neamț und Craiova) und dem Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen, Reschitza. Adventssingen mit der Musikgruppe „Edelweiß” aus Piatra Neamț (Koordination: Dan Matzner) und den Gruppen aus Reschitza: der „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea) und die Musikgruppe „Resicza” (Koordination: Iuliu Fazakas); Volkstanzauftritt mit den „Enzians” aus Reschitza – Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
1. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Online:
ADVENT I, ein musikalisches Online-Projekt des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen. Adventslieder mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), an der elektronischen Orgel: Angela Kovács.
3. Dezember 2024, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin:
Kunstausstellung in der Adventszeit: Livia Frunză & Aurora David, beide Mitglieder des Malereikreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Koordination: Doina & Gustav Hlinka).
4. Dezember 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.
Fotoausstellung anlässlich des Festtags der Heiligen Barbara, Schutzpatronin der Bergleuten: Fotos aus Anina.
5. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Influența politică asupra mass-mediei rămâne cu încăpățânare prezentă în Balcani atât în statele membre UE, cât și în țările candidate la aderare, se arată într-un nou raport al unei organizații independente cu sediul la Bruxelles, Balkan Free Media Initiative (BFMI). Raportul intitulat „Mâna invizibilă a cenzurii mass-media în Balcani” spune că în sud-estul Europei, presa de știri se află într-o stare de tranziție și tulburare. „Noul Act european pentru libertatea presei (EMFA) nu se încadrează în Balcani, unul dintre cele mai provocatoare medii pentru independența presei din Europa. Există îndoieli cu privire la voința și capacitatea autorităților naționale de reglementare de a aplica pe deplin prevederile Legii. Și Legea în sine trebuie consolidată dacă ambițiile lăudabile ale Bruxelles-ului de a îmbunătăți libertatea presei sunt îndeplinite”, argumentează raportul citat de BalkanInsight.
Directorul BFMI, Antoinette Nikolova, spune că proprietatea media neclară, conectată politic și cenzura de stat sunt probleme comune în regiune: „Dacă Balcanii pierd, pierde și Europa. Regiunea ocupă o poziție geografică strategică și acționează ca o răscruce de influență”.
În Bulgaria, raportul observă îmbunătățiri progresive ale peisajului media și o lipsă de cenzură, dar notează că există provocări legate de cele șapte rânduri de alegeri în trei ani. „Pe măsură ce Bulgaria navighează în acest peisaj mass-media complex, capacitatea sa de a rezista presiunilor politice și externe va fi crucială pentru protejarea libertății presei”, arată documentul.
„Impunerea unor prevederi puternice pentru integritatea editorială”
Grecia este cel mai jos plasat stat al UE în ceea ce privește mediul media, iar amenințările la adresa jurnaliştilor persistă, se arată în raport. „Peisajul mass-media grecesc este caracterizat de o legătură tulburătoare între liderii de afaceri conectați din punct de vedere politic – adesea denumiți oligarhii Greciei – lideri politici și furnizorii de servicii media, modelând un mediu complex în care libertatea presei este sub presiune. Este esențială impunerea unor prevederi puternice pentru pluralismul mass-media și integritatea editorială pentru a decupla interesul proprietarilor de funcționarea instituțiilor lor media. Cu toate acestea, actualele reglementări elene nu au fost eficiente în abordarea acestei probleme”, avertizează raportul.
În Serbia, situația presei este deosebit de îngrijorătoare, datorită influenței pe care o are asupra altor comunități de limbă sârbă din Balcani, inclusiv Muntenegru, Bosnia și Herțegovina. „Legile naționale privind mass-media din 2023 au sporit capacitatea statului de a exercita controlul asupra presei. În timp ce Serbia este o țară candidată de mai bine de un deceniu, realitatea este că, sub actuala administrație, Serbia a folosit trucuri și tactici de evaziune pentru a eluda angajamentele față de Uniunea Europeană. Implementează în mod selectiv acordurile, jucând un joc dublu”, a spus Nikolova.
În calitate de țară candidată, se arată în raport, Serbia trebuie să se alinieze la normele europene în domenii precum concurența, guvernanța, statul de drept și mass-media.
În Muntenegru, „cu ambele partide aliniate ideologic cu privire la aderarea la UE, retorica anti-UE în mass-media este mai puțin răspândită decât în Serbia. Influența sârbească rămâne înrădăcinată în peisajul mass-media din Muntenegru și, ca urmare, narațiunile pro-sârbe continuă să fie promovate într-un număr de canale”, notează raportul.
România a avut cea mai mare creștere economică din UE între anii 2000 și 2022, de aproape 800%, arată un grafic realizat de portalul Amazing Maps și devenit viral pe Reddit.
Harta a fost întocmită folosind baza de date Statista pentru PIB-ul fiecărei țări din 2000 până în 2022, folosind prețurile curente. Sursa: economedia
Miercuri, 27 noiembrie 2024, Sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa a găzduit un eveniment de suflet dedicat unei legende vii a locului – ing. Victor Creangă și-a sărbătorit cei 90 de ani de viață alături de familie, de foști colaboratori și prieteni de ieri și de azi. De asemenea, prezenți la eveniment au fost membri ai consiliului local al orașului Bocșa, scriitori și oameni de cultură de la Oravița – dr. Ionel Bota și Cristina Zainea, – dl. Nicu Orăvicean, primarul comunei Berliște, Mirel Patriciu Pascu, primarul orașului Bocșa și Bogdan Pop, viceprimarul Bocșei, precum și scriitorii reșițeni Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, cetățeni de onoare ai orașului Bocșa.
Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, având sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, dar și al primarului Mirel Patriciu Pascu, a asociat această „întâmplare” aniversară cu lansarea primului volum din cartea „Amintiri din secolul XX” apărută recent sub semnătura sărbătoritului Victor Creangă.
Acest volum autobiografic a văzut lumina tiparului la Editura TIM din Reșița, în seria „Bocșa, istorie și cultură; 72”.
Deschizând ciclul „Amintirilor” într-un moment aniversar, prefața cărții a fost înlocuită de gândurile și mesajele unor apropiați ai sărbătoritului Victor Creangă. Așadar, în deschiderea cărții semnează primarul Mirel Patriciu Pascu, fiind urmat de alți câțiva oameni care au lucrat, au colaborat, într-un fel sau altul, au avut tangență cu inginerul, directorul, primarul Victor Creangă: Gabriela Șerban, Mihai Vișan, Stela Boulescu, Erwin Josef Țigla, Zahara Stanzel, Mihai Ilie Suru, Gheorghe Jurma și Nicolae Sârbu.
Această primă parte a „Amintirilor din secolul XX” are ca subtitlu „Deșteptarea” și cuprinde mărturii ale autorului despre perioada 1934 – 1967. Este un volum frumos, scris într-un stil caracteristic lui Victor Creangă, fie hazliu, fie cu o oarecare ironie și durere, însă cu savoare și sinceritate.
Despre carte au vorbit cei doi „coordonatori”: Gheorghe Jurma și Gabriela Șerban, iar despre omul Victor Creangă (fost director UCMB și fost primar) au vorbit mai mulți dintre invitații prezenți la eveniment. Au depănat amintiri și s-au povestit întâmplări de tot felul de către: Petru Segărceanu, Ioan Baica, Vili Hanco, Virgil Minda, Mihai Suru, Erwin Josef Țigla, Gabriela Șerban, primarul Berliștei, Nicolae Orăvicean, precum și primarul Bocșei, Mirel Patriciu Pascu.
„În momentul în care rostești numele lui Victor Creangă, inevitabil, oamenii îl asociază cu Uzina din Bocșa! Și pe bună dreptate, deoarece CMB-ul nostru a atins apogeul sub conducerea directorului Victor Creangă!
Acest om, despre care și astăzi se spun multe povești din perioada anilor ʾ80, a reușit printr-o fantastică intuiție, prin inteligență și mult curaj, dar și prin extrem de multă muncă, să așeze orașul Bocșa pe harta industrială a țării, cu important răsunet și peste hotare.
Victor Creangă a scris istorie în cartea de onoare a industriei bănățene, dar și a industriei naționale, deoarece proiectele (contractele) la care se înhăma uzina din Bocșa în acea perioadă dificilă, erau pentru întreaga țară, de la Porțile de Fier până la Marea Neagră.
Astăzi Victor Creangă împlinește o sumă de ani, ani pe care nu i-a trăit degeaba, ani în care s-a luptat cu vicisitudinile vremii, cu greutățile vieții, cu ignoranța, adeseori cu prostia, ani în care și-a pus sufletul în diverse proiecte gândite, unele reușite, altele, cu tristețe, neizbutite.
Deși nu am lucrat niciodată cu Victor Creangă, destinul și împrejurările au făcut ca să ne întâlnim adesea, să discutăm și, mai mult, să mă bucur de prietenia acestui om extraordinar!
Deși nu întotdeauna gândeam la fel iar părerile noastre erau contradictorii, fiecare dintre noi a avut înțelepciunea să aplaneze situații, să asculte păreri și să învețe că fiecare poate avea dreptate în felul lui, că nimeni nu deține adevărul absolut.
Evident că nutresc sentimente de respect și recunoștință pentru Victor Creangă, pentru activitatea sa, pentru inițiativele importante în domeniul cultural și publicistic al orașului, iar pentru toate acestea am dorit să-i mulțumesc oficial și să-l recompensez cu Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa, ceea ce am și împlinit în anul 2010.
Grație importantei contribuții pe care Victor Creangă a avut-o în crearea unui veritabil brand al Bocșei – CMB – și care, optimist cum este, visează că, într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, va renaște, și parafrazându-l pe regizorul Ioan Cărmăzan, nu greșim să spunem că Victor Creangă încă este omul cu inima cât o uzină!
Astăzi, la ceas aniversar, îi doresc și eu lui Victor toate cele bune, multă sănătate și mulți ani în care să ne împărtășească din înțelepciunea lui! De asemenea, îi doresc spor în noua pasiune – cea a scrisului! Victor Creangă, el însuși un personaj de poveste, ne poate lăsa mărturii originale despre oameni și vremuri, iar cartea aceasta sper să fie doar începutul unui lung șir de mărturisiri.
La mulți ani, Victor! Fericiți și împliniți! ” a mărturisit în cuvântul de deschidere primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, oferindu-i prietenului Victor Creangă o plachetă aniversară în semn de aleasă considerație și prețuire!
Diplome aniversare a primit sărbătoritul și din partea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, precum și din partea Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin și a Asociației Germane „Alexander Tietz” Reșița, preș. Erwin Josef Țigla.
Întâlnirea s-a încheiat cu tradiționalul tort aniversar, precum și cu sesiunile de autografe și fotografii.
Victor Creangă s-a născut în 27 noiembrie 1934 în comuna Godeanu, jud. Mehedinţi. Din fragedă vârstă începe şcoala la Reșița și tot aici absolvă în 1953 Şcoala Tehnică Siderurgică. În 1956 îşi începe activitatea de technician la U.C.M. Bocşa. Este anul în care se căsătoreşte cu bocşanca Bonțilă Florentina.
Între 1960-1966 este student bursier la Facultatea de Construcţii din cadrul Politehnicii Timişoara. Revenit la Bocşa, tânărul inginer parcurge etapele fireşti ale carierei. Neacceptând sloganul “Merge şi aşa”, nemulţumindu-se cu puţin şi cu superficialitatea, se impune, iar după 16 ani de muncă îi sunt recunoscute meritele de organizator şi adept al modernităţii fiind numit director general al I.C.M. Bocşa.
În perioada 1982-1990, timp cât Victor Creangă a condus Uzina Bocşa şi a deţinut puterea de decizie, aceasta a “înflorit” din toate punctele de vedere: curată, eficientă, cunoscută peste hotare, foarte bine cotată la nivel naţional şi internaţional, cu multe comenzi, cu un substanţial spor de profit şi de calitate a produselor. Tot în această perioadă Victor Creangă a susţinut activitatea culturală desfăşurată prin Clubul Muncitoresc, a modernizat stadionul şi a creeat condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor sportive: fotbal, handbal, lupte, automobilism, box – de unde a pornit faimosul Francisc Vaştag. Schimbările din anul 1990 l-au determinat să se pensioneze, dar omul de acţiune nu poate sta deoparte pentru multă vreme.
În 1996 candidează şi este ales primar al oraşului Bocşa. În perioada cât a condus oraşul – 1996-2000 – dl. Victor Creangă se implică în multele şi dificilele probleme. Ca primar Victor Creangă şi-a propus foarte multe pentru oraş, dar nu a reuşit să ducă la îndeplinire toate obiectivele gândite. Însă, implicarea domniei sale în viaţa culturală a Bocşei este de remarcat în perioada în care a diriguit destinele oraşului: restaurarea unor edificii, amplasarea unor sculpturi în oţel sau lemn, editarea primei cărți a Bocșei realizată de Ioana Cioancăș- „Întoarcerea numelui – orașul Bocșa în timp –”(începutul colaborării bibliotecii din Bocșa cu Gheorghe Jurma), înfiinţarea unor periodice și a revistei „Bocşa culturală”, înființarea unei filiale a bibliotecii pentru cetățenii din Bocșa Română (primul proiect al bibliotecii bocșene derulat cu sprijinul colegului Erwin Josef Țigla), amenajarea actualului spațiu al bibliotecii, primele filmări la Bocșa cu scopul promovării locului și dezvoltării turistice a zonei (primele colaborări ale bibliotecii bocșene cu Ioan Cărmăzan, Vasile Bogdan, Constantin Mărăscu, Tania Țunaș și TVR Timișoara, dar și cu scriitorii Nicolae Danciu Petniceanu și Titus Suciu, precum și cu istoricul Nicolae Bocșan).
Deși ing. Victor Creangă părăsește primăria și pierde funcția de primar, acesta rămâne ancorat în realitatea orașului, atașat de bibliotecă, de carte și de oamenii cărții.
Cu bucurie pot să afirm că și astăzi, după 28 de ani, Victor Creangă vine des la bibliotecă, încă povestim și ne sfătuim, domnia sa apreciind multe dintre proiectele actualului primar, Mirel Patriciu Pascu. Admirația și respectul acestora sunt reciproce. Primarul Pascu a continuat cu înțelepciune multe dintre inițiativele fostului primar Creangă, iar, în semn de prețuire și recunoștință pentru toate realizările în beneficiul comunității, în anul 2009, i-a conferit Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa inginerului Victor Creangă.
Despre personalitatea lui Victor Creangă s-a vorbit mult, s-a scris, nu suficient, dar, cu siguranță, se va mai scrie. Cu siguranță, cândva, vor curge mai multe rânduri despre omul care, în perioada 1982-1990, a condus Uzina Bocşa şi a deţinut puterea de decizie, iar aceasta a “înflorit” din toate punctele de vedere: curată, eficientă, cunoscută peste hotare, foarte bine cotată la nivel naţional şi internaţional, cu multe comenzi, cu un substanţial spor de profit şi de calitate a produselor. Tot în această perioadă Victor Creangă a susţinut activitatea culturală desfăşurată prin Clubul Muncitoresc, a modernizat stadionul şi a creat condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor sportive: fotbal, handbal, lupte, automobilism, box – de unde a pornit faimosul Francisc Vaştag, dar și alții.
„Creanga de aur” a Școlii Tehnice Siderurgice din Reșița a construit poduri metalice plutitoare și a semănat frumosul în orașul cu trei gări: Bocșa. Scrie Nicolae Danciu Petniceanu în revista „Icoane bănățene” nr. 3/ 2012.
Referinţe despre Victor Creangă se găsesc în volume precum: Mereu în inima țării. Timișoara: Facla, 1987; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Bocşa culturală. An. X nr. 4(67)/ 2009; Cărăşeni de neuitat XII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2009; Bocşa din inimă II/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2010; Revista de cultură românească „Icoane bănățene” nr. 3/ 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Personalități formate în școlile tehnice cărășene/ Ilie Rogobete.- Arad: Carmel Print, 2015.- p. 72-73; Viețile noastre/ Paul Back.- Germania, 2016 (volum editat cu prilejul aniversării celor 50 de ani de la absolvirea Institutului Politehnic Timișoara, Facultatea de Construcții, promoția 1966); Istorie și administrație la Bocșa multiseculară. Itinerariul metalurgiei bocșene la tricentenar./ Mihai Vișan, Daniel Crecan.- Timișoara: David Press Print, 2019; În loc de postfață. Un portret în istorie/ Gabriela Șerban În: „Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei 1719 – 2019”/ Victor Creangă. Reșița: Editura TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură; 52); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).
De asemenea, cu verva și optimismul lui Victor Creangă ne întâlnim în emisiuni de radio și tv, adesea fiind prezent în studioul Banat Media la emisiunea „Călător fără bilet” realizată de prietenul Valentin Homescu.
Pensionar, dispunând de mai mult timp liber, Victor Creangă citește foarte mult și a început să scrie! Ceea ce mi se pare extraordinar!
În anul 2020 a debutat editorial cu un volum dedicat celor 300 de ani de industrie bocșană: „Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei 1719 – 2019”, volum apărut la Reșița, Editura TIM, în coordonarea scriitorului Gheorghe Jurma și în seria „Bocșa – istorie și cultură”nr. 52.
Patru ani mai târziu vede lumina tiparului o cărticică dedicată Renk-ului reșițean la 50 de ani, intitulată „Amintiri din scurta istorie a primei societăți mixte româno-germane Reșița Reductoare Renk 1973-2023” (Reșița: TIM, 2024).
Însă, Victor Creangă scrie în continuare, iar astăzi, la ceas aniversar, a văzut lumina tiparului prima parte dintr-o carte autobiografică – ”Amintiri din sec. XX” – o carte care va avea mai multe volume, o carte despre destinul unui om, unor locuri, despre fapte și evenimente din vremuri nu foarte îndepărtate.
La mulți ani și la multe cărți, Domnule Victor Creangă!
Aşezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, în sat şi în afara satului, morile valorifică, într-o concepţie hidroenergetică şi constructivă care învederează o mare experienţă şi abilitate “inginerească”, potenţialul energetic modest al râului Rudăria datorat unei diferenţe de nivel nesemnificative. (primarialapusnicumare.ro)
Țăranii din Rudăria au durat, generaţie după generaţie şi veac după veac, un complex mulinologic monumental şi pitoresc, ingenios şi eficient, capabil să rezolve nevoile de măcinare ale celor câtorva sute de familii din momentul maximei expansiuni a localităţii.
Morile reuşesc să macine 130-140 kg de făină în 24 de ore şi sunt deţinute în devălmăşie de 15-25 de rândaşi (rândaş – familie ce are dreptul de a folosi moara la un interval de timp – „rând” – ce este cuprins între 12-24 de ore). Dar, rudărenii nu folosesc morile doar pentru a obţine făina, ci aici se întâlnesc şi pentru a pune la cale căsătorii, povestesc şi petrec, leagă şi dezleagă.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. Mihai Vlădia.
Material difuzat în emisiunea „Cu…minte de weekend”, Radio România Cultural.
Între salba de 15 așezări care se găsesc în Țara Almajului sau Bozovici, comuna Eftimie Murgu, cunoscută până în anul 1970 sub numele de Rudăria, este așezată la marginea de SE a județului Caraș-Severin, învecinându-se cu județul Mehedinți. De la drumul național 57B Oravița-Bozovici-Băile Herculane, se abate pe partea râului Rudăria, un drum asfaltat de 6,7 km care duce în localitatea Eftimie Murgu și se înfundă în munți. Comuna Eftimie Murgu este formată dintr-un singur sat și are o suprafață de 99,92 km din care vatra satului ocupă 72,6 ha. (primariaeftimiemurgu.ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. Mihai Vlădia.
Material difuzat în emisiunea „Cu…minte de weekend”, Radio România Cultural.
UZPR CARAS SEVERIN 