Gabriela Șerban: ”Cărășeni de neuitat”, veritabilă sursă de informare
Cu prilejul apariției celui de-al XXXII-lea volum din ciclul ”Cărășeni de neuitat” (Timișoara: Editura Eurostampa, 2017), la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocșa a fost prezentată miercuri, 10 mai 2017, întreaga serie în prezența autorului, prof.univ.dr. Constantin Falcă.
La eveniment au participat elevi și cadre didactice, precum și ”cărășeni de neuitat”, personaje ale seriei prezentate.
Au vorbit despre cărți și autor Gabriela Șerban, Mihai Vișan, Victor Creangă și Dimitrie Acea, ”personaje” care se regăsesc în unele dintre volume, iar scriitorul Constantin Falcă și-a prezentat viitoarele proiecte editoriale.
”Un popor se definește nu atât prin oamenii săi mari, cât mai ales prin felul în care îi recunoaște și cinstește.” (Friederich Nietzsche)
Este motto-ul care străjuiește cel de-al XXXII-lea volum din ciclul ”Cărășeni de neuitat”, cel mai recent volum din această serie apărută la Editura ”Eurostampa” din Timișoara, sub semnătura regretatului prof. Petru Ciurea și a remarcabilului prof.univ. Constantin Falcă.
Încă de la primul volum (apărut în 2009), autorii precizează că urmăresc valorificarea trecutului cultural al părții acesteia a Banatului: ”Aria de cuprindere am limitat-o doar la vechiul județ Caraș, care-i limitată de cele patru văi, amintite de scriitorul cărășan Virgil Birou: Valea Bârzavei, Valea Carașului, Valea Nerei și Valea Dunării.”[1]
De asemenea, autorii mărturisesc că doresc să cuprindă în volumele elaborate ”pe cât mai mulți dintre cei ce au fost preocupați de probleme cultural-literare sau chiar științifice, precum și pe cei înzestrați cu darul divin de a se exprima cât de cât poetic, constatând cu plăcere că numărul acestora e mare și atotcuprinzător, provenind din diverse pături sociale”[2] sau, cum foarte frumos scrie dl. prof. Ioan Nicolae Cenda, cel care a prefațat cele mai multe dintre volume, ”cărțile din acest ”serial”, ”sagă”, ”enciclopedie” au și menirea de a scoate din conurile de umbre ale uitării pe cei care au lăsat umbre pe pânza vremii”[3].
Aceste ”cărți necesare”, cum sunt numite adesea, au reușit să adune aproximativ 3000 de portrete ale unor oameni sau grupări cultural-sportive, în peste 5000 de pagini. Este adevărat că unele nume se repetă, că există portrete ale unor personalități la care se revine și se aduc completări, însă acest lucru nu trebuie să supere, dimpotrivă, consider că este un plus benefic unei viitoare mari enciclopedii.
[1] Petru P. Ciurea și Constantin C. Falcă. ”Cărășeni de neuitat”. Partea I: ”Cuvânt de început”.- Timișoara: Eurostampa, 2009, p. 4;
[2] Ibidem;
[3] Constantin Falcă. ”Cărășeni de neuitat”. Partea a XXXII-a. Timișoara: Eurostampa, 2017, p. 6;
INVITAŢIE
Cultivarea dragostei pentru jurnalism
Având drept suport faptul că demersurile educative vizând dezvoltarea personalității elevilor impun participarea activă, conștientă și responsabilă a acestora în propria lor formare, la CASA FAMILIALĂ „MARANATHA” din Hunedoara (coordonată de GLIGOR HADA), cu sprijinul U.Z.P. România și U.Z.P. Filiala Caraș-Severin s-au desfășurat două concursuri de jurnalism. Unul dintre acestea a avut temă religioasă, iar în celălalt s-a urmărit exprimarea spiritului patriotic, a dragostei de pământul românesc și mândria identității naționale.
Sub „bagheta” educatoarei OTILIA DAVID, participanții, pe fondul unui climat educativ, au reliefat prin lucrările semnate sensibilitate față de problematica umană, disponibilități afective și abilități în asimilarea de cunoștințe religioase, umaniste și estetice.
Printre elevii detașați se pot aminti MARIA CEUCĂ, AVRAM CICALĂU, ELENA BURDA și DANIEL CEUCĂ, cu toții primind diplome și premii în cărți din partea Asociației Române pentru patrimoniu – Fundația ARTUR SILVESTRI.
În finalul activității am solicitat opinia, în exclusivitate, a domnului Gligor Hada care a punctat: „întrecerea literară, de jurnalism, cu un real efect educativ, a contribuit la dezvoltarea capacității de autocunoaștere a elevilor, a abilității acestora, la descoperirea și cultivarea dragostei și credinței în Dumnezeu, a respectului pentru literatură, dar și la formarea conduitei participative a elevilor la viața comunității și formarea de sentimente moral-civice și religioase”.
Ioan Vlad
Georgeta-Ileana Cizmaș
CU PENELUL PE CERUL EUROPEI
8 mai 2017, ora 15.00, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a X-a). 
Expoziție de desene și picturi dedicate Zilei Europei, 9 mai, realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) ai Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă formația de dansuri populare germane „Enzian“ din Reșița, cei mici (coordonatori: Marianne și Nelu Florea).
8 Mai 2017, 15:00 Uhr, Kunstgalerie des Kreisamtes für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (X. Auflage).
Kunstausstellung zum Europatag gestaltet von dem Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina und Gustav Hlinka) des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.
Auftritt der Kleinen der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Leitung: Marianne und Nelu Florea).
INVITAŢIE
8 mai 2017, ora 18.00, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” Reșița – Govândari:
100 de ani de la apariția Maicii Domnului la Fatima (Portugalia), 13 mai 1917.
Vernisajul expoziției de fotografii „Fatima” de Erwin Josef Ţigla și a micii expoziții cu tematică filatelică din colecția lui Erwin Josef Ţigla.
8 mai 2017, 18:00 Uhr, griechisch-katholische „Heilige Mutter Gottes von Fatima”-Kirche Reschitza – Govândari:
100 Jahre seit der Erscheinung der Mutter Gottes in Fatima (Portugal) am 13. Mai 1917.
Vernissage der Fotoausstellung „Fatima”, von Erwin Josef Ţigla. Kleine philatelistische Ausstellung zum Thema Fatima aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.
DĂRUIM SPERANȚĂ

Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, în creştere cu aproape 4.000 faţă de 2008, iar 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice, anunța preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irimia acum 5 ani. Datele, menționate în raportul Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN 2012, poziționau cancerul de plămâni ca fiind cel mai frecvent tip de cancer în România, urmat de cel colorectal, de sân, de prostată şi de col uterin. Tot la nivelul anului 2012, la o populaţie masculină de 10.370.000 se înregistrau 43.100 de cazuri noi de cancer, iar din totalul celor 11.017.000 de femei, 35.600 reprezentau cazuri noi de boli oncologice. Statisticile din 2012 sunt sumbre și nu sunt dovezi certe că s-ar fi îmbunătățit ceva. Din contra. Această boală nimicititoare tot mai prezentă, din păcate, în jurul nostru, lovește năpraznic. Avem aproape de noi oameni aflați în cruntă suferință, cunoștințe, prieteni, rude. Haideți să ne dăm mâinile într-un gest de SOLIDARITATE cu cu cei care, zilnic, luptă pentru secunde de viață. Putem ajuta la reabilitarea secțiilor de HEMATOLOGIE și ONCOLOGIE ale Spitalului Județean de Urgență REȘIȚA. Donând, dăruim SPERANȚĂ, demnitate, mângâiere. Pentru că fiecare VIAȚĂ contează!
Societatea pentru Cultură Metarsis, partener al evenmentului organizat de ROTARY CLUB, ROTARACT, INTERACT și ROTARY COMMUNITY CORP RESITA, REFILL REȘIȚA, vă invită, marți, 9 mai 2017, orele 18 :00, Cinema DACIA , la un spectacol folcloric de excepție susținut de : Ramona VIȚA, Nicu NOVAC, Carmen POPOVICI DUMBRAVĂ,Camelia CIOCU, Dumitru TELEAGĂ, Maria COMAN, orchestra ”Virtuozii Semenicului” sub conducerea muzicală a prof. Petrică VIȚA, Ansamblul ”Semenicul” –coregrafia Nistor GHIMBOAȘĂ, Ansamblul ”Bârzava” coordonator Maria AGHESCU, prezentatori : Felicia STOIAN și Dan LIUȚ.
Biletele pot fi procurate începând cu data de 29 aprilie 2017 de la organizatori, de la Magazinele „Refill” din Reșița si Bocșa, de la Librăria „Semn de Carte” din Reșița sau de la caseria Cinematografului Dacia. Prețul unui bilet este de 30 lei. DĂRUIM SPERANȚĂ DE LA AN LA AN CU CÂNTECUL ȘI JOCUL NOSTRU BĂNĂȚEAN.
VĂ AȘTEPTĂM CU DRAG!
_____________________________________________
Libraria „Semn de Carte”
Resita 320051 – Libertatii 13/Timis 1, Jud. Caras-Severin
Telefon/Fax: +40-355-88.17.33;
E-mail: semndecarte@metarsis.ro
WEB: www.semndecarte.metarsis.ro
_____________________________________________
Libraria „Semn de Carte”
Resita 320051 – Libertatii 13/Timis 1, Jud. Caras-Severin
Telefon/Fax: +40-355-88.17.33;
E-mail: semndecarte@metarsis.ro
WEB: www.semndecarte.metarsis.ro
Gabriela Șerban-Concert instrumental dedicat Zilei Europei
În prag de sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, Biblioteca Județeană ”Paul Iorgovici ” Caraș-Severin și Biblioteca Germană ”Alexander Tietz” Reșița, au organizat, joi, 4 mai 2017, un Concert instrumental susținut de elevi și profesori ai Școlii Gimnaziale de Muzică ”Filaret Barbu” din Lugoj, concert care s-a dovedit a fi un regal muzical, menit să cucerească sufletul publicului ascultător.
Mozart, Liszt, Berkovici, Brahms, Beethoven, Schubert și alți importanți compozitori români și universali au fost la înălțime prin lucrările interpretate magistral de prof. Lavinia Furdui (vioară), prof. Alexandru Vasiliu (vioară), prof. Andreea Florea (pian), prof. Alexandra Popovici (pian), Dumitru Palagniuc (flaut) și elevii, olimpici și deținători a unor importante premii: Eusebiu-Thomas Florea (pian), Alexandra Szilaghi (vioară), Patricia Roșca (pian), Andrei Becheru (vioară), Antonia Pfeiffer (pian), Estera Usciuc (pian), Andreea Iovan (pian), Marian Brașovianu (vioară), Ana-Ilinca Pfeiffer (pian), Evelyn Bordea (pian), Amalia Stanca (pian) și Flavius Gârbuleț (clarinet).
Surpriza serii a constat în prezentarea ”Cameratei Lugosiensis”, în componența căreia se află prof. Lavinia Furdui (vioară), prof. Alexandru Vasiliu (vioară), prof. Valentina Vasiliu (vioară), prof. Amalia Sfercoci (flaut), elevul Eusebiu Thomas Florea (pian), dar și reșițeanul prof. Eduard – Gentile Ailenei (contrabas), sub bagheta dirijorală a prof.dr. Constantin Tufan Stan.
Evenimentul a avut loc la Biblioteca Germană ”Alexander Tietz” din Reșița, în organizarea amfitrionului Erwin Josef Țigla, și este o continuare firească a unui parteneriat între cele două instituții – cea lugojeană și cea reșițeană – parteneriat din cadrul unui proiect cultural inițiat și coordonat de muzicologul Constantin T. Stan.
O seară minunată încheiată majestuos cu ”baladă și joc”, cu diplome și tradiționalul pahar al prieteniei.
INVITATIE: CONCERT INSTRUMENTAL
INVITATIE
Vremuind prin vreme, Marin Vînătoru

Neîncapatoare librăria reșiteană Semn de Carte miercuri, 26 aprilie 2017, la lansarea celui de-al șaptelea volum de versuri semnat Marin Vînătoru, ”Vremuind prin vreme”. Cu licență și doctorat (1986) în filozofie, fost cadru didactic la Colegiul National ”Diaconovici-Tietz” și profesor asociat al Universităților ”Eftimie Murgu” din Reșița și ”Vasile Goldiș” din Arad, Marin Vînătoru scrie versuri și publică primul volum ”Miraj” în 1998. Urmează, cronologic, 1999- ”Pasărea albastră”, 2000- ”Flăcări în tăcere” și ”La unbra unui gând”, 2009- ”Port în mine lumina unui gând” iar în 2015- ”Sub geana vremii”. Prezentarea volumului de poeme ”Vremuind prin vreme” apărut la editura timișoreană Gordian în 2017 a fost făcută de poeta Ana Kremm: ”Este o premieră pentru mine să fiu nașa lansării pe piață a unui volum de poezie, în această librărie plină până la refuz, punctând mesajul pe care îl vedeți pe perete ”Cartea a rămas, totuși, instrumentul cel mai subtil de perfecționare a minții noastre” (Nicolae Georgescu-Tistu, n.a.) și aș adăuga eu, astăzi, și a sufletului nostru…. Volumul este unul de poezie solară… unul de întoarcere în timp, în timpul trecut al eului liric, al poeziei. Muzicalitatea versurilor, peisajul rural evocat, anotimpurile pline de soare și speranță dau măsura optimismului posibil și la 77 de ani. Există în versurile sale subiecte filozofice implicite: rostul omului pe pământ, relația lui cu cerul și pământul, cu Divinitatea și, evident, cu poezia înaintașilor, partea a doua a volumului fiind închinată unor mari poeți: Mihai Beniuc, Nicolae Labiș, Nichifor Crainic, Octavian Goga până la tristul și însinguratul George Bacovia. Marin Vînătorul desenează, în multe din pastelurile sale, nostalgica trecere a timpului în culori optimiste: ”Iar revine primăvara”, ”Grădina cu vișini”, ”Vremuind prin vreme”, ”Cireșul”, ”Bunicul”, ”A venit, bogată, toamna”, ”Vara”, nici măcar ”Iarna” nu este tristă in poezia lui Marin Vînătoru. Titlul volumului sugerează tema principală- vremea- abordată în diferite rame. Cadrele se succed conform anotimpurilor dar fără teamă, cu o ușoară detașare filozofică… Că autorul se simte legat de poezia limpede, descriptivă, a bogatului nostru trecut literar stau mărturie versurile ce împrumută haina poeziei populare precum ”Cântec”, ”Versurile mele”, ”Amintiri”, ”Ruga neîmplinitului”. Autorul dialoghează cu Dumnezeu, fie că îi reproșează neîmplinirea unor dorințe… fie că ne explică pedeapsa alungării din Rai… fie că admiră creația divină… Care este rostul poeziei în sistemul de gândire al autorului aflat la al șaptelea volum de versuri ni se explică în ”Versurile mele”/ Gânduri către stele/ Către oameni lacrimi… Poezia lui Marin Vînătoru trebuie citită cu voce tare pentru ca urechea, ascultând, să se bucure, gândul, cu ochii minții, să deseneze peisajele pline de soare… Pe marin Vînătoru soarele îl face să fie optimist, să gândească pozitiv și să se sprijine pe vasta sa cultură acumulată și dăruită altora în anii de profesorat… Lume atât de bună, un auditoriu atât de mare cum văd astăzi nu mi-a fost dat să văd la multe lansări. De aceea cred că în orașul nostru, mic sau mare- cum dorim să-l socotim- Marin Vînătoru este o personalitate. Îl felicit și-i doresc succes și optimism în continuare.” a spus, printre altele, Ana Kremm.
Au vorbit și au citit din versurile autorului prof. Maria Radu, prof. Zenobia Topală, pr. prot. Vasile Petrica.
______________________________________________
Libraria „Semn de Carte”
Resita 320051 – Libertatii 13/Timis 1, Jud. Caras-Severin
Telefon/Fax: +40-355-88.17.33;
E-mail: semndecarte@metarsis.ro
WEB: www.semndecarte.metarsis.ro
In Memoriam Emil Kummergruber (29 aprilie 1902 – 9 ianuarie 1986), la 115 ani de la naștere
Emil Maria Kummergruber s-a născut la 29 aprilie 1902 la Bocșa Montană. Din cei trei copii ai familiei (doi fii și o fiica), Emil a fost fiul cel mare. Deja la vârsta școlară a învățat, acasă, să cânte la pian. Școala primară a urmat-o în localitatea natală, apoi a frecventat liceul la Kecskemét, dat fiind faptul că unul dintre unchii săi era preot acolo. La Kecskemét a învățat să cânte și la orgă. Examenul de maturitate l-a dat la Timișoara. Apoi a venit la Reșița, devenind contabil la Uzinele de Fier și Domeniile Reșița (UDR). S-a căsătorit și și-a întemeiat o familie în care s-au născut trei fiice: Helene (Illusch), Gertrude (Trude) și Brigitte (Gitta). Tatăl a fost foarte mândru de toate trei, mai ales pentru că erau și talentate muzical. 
Pe lângă activitatea sa de contabil la uzinele reșițene, Emil Kummergruber s-a ocupat foarte mult de muzică. A întemeiat mai întâi o fanfară la Doman unde familia a locuit în anii crizei economice între anii 1929 – 1935. Apoi familia s-a reîntors la Reșița unde Emil Kummergruber și-a recăpătat postul de contabil în uzină.
După cel de-al Doilea Război Mondial, împreună cu mulți alți etnici germani, Emil Kummergruber a fost deportat în ianuarie1945 în Rusia, în lagărele de muncă. Din fericire s-a putut întoarce de acolo la Reșița, după nouă luni și și-a putut continua activitatea. Pe lângă exercitarea profesiei sale de contabil, el a activat și ca organist la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” și a sprijinit astfel activitatea corului bisericii.
Numele lui Emil Kummergruber este strâns legat de viața muzicală a Banatului Montan (și nu numai) pe o durată mai mare de șase decenii, mai presus de toate însă de activitatea corului bisericii romano-catolice, pe care l-a condus în calitate de dirijor între anii 1954 – 1985. Dar membru al corului era încă din anul 1920, deci activitatea sa corală a numărat aproape 65 de ani.
ÎNTÂLNIREA INOTĂTORILOR REŞIŢENI DE PRETUTINDENI-EDIŢIA A VIII-A
Întâlnirea va fi organizată de clubul de înot masters „Reşita 07” unde activează foşti înotători din Reşiţa.Program: 4-5 august 2017
Vineri 4 august 2017
Ora 15: Întâlnirea înotătorilor la Bazinul Olimpic Reșița.
Sâmbăta 5 august 2017
Ora 10 : „Traversarea lacului Văliug 2017” -editia a IX-a , competiția de înot în ape deschise organizată de „Clubul sportiv de înot Reșița 07” la Casa Baraj.
Regulamentul poate fi găsit pe site: http://www.inotmasters-resita07.ro/
Cine dorește poate participa ca înotator sau ca spectator la această competiție.
Ora 18 : Cina la pensiunea „Gasthaus Cristl” din Gărâna, www.gasthaus-cristl.ro
Informații suplimentare:
- Transportul (pentru cei care nu vin cu mașina) până la Gărâna/Casa Baraj și cazarea la Gărâna se poate asigura la cerere.
- Se poate organiza transportul de la Gărâna la Casa Baraj sâmbăta 5 august 2017 dimineața pentru ora 10 pentru a asista/inota la „Traversarea lacului Valiug 2017”.
- Cazarea la una dintre pensiunile disponibile la Gărâna se poate face pentru una sau doua nopti adică 4/5 august și/sau 5/6 august 2017, doar la cerere.
Cei care doresc să participe anul acesta la „Întâlnirea înotătorilor reșițeni 2017” sunt rugați să se inscrie la eveniment până la data de 31 mai 2017:
- pe email: resita07@yahoo.com
- la telefon: +40-746-888595 Dorina Iana (Mezinca)
+40-731-031791 Iudita Pau (Huniadi), +40-772-047988 Roxana Laszlo (Pana)
- pe facebook la eveniment:https://www.facebook.com/events/196108517528018/
LANSARE DE CARTE

Miercuri, 26 aprilie 2017, de la orele 17:30, librăria Semn de Carte din Reșița, str. Libertății 13, găzduiește lansarea volumului de versuri Vremuind prin vreme semnat Marin VÎNĂTORU. Absolvent de filozofie al Universității Babeș-Bolyay din Cluj, cu un doctorat în aceeași disciplină, profesor asociat al Universităților Eftimie Murgu din Reșița (2008-2011) și Vasile Goldiș din Arad, filiala Reșița, Marin VÎNĂTORU vine în fața iubitorilor de poezie cu al șaptelea volum de versuri, cu un capitol distinct de gânduri închinate unor poeți recunoscuți sub generic Arderi în tăcere.
Prezentarea volumui va fi facută de prof. Ana KREMM.
____________________________________________________________________________
Libraria „Semn de Carte”
Resita 320051 – Libertatii 13/Timis 1, Jud. Caras-Severin
Telefon/Fax: +40-355-88.17.33;
E-mail: semndecarte@metarsis.ro
WEB: www.semndecarte.metarsis.ro
Flori pe cunună de spini
Ziua Învierii Domnului este ziua celei mai curate bucurii, a celei mai mari minuni, a celei mai adânci taine.
Pe acest fond, în orașul de pe Cerna, Hunedoara, s-a desfășurat un reușit festival de poezie și cânt religios intitulat metaforic „Flori pe cunună de spini”, prin care s-a evidențiat faptul căci credința în Învierea Mântuitorului susține bucuria de-a trăi și de a da sens și măreție vieții.
Acțiunea, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Hunedoara, Episcopia Deva-Hunedoara și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, s-a finalizat la Schitul Sfântul Nectarie de la Nandru, com. Peștișul Mare (foto 1) și Biserica Sfântul Spiridon din Hunedoara (foto 2). Este vorba despre momentul „Pace și liniște în suflet” semnat de recitatorii de la Școala Gimnazială Nr. 2 și Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, pregătiți de prof. Georgeta Cizmaș și Aurica Preda, cât și de prezența cunoscutelor interprete
de muzică religioasă Valerica Ianoși Marian și prof. Violeta Deminescu Jurca.
Tot cu această ocazie au fost premiați elevii detașați în concursul de jurnalism care a avut ca temă ziua tristă a răstignirii Domnului și sărbătoarea înălțătoare a învierii. Dintre aceștia amintim, printre alții, pe Comănescu Ioana (Colegiul Național de Informatică „Traian Lalescu”), Susannyi Hera (Colegiul Național „E. Gojdu”), Bădău Vlad Dan (Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva), Ile Iris Oana și Stăncioi Ana (Colegiul Național de Informatică „Traian Lalescu”).
Am consemnat, în exclusivitate, și câteva opinii: OVIDIU CRIȘAN – ctitor al Schitului Sfântul Nectarie: „Am trăit un sentiment înălțător, alături de întreg auditoriu prezent, cu inimi curate, cu fețe senine și am preamărit Învierea Domnului – biruința lui Hristos pe pământ, împlinirea și încoronarea slujirii sale de Domn și Mântuitor al lumii. Activitatea desfășurată ne-a oferit prin ochii credinței noastre o rază de lumină, o pace și liniște sufletească, un echilibru moral, în dorința unei mai mari sensibilități spirituale și o inimă care să dea căldură pentru binele nostru, al semenilor”.
TUZA ADRIAN – epitrop la Biserica Sfântul Spiridon Hunedoara: „Prezent la această activitate cultural-religioasă, am înțeles că omul însetează după adevăr, tinde mereu spre mai bine, spre fericire și desăvârșire morală sub semnul credinței noastre ortodoxe. A fost o autentică lecție de religie care ne îndeamnă spre curățirea de rugina păcatelor și dorința de-a dobândi harul Domnului”.
Ioan Vlad
Georgeta-Ileana Cizmaș







