Când vorbesc despre Ada D. Cruceanu nu-mi poate veni în minte decât vestita sintagmă „doamnă de poveste”.[1]

„Sibiancă de origine și bănățeancă prin doclinizare, Ada D. Cruceanu și-a divulgat «pasiunea» critică alegând două vârfuri ale literaturii transilvane…” spunea poetul Octavian Doclin (Octavian Chiseliță), soțul Adei D. Cruceanu. „De fapt, unul dintre vârfurile «transilvane» e Sorin Titel, «pe care  Ada D. Cruceanu a avut avantajul de a-l privi cu un ochi critic exterior», de bănățean[…] Ada D. Cruceanu realizează o relație excelentă cu proza bănățeană – cu topo-grafiile locului: cunoaște topografiile Sorin Titel și le valorifică.”[2]

Ada D. Cruceanu, pseudonimul Adei Mirela Chiseliţă, este un redutabil critic literar şi de artă, un veritabil eseist şi traducător, un excepțional editor și realizator de reviste culturale.

S-a născut la Sibiu în 4 mai 1950 şi a muncit întreaga viaţă în Caraş-Severin, într-un Banat încărcat de istorie, pe un tărâm cultural şi spiritual care i-a oferit satisfacţii, dar, uneori şi durere.

Este absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi din 2001 este doctor în filologie.

De-a lungul vremii a deţinut diverse funcţii, între care şi cea de director executiv al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Caraş-Severin, funcţie pe care şi-a îndeplinit-o cu succes.

Intelectual rafinat, Ada D. Cruceanu colaborează la reviste de prestigiu precum:  „Contemporanul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească” etc., iar împreună cu poetul Octavian Doclin a inițiat și realizat revista de artă, cultură şi civilizaţie „Reflex”, publicație care a împlinit de curând 25 de ani.

Debutează publicistic în revista „Cibinium” din Sibiu în 1969 şi editorial cu volumul „Radu Stanca – dramaturgul” în 1992, la editura Hestia din Timişoara.

Sub semnătură proprie îi apar volumele:„Radu Stanca – dramaturgul”. Timișoara: Hestia, 1992; Porunca Fiului, eseu asupra prozei lui Sorin Titel. Timişoara, Editura Hestia, 1997; Capete de pod (sau despre fețele barocului), eseuri. Timişoara, Editura Anthropos, 2001; Grafeme (lecturi din provincie). Timișoara: Gordian, 2017; Grafeme (2) – însemnări critice-. Giroc: Castrum de Thymes, 2023.

În colaborare, coautor, semnează volume precum: Contribuţii la presa românească din Banat, Reşiţa, 1979;  Faţă în faţă: publicistică și referințe critice, patru volume apărute la editura Marineasa din Timişoara în perioada 2012 – 2016.

Ca traducător îi găsim semnătura pe multe şi importante volume de versuri, în special. Între acestea amintim:

Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei/ This grass of mistery, Timişoara, Editura Hestia, 1994; Octavian Doclin, Climă temperat–continentală/ Temperate Continental Climate, Timişoara, Editura Hestia, 1995; E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, Timişoara, Editura Hestia, 1995; Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte/ 47 Poems about Life, Love and Death, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Timişoara. An Artistic Monography, Timişoara, Editura Amarcord, 1999; Octavian Doclin, Nata Ioana vrea păpuşi. Reşiţa: Modus P.H., 2011; Octavian Doclin, Firul cu plumb / The Plummet, poeme, Timișoara, Editura Anthropos, 2011; Adriana Weimer, Un cer de cuvinte/ A sky of words. Timişoara: Marineasa, 2012; Dorina Sgaverdia, Constantin Lucaci. În căutarea legendei personale / Constantin Lucaci. In Search of Personal Myth, București, Palimpsest, 2013; Alexandra Gorghiu, Dragostea din memoria telefonului (poeme) / Love from the phone memory, Reșița, Editura TIM, 2014; Octavian Doclin, Nata Ioana-i şcolăriţă. Timişoara: Marineasa, 2014; Alexandra Gorghiu, Dincolo de porți / Beyond the Gates, Reșița, Editura TIM, 2015.

Din anul 1979 este membru a Societății de Științe Filologice din România, Filiala Reșița, din anul 1993 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, iar din 5 martie 2015 este membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Ada D. Cruceanu este deţinătoarea unor premii şi distincţii, însă acestea nu sunt atât de numeroase și importante pe cât ar merita.

Fin, dar incisiv, critic literar, remarcabil eseist, Ada D. Cruceanu se bucură de-a lungul carierei sale de  cronici şi referinţe critice semnate de importanţi autori, atât în periodice, cât și în volume: Adrian Dinu Rachieru, Al Piru, Cornelia Ştefănescu, Mircea Popa, Carmen Blaga, Cornel Ungureanu, Victor Cubleşan, Olimpia Iacob, Maria Aron, Ludmila Rotăraş, Vasile Dan, Emilian Marcu, Zenovie Cârlugea, Anemone Popescu, Ioan matiuț, Remus Giorgioni etc.

De asemenea, referințe găsim în câteva cărți importante: Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiş, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin,Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reşiţa filologică, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti, Dicţionar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Who’s who în România, Bucureşti, Pegasus Press, 2002;Titus Crişciu. Portretul unei doamne, Reşiţa: Signum, 2003; Dicţionarul General al Literaturii Române, Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Titus Crişciu, Cei de lângă noi — portrete şi interviuri, Reşiţa, Editura Tim, 2005; Cornel Ungurenu, Sorin Titel interpretat de…, Reşiţa, Modus P.H., 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași, Editura Porțile Orientului, 2011; Petru P. Ciurea, Constantin C. Falcă, Cărăşeni de neuitat, partea a XVII-a, Timișoara, Editura Eurostampa, 2012; Cornel Ungureanu. Literatura Banatului. Timișoara: Brumar, 2015; Gheorghe Jurma, Reșița Literară, Reșița, Editura TIM, 2016; Enciclopedia Banatului. Literatura. Timișoara: David Press Print, 2016 etc.

O caracterizare excepțională, scurtă și concisă, o face Adei D. Cruceanu criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma: „Ardeleancă de la Sibiu, urmând Universitatea la București, ajungând într-un sat din Banat prin hazardul repartiției, stabilindu-se aici pour toujours, urmându-și, probabil, destinul, după principiul de ea însăși admis, că trebuie să-ți urmezi destinul, iată, Ada s-a «bănățenizat» rămânând, totuși, un spirit dinăuntru și din afară, cu un ascuțit simț al detașării teoretice, dar și cu un vizibil atașament sentimental, prinsă între idealizarea regiunii și inteligența critică trezind reversul necesar al despărțirii de provincie. Slalomul între ele adâncește orizontul cunoașterii, ca un pod între mărunțișurile locului și oceanul eternității. […] Ada e un visător. Sub lama ascuțită a teoriei și criticii se ascunde un sentimental.[…] Ada Cruceanu rămâne un nume pe cărți, pe câteva volume Față-n față, cu Octavian Doclin, pe revista Reflex, pe traduceri (din 1994 încoace), pe alte fapte de cultură care-și așteaptă continuarea…”[3]

Din aceste „fapte de cultură” fac parte și câteva importante proiecte ale Bocșei cărora Ada D. Cruceanu li s-a alăturat cu generozitate.

Astăzi, la ceas aniversar, am încercat să creionez în puține rânduri profilul acestei doamne de poveste  care se află în imediata noastră apropiere şi care, cu bucurie şi mândrie afirm, este unul dintre cei mai dragi şi apropiaţi prieteni şi colaboratori ai bibliotecii bocşene. Este omul care ne-a fost aproape mereu; este intelectualul rafinat de care avem nevoie cu toţii în cariera şi în activitatea noastră; este femeia de succes, inteligentă şi conştiincioasă, fără a fi spectaculoasă; este personalitatea culturală feminină, delicată și discretă, care poate şi trebuie să constituie un model de modestie şi dăruire  pentru cei tineri şi pentru noi toţi.

La mulţi ani, Ada D. Cruceanu, Doamna culturii cărăşene!

---

[1] Bocșa culturală. Anul XVI, Nr. 2-3 (89-90)/ 2015, p. 5-6 (Să ne prețuim valorile!);

[2] Cornel Ungureanu. Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte.-Timișoara: Brumar, 2015;

[3] Gheorghe Jurma. Reșița literară. Reșița: TIM, 2016;