”Să nu încetezi a învăța din vocea pură a unui torent de munte care curge mereu, spumegând printre pietre.” Morihei Ueshiba (Arta Păcii)
Un mod de viață într-o lume trăită sănătos fizic și psihic: AIKIDO AIKIKAI.
Este o lume a noastră, o lume în care ne armonizăm cu tot ce ne înconjoară, simțim bucuria de viață și atingem cu adevărat fericirea. AIKIDO este o carte în care spiritul omului strălucește în bătaia soarelui, o carte în care toate capitolele evidențiază starea de bine, sănătatea și speranța unei lumi mai bune, este vorba de evoluția lumii în bine.
A fost o onoare pentru mine să fiu promovat la gradul de 5 DAN AIKIDO AIKIKAI, cu prilejul ceremoniei Kagami-Biraki, organizată la Hombu Dojo în Tokyo, 13 ianuarie 2019, Japonia, împreună cu sensei Nicolae Mitu din București, la propunerea conducerii Fundației Române de AIKIDO AIKIKAI, președintele fiind Dorin Marchiș 6 DAN. AIKIDO este o artă marțială făcută celebră de actorul Steven Seagal în care armonia a prins rădăcini în multe suflete, în al meu de 28 de ani, iar de 24 de ani am înființat la Lugoj CLUBUL DE AIKIDO AIKIKAI WAGO-KAN.
Lugojul este un oraș plin de oameni talentați, aici am găsit voință, dorință, speranță, pot spune că toți copiii care vin la antrenamente au în ei multă dragoste de viață cât și note bune la învățătură, plus că ei învață cum să se poarte, să respecte și să fie respectați, de aceea AIKIDO este Calea Armoniei, Calea Armonizării Energiei, AI – înseamnă a uni, a unifica, a combina și, prin extensie , armonie; KI – reprezintă energie sau spirit și DO – înseamnă calea armonizării energiilor (vitale) sau calea unificării spiritului.
Îi inițiez cu multă răbdare și dăruire pe toți care vor să devină practicanți, fie mici, fie mari, pentru a intra în tainele artelor marțiale, taine care au fost aprofundate mai ales la seminariile naționale unde am participat în toți acești ani și mai ales când am fost în Japonia, împreună cu o delegație de români am participat la câteva antrenamente la Hombu Dojo, septembrie 2018.
Seminariile naționale de AIKIDO AIKIKAI organizate la Lugoj, sunt stagii de pregătire la care participă practicanți de Aikido din toată țara unde se pune accent pe diferite tehnici de autoapărare extrem de eficiente împotriva atacurilor mai multor agresori. Această disciplină sportivă se poate practica la orice vârstă, copii, femei, bărbați, pentru că nu depinde foarte mult de aptitudinile fizice ale practicantului ci de înțelegerea, mintea și spiritul său.
TATAMI este a doua casă a mea, este și a doua familie, pandemia a adus multă tristețe în rândul practicanților de arte marțiale și nu numai, am făcut online antrenamente, însă nimic nu se compară cu atingerea corp la corp, cu discuțiile, cu învățămintele atât de importante sufletului nostru, spiritului de ”aikidoka”. Astăzi ne regăsim încet, încet, ca oameni, ca prieteni, ca practicanți de AIKIDO, ne continuăm viața trăită sănătos pentru că trebuie să fim puternici, să fim în armonie cu universul.
”Inima ta este plină de semințe fertile, așteptând să încolțească. Așa cum floarea de lotus răsare din mlaștină pentru a înflori în toată splendoarea ei, interacțiunea cu respirația cosmică face ca florile spiritului să înflorească și să dea fructe în această lume.” Morihei Ueshiba (Arta Păcii)

Sensei Daniel ROGOBETE Lugoj 24.01.2022

Creștinismul este religia vieții.

Dragostea creștină este inima prin care pulsează întreaga viață creștină, iar cântecul religios o face mai luminoasă.

Cântecul religios este rădăcina, izvorul ce face să ne iubim unii pe alții prin iubirea de Iisus.

Pe acest fond, Episcopia Devei și Hunedoarei, cu Binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop, NESTOR, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (Miron MANEGA – vicepreședinte) și ziarul „Accent Media” din Deva (Cornel POENAR – director) implementează în această perioadă proiectul intitulat „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” în cadrul căruia sunt invitați pentru momente cultural-religioase cântăreți de pricesne cărora li se atribuie Diploma de Onoare „Drag de Dumnezeu” pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxiei – care este viața în Hristos, viața în duh și adevăr.

O astfel de activitate a avut loc la Biserica Ortodoxă din satul Cinciș-Cerna (Hunedoara).

Momentul cultural-religios de pricesne a fost susținut cu mult profesionalism de către cântăreții Mariana SUCIU, Viorica BRÂNDUȘAN LUPO și Marian LUPO.

Pe lângă Diploma de Onoare „Drag de Dumnezeu”, aceștia au primit cărți religioase din partea preotului paroh și mici atenții de la Asociația „Cincișenii” – simbol al ospitalității oamenilor din satul Cinciș-Cerna.

De consemnat este faptul că aceeași Diplomă de Onoare a fost atribuită și preotului paroh, APIETROAEI Cosmin Gabriel, datorită contribuției sale la atragerea copiilor și tinerilor din sat, pentru îmbrățișarea cu drag a cântecelor religioase.

Iată și o declarație în exclusivitate oferită de Cornel POENAR, directorul ziarului „Accent Media” Deva: „Activitatea de la Cinciș-Cerna a fost o reușită. Viața creștină este viață și rugăciune, iar cântecul religios, pricesnele interpretate, cu talent și pasiune, au străbătut sufletul și cele mai sfinte trăsături ale inimilor celor prezenți.

Cei prezenți aveau parcă gândul la suflet și mântuire, simțind o trainică legătură cu Creatorul.

Au trăit cu toții freamăt spiritual și o năzuință, o închinare către Dumnezeu.

A fost deci, un aprins dor al sufletelor ce se înălțau iubindu-l pe Dumnezeu”.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș

Foto Nicolae Șișu 

„Eminescu, iar și iar, început de calendar…” spune poetul Nicolae Sârbu. Așa este! În fiecare ianuarie îl sărbătorim pe Luceafărul poeziei românești, poetul nepereche, mereu actual și într-o permanentă descoperire. În fiecare ianuarie ne bucurăm de Mihai Eminescu precum de o sărbătoare!

De fapt, ziua poetului național chiar a devenit o sărbătoare oficială cunoscută drept Ziua Culturii Naționale!

Cu sărbătoarea dedicată „omului deplin al culturii românești” dăm startul evenimentelor cultural-literar-artistice la Bocșa, purcedem în miezul proiectelor cultural-editoriale propuse pentru noul an.

Și de astă dată, poeziei i-am alăturat o lecție de istorie – Mica Unire –  având în discuție două personalități românești remarcabile, două destine și o mulțime de povești: Mihai Eminescu și Alexandru Ioan Cuza.

Așadar, duminică, 23 ianuarie 2022, la Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” Vasiova, după oficierea Sfintei Liturghii și Împărtășirea cu Sfânt Trupul și Sângele Domnului, părintele dr. Daniel Crecan, parohul Bisericii, a invitat prieteni și colaboratori la o discuție despre carte, poezie, Eminescu și Mica Unire.

Deși programul stabilit ar fi trebuit să fie mai amplu, iar recitalul de poezie din creația eminesciană mult mai bogat, din pricina pandemiei, a frigului și a problemelor de sănătate, mulți dintre tinerii și copiii Centrului Catehetic „Vasiova” nu au putut fi prezenți.

Informații interesante și importante, atât despre poetul  Mihai Eminescu, cât și despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza și perioada lui de domnie, au fost rostite, furnizate, de către istoricul dr. Mihai Vișan și pr. dr. Daniel Crecan.

Versurile eminesciene au fost prezente prin recitalul susținut de două tinere ale Centrului Catehetic „Vasiova” – Giorgia și Julia Nicu; iar, cărțile dedicate Eminescului în recunoscute proiecte editoriale ale Reșiței(Caraș-Severin) au fost prezentate de Gabriela Șerban.

Mai precis, ca parteneră la eveniment, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a organizat și prezentat o mică expoziție de carte constituită din colecția „Eminescu” a Editurii TIM din Reșița (director Gheorghe Jurma).

Este cunoscut faptul că, această „Colecție Eminescu”, în cele 17 volume apărute până în prezent, propune studii, eseuri, comentarii despre opera lui Mihai Eminescu, într-un context care încearcă să mențină actualitatea marelui scriitor și gânditor. Au semnat volume în „Colecția Eminescu” importanți scriitori, eminescologi, precum G.I Tohăneanu, Gheorghe Jurma, Ionel Bota, Eugen Todoran, Constantin Cubleșan și alții; în aceeași colecție au apărut două volume care au în atenție bibliografia eminesciană, unul dintre aceste volume aparținând Bocșei (volumul cu nr. 13 semnat de Gabriela Șerban sub titlul „Mihai Eminescu în fondurile Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”din Bocșa”) și, tot în această colecție reșițeană „Eminescu” au apărut câteva lucrări realizate de Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla privind monumentele Eminescu din țară și străinătate. Una dintre aceste cărți dedicate monumentelor este un veritabil album, o bijuterie editorială cu mare succes în țară și străinătate, prezentată în câteva centre importante, între care și Bocșa (Botoșani, Reșița, Bocșa, București, Timișoara, Suceava, Cluj-Napoca, Oravița, Cernăuți, Comloșu Mare, Anina, Tübingen (Germania), Sibiu, Lugoj, Chișinău, Iași). Toate aceste prezentări se regăsesc în volumul 17 al Colecției „Eminescu”, cel mai recent volum, intitulat sugestiv „Ecouri eminesciene”, semnat Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla (Reșița: TIM, 2021), lansat pentru prima dată în 15 ianuarie 2022 la Reșița.

Se cuvine să precizăm că evenimentul „Eminescu și Unirea” din 23 ianuarie 2022 a fost organizat la inițiativa pr.dr. Daniel Crecan de către Centrul Catehetic „Vasiova” al Bisericii Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului”, în colaborare cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Lucian.

De asemenea, menționăm că evenimentul s-a desfășurat în format hibrid, fiind organizată și o sesiune on-line, la care au participat români din străinătate. În urma promovării afișului pe rețelele de socializare, români (în special bocșeni) aflați în alte părți ale lumii, și-au manifestat dorința de a viziona, de a lua parte la acest eveniment. Mulțumim, în special, Ceciliei Stan, fiica regretatului profesor și jurnalist Eugen Stan, care, stabilită în Insulele Canare, desfășoară acolo o frumoasă activitate pentru copii și tineri  privind limba, cultura și civilizația românească, iar duminică, 23 ianuarie 2022, prin intermediul Ceciliei, românii din Insulele Canare ne-au fost alături on-line.

Și, pentru că mâine, 24 ianuarie, sărbătorim Ziua Unirii Principatelor Române, Mica Unire, transmitem românilor de pretutindeni un sincer La mulți ani!

Pentru Bocșa culturală și spirituală, ziua de 21 ianuarie 2022 este una memorabilă! Această zi va constitui, cu siguranță, o pagină scrisă cu slove aurii în istoria cultural-spirituală a orașului. Este ziua în care în orașul Bocșa au poposit trei ierarhi pentru a binecuvânta această așezare și oamenii ei și a se ruga împreună pentru unitate în credință.

Vineri, 21 ianuarie 2022, la Primăria Orașului Bocșa au fost întâmpinați cu pâine și sare, de către primarul orașului, Mirel Patriciu Pascu, cei trei harnici ierarhi ai Banatului: Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul ortodox al Caransebeșului,  Preasfințitul Părinte József-Csaba Pál, Episcopul romano-catolic  de Timișoara și Preasfințitul Părinte Călin Ioan Bot, Episcop auxiliar greco-catolic al Eparhiei de Lugoj.

De 30 de ani, în acest Banat multietnic, multicultural și multiconfesional, în fiecare an, în cea de-a doua parte a lunii ianuarie, se organizează „Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor”.Iar, în acest an, una dintre zilele de rugăciune s-a desfășurat la Bocșa, la Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh” Bocșa Montană.

Cei trei ierarhi au fost întâmpinați la sediul Primăriei Orașului Bocșa cu o expoziție semnată de pictorul bocșean Nicolae Potocean (NIK), lucrări care reprezintă cele 12 biserici ale urbei – ortodoxe, catolice, greco-catolică și reformată.

Expoziția a fost pregătită de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa (Gabriela Șerban), în colaborare cu Centrul Cultural German Reșița (Erwin Josef Țigla) tocmai pentru acest eveniment, deși proiectul este unul mai vechi, materializat  în 2018 și într-un volum intitulat „Picături de artă și credință la Bocșa”, volum apărut în seria „Bocșa, istorie și cultură” (Editura TIM, Reșița).

După vernisarea expoziției și prezentarea lucrărilor și a autorului, invitații au pornit spre Biserica Ortodoxă „Pogorârea Sfântului Duh” Bocșa Montană, o biserică importantă și cu tradiție, după cum preciza Preasfințitul Episcop Lucian, deoarece, în această biserică a slujit o bună perioadă de timp protopopul Mihail Gașpar, cel care, alături de patriarhul Miron Cristea și episcopul Iuliu Hossu, a avut un rol important în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și în procesul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Iată că, în Anul Omagial al Rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului, credincioșii ortodocși din Bocșa, alături de credincioșii romano-catolici și greco-catolici s-au rugat împreună pentru Unitatea Creștinilor.

În această seară a unității în credință, slujba religioasă – înălțătoare!- a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, alături de un sobor de vrednici preoți ortodocși, iar invitații – Preasfințitul Părinte József-Csaba Pál și Preasfințitul Părinte Călin Ioan Bot – au adresat un cuvânt de învățătură și mulțumire.

O seară înălțătoare, dătătoare de speranță și credință, oferită cu generozitate de cei trei ierarhi. O seară care, cu siguranță, va rămâne în sufletele credincioșilor participanți la Bocșa ca o sărbătoare! O sărbătoare a iubirii aproapelui,  o sărbătoare a celor trei magi care caută și propovăduiesc iubirea lui Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

La Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” din orașul de pe Cerna, demersurile educaționale vizează dezvoltarea personalității elevilor, cu accent pe participarea activă, conștientă și responsabilă a acestora în propria formare.

Complexitatea finalităților educaționale reflectă, printre altele, îmbinarea orelor de dirigenție cu activități educative extracurriculare și extrașcolare, dar și implementarea de proiecte cu stagii practice în străinătate.

Pe acest fond, am cerut amănunte de la prof. Mariana STOICA (foto), care ne-a relatat:

– Dacă Eminescu, revizor școlar, ar veni la Colegiul Economic „Emanuil Gojdu”, ar găsi un campus european complex, extins în mai multe clădiri.

Întâi ar fi impresionat de aspectul modern al clădirilor înconjurate de verdeața părculețelor îngrijite.

Apoi ar intra și ar fi impresionat de oamenii care au sfințit locul de atâtea generații, menținând școala în liga de campioni a învățământului preuniversitar.

Oamenii școlii răspund așteptărilor comunității, adaptându-se noilor cerințe educaționale și aplicând politicile europene cu privire la învățământ.

 Demersul didactic, formativ bazat pe informativ, reprezintă mâna care deschide minte și cuvânt, de la grupa pregătitoare și primele bastonașe până la firma de exercițiu și stagiile de pregătire practică.

E lung drumul, mult efort, multă perseverență, dar rezultatele sunt pe măsură.

Avem procentaj mare de promovabilitate la Evaluare Națională și la Bacalaureat, examenele fiind încununate și cu note de 10.

Am obținut premii importante la etapele naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare la limba română, lingvistică, matematică, fizică, chimie, geografie, istorie, discipline economice.

Creații literare ale elevilor sunt cunoscute la nivel național, fiind premiate și publicate în revista Ordinul povestitorilor sau în volume la Editura Arthur și în volumele online la Lecturiada elevilor.

Olimpiada poveștilor sau Olimpiada de benzi desenate, concursuri online, au printre câștigătorii de pe podium elevi de la Gojdu, și în semestrul I al acestui an școlar.

De 12 ani, elevi din toate școlile participă la Marșul cărții, inițiat și organizat de noi, împreună cu Biblioteca Municipală, Primăria Hunedoara și cercul profesorilor de limba română.

Clubul de debate îi ajută pe elevi să gândească dincolo de tipare, să își formeze propria matrice de dezvoltare personală.

Între teme, teze, cluburi, firme, avem timp și de colinde, târguri de Crăciun, baluri, carnavaluri sau plantări de pomi.

Ne-am adaptat la școala on-line, dar ne reunim fizic de câte ori se poate, căci împreună reușim mai multe.

Ne onorează premiile la faza națională a Concursului Cultură și Civilizație în România, obținute pentru originalitate și talent artistic, încununare a preocupărilor de cunoaștere, păstrare și promovare a tradițiilor, a turismului etno-folcloric.

Colegiul nostru a fost organizator al Olimpiadei naționale pentru disciplinele Economic, administrativ, comerț și Turism și Alimentație, precum și al Olimpiadei naționale de educație tehnologică – bineînțeles că elevii noștri au ocupat locuri fruntașe!

Clasele de turism contribuie anual la organizarea Târgului European al Castelelor la Muzeul Castelul Corvinilor.

Mințile performante sunt susținute de mișcare cu rezultate performante. Echipele de fotbal și de handbal ale gimnaziștilor au ocupat poziții fruntașe în clasamente regionale sau naționale.

Ne lăudăm cu Larisa Gîdei și Mircea Purcar, membri din 2021 în lotul național de triatlon, ca de altfel cu Dănuț Gârlenu, campion europen la box.

Tot în 2021 Adelin Daniel Pop a devenit campion național și a fost ales atletul anului.     Asigurăm educație incluzivă participând la proiectul „Școala Generației Unificate”, coordonat de asociația „Special Olympics” România, în cadrul căruia un grup de elevi a participat la „Campionatul Virtual de Fitness Unificat”.

Proiectul ROSE, „Alege să fii educat!”, contribuie la îmbunătățirea calității, creșterea eficienței procesului educațional și stoparea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, prin activități remediale.

Competențele „familiei Gojdu” sunt dovedite și pe plan internațional.

Prin implementarea proiectelor Erasmus+ urmărim dezvoltarea abilităților elevilor prin efectuarea unor stagii de practică în străinătate. Parteneriatul cu firma italiană Della Vista din Rimini, oraș cu puternică tradiție în turism, a început în 2015 și de atunci 66 de elevi au făcut practică în străinătate. În următorii 4 ani 126 de elevi vor efectua stagii de pregătire practică în Europa.

Ne preocupăm și de conectarea permanentă a profesorilor la realitățile europene. Un exemplu este proiectul „Împreună facem școala mai bună”, care presupune, din 2021, participarea unui număr de 18 profesori la cursuri de formare în mai multe instituții europene din Spania, Italia, Malta și Portugalia.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Sunt personalități ale locului, care au marcat acest frumos Banat Montan de-a lungul vieții atât de mult, încât rămân înscrise în Cartea de Aur a acestei părți de țară pentru veșnicie. O astfel de personalitate a fost și Constantin Gruescu, trecut la cele eterne acum doi ani, în data de 22 ianuarie 2020, la el acasă, în „Casa Binelui” din Ocna de Fier.
Născut la Dognecea în data de 12 aprilie 1924, Constantin Gruescu a crescut, a învățat și a îmbătrânit iubind mineritul și oamenii dedicați adâncurilor. A adunat de-a lungul anilor minerale și roci din Munții Banatului, punând bazele Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului din casa sa, un muzeu privat, care avea să facă cunoscute Ocna de Fier și Dognecea nu numai în țară, ci și departe, peste hotarele României.
Alături de Tanti Mia, soția sa, care l-a însoțit de-a lungul zecilor de ani în activitatea sa în slujba Binelui, Nea Costică Gruescu a fost un om deosebit, un om care a iubit locul său natal și l-a făcut cunoscut pretutindeni. Cei care răsfoiesc caietele sale de amintiri, cu înscrisuri lăsate drept dovadă de cei au trecut pe aici, vor găsi nume de oameni importanți din știință și cercetare, din politică și administrație, din cultură și educație, reprezentanți ai caselor regale, ai bisericii, oameni importanți și oameni simpli, elevi, studenți, maturi și vârstnici…
Pasiunea sa dedicată geologiei acestor plaiuri va dăinui pe mai departe prin donațiile sale oferite unor instituții din România și de pe mapamond, precum și prin ce ne oferă și astăzi „Casa Binelui” din Ocna de Fier.
De-a lungul vieții, lui Constantin Gruescu i-au fost decernate diferite ordine și medalii, diplome și însemne de recunoștință. Din partea Președinției României a fost recompensat, în data de 4 martie 2003, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios”, cls. a III-a, i s-a conferit Titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin (19 aprilie 2004), al Municipiului Timișoara (27 aprilie 2004), al orașului Bocșa (17 aprilie 2014), al comunelor Ocna de Fier (26 februarie 2003) și Dognecea (10 mai 2002), Membru de Onoare al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița (21 decembrie 2011) și al Comunității Românilor din Uzdin / Serbia (23 aprilie 2002). A primit, printre altele, Diploma „Persona Maxima” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin (17 decembrie 2001), Diploma de Membru de Onoare al Muzeului Banatului din Timișoara (20 iulie 2007) și Diploma „Prieten prin excelență al etniei germane din Banatul Montan” (12 aprilie 2013).
A fost membru al Societății Române de Științe Naturale, al Asociației Internaționale a Mineralogilor din Basel / Elveția, al Societății Culturale „Plai Mioritic” din Iași și al Societății Române de Geografie.

Erwin Josef Ţigla

În ultima săptămână din luna ianuarie a.c., comunitățile germane din Banatul Montan își vor aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS, în temeiul prevederilor tratatelor de pace de la încheierea celui de al II-lea Război Mondial.
În urmă cu 77 de ani, bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți și apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). În realitate, au fost deportați oameni și mai tineri sau mai în vârstă, până la urmă primând numărul…
Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo datorită condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au reîntors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucția” statului sovietic.
Din cei aproximativ 75.000 de deportați din România se estimează că un număr de peste 10.000 și-au pierdut viața acolo.
Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Astăzi mai sunt în viață în Banatul Montan (inclusiv Orșova) 13 de foști deportați, din care 7 reșițeni și 2 persoane din Caransebeș. Câte o persoană mai trăiește în Bocșa, Orșova, Văliug și în Gărâna.

Erwin Josef Ţigla

21 – 31 ianuarie 2022, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziție filatelică având tematica „Deportarea germanilor în fosta Uniune Sovietică”, din colecția Norbert Blistyar (din Steierdorf, astăzi în Germania).

22 ianuarie 2022, ora 18.00, Kulturtreff al Forumului German din Satu Mare:
Prezentare de carte-album: Friedrich Philippi, Erwin Josef Ţigla, „Denkmäler und Gedenktafeln für die im Januar 1945 in die Sowjetunion deportierten Rumäniendeutschen = Monumente și plăci comemorative pentru germanii din România deportați în ianuarie 1945 în Uniunea Sovietică” – capitolul Transilvania de Nord apărut cu sprijinul familiei Crina și Dorin Dărăban. Cartea-album reprezintă cea de a 105-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, apărută în anul 2020 la Editura „Banatul Montan” Reșița.

23 ianuarie 2022, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Orșova:
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

23 ianuarie 2022, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Caransebeș:
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

23 ianuarie 2022, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” Oțelu Roșu:
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

23 ianuarie 2022, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Nașterea Maicii Domnului” Dognecea:
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

23 ianuarie 2022, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Înălțarea Preasfintei Cruci” Oravița:
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

23 ianuarie 2022, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Bocșa Montană:
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

25 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:
Prezentare de carte în limba germană: „ORDER 7161“, o carte foto-text a autorului Marc Schroeder din Luxemburg.

26 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:
Întâlnire cu istoria. Invitat: dr. Ovidiu Laurențiu Roșu, Șef serviciu Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale. Moderator: Erwin Josef Țigla. Manifestare online în limba română.

27 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:
Întâlnire cu istoria. Invitați: dr. Anton Sterbling (Fürth / Germania) și Albert Bohn (Oppenheim / Germania). Moderator: Erwin Josef Țigla. Manifestare online în limba germană.

28 – 31 ianuarie 2022, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
Expoziție de artă plastică a reșițenilor Anton Ferenschütz (10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld / Germania) și Franz Binder (14.11.1924, Steierdorf – †11.11.2004, Reșița).

30 ianuarie 2022, ora 10.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:
Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

30 ianuarie 2022, ora 11.30, Monumentul deportaților din Parcul „Cărăşana“ Reșița:
Rugăciuni pentru victimele deportării, cu participarea păr. Veniamin Pălie, urmate de depuneri de coroane.

31 ianuarie – 15 februarie 2022, galeria Direcției județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Expoziție de artă plastică a reșițenilor Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai Cercului de artă plastică „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin și Marianne Florea, membri ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, precum și Michael Messer (din Sânmartin de Arad, astăzi la Augsburg / Germania).

Online:
https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen
https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

Anul 2021 s-a încheiat la Palatului Copiilor Deva și structurile Brad, Hațeg, Hunedoara și Orăștie – după cum ne spunea prof. Rodica PLEȘA (foto) în calitatea sa de director – cu un Decembrie plin de activități, bucurii pentru copii și cadre didactice, marcat de Ziua Națională a României prin cântec și strângeri de mâini prinse în Hora Unirii.

Moș Nicolae s-a strecurat și la Palat, iar prof. Ioana Magda de la cercul de Design i-a confecționat săculeții, pentru ca „Moșul cel bun” să pună dulciuri pentru cei mai mici „Prințișori ai Palatului”.

Ne-am mobilizat cu toții, mari și mici, să încropim ceva specific  vremii colindelor.

Am făcut repetiții. Copiii s-au bucurat de împodobitul bradului, i-au scris lui Moș Crăciun, au realizat ornamente și decorațiuni pentru brad, împodobitul sălilor de cerc și coridoarelor Palatului. Am trăit cu toții în spiritul sărbătorilor de iarnă.

La Palatul Copiilor Deva s-au remarcat prin reușite activități educative copiii și profesorii de la cercurile de Canto clasic și popular (prof. Cristina Pascaru), Dans popular (prof. Mariana Lemneață), Cultură și Civilizație Engleză (prof. Izabela Domokos) și prof. Andrei Crișan.

La Palatul Copiilor Deva – Structura Brad, cei mici s-au bucurat alături de prof. coordonator al structurii, Voicu Sava, de magia Bradului de Crăciun și de tot ce înseamnă sărbătoare.

La Structura Orăștie, micuții de la Cercul de Cultură și Civilizație Engleză alături de prof. Adriana Bârcean, i-au scris lui Moș Crăciun, i-au făcut portretul, așa, după imaginația lor bogată  și au împodobit sala în care se simt atât de bine.

Moșul nu a uitat să treacă pe la Structurile de la Hațeg și Hunedoara ale Palatului Copiilor și în scurta sa vizită, a descoperit ipostaze plăcute, în care copiii și profesorii au colindat pe mai multe scene din județ (Deva, Hațeg, Simeria, Orăștie), au decorat  frumos sălile și coridoarele instituției, bucurându-se cu toții de magia sărbătorilor de iarnă. Spiridușii aleși de Moș Crăciun au fost profesorii: Adriana Trif-Vințan (Muzică vocal-instrumentală), Trifina Sebastian (Pictură/Desen), Felicia Șerban (Atelierul Fanteziei).

De adăugat că anul 2022 îl dorim mai bun, mai rodnic, cu activități diverse, cu zâmbete și chipuri fericite de copii.

Semestrul al doilea va marca aici, la Palatul Copiilor și la structurile acestuia, entuziasmul unor reușite activități.

Cu toții am pornit într-un autentic maraton al ingeniozității, al pasiunii și creativității.

Dorim ca în continuare, și-n anul 2022, procesul educațional să fie un act de socializare, de culturalizare, de formare și dezvoltare a personalității participanților la cercurile Palatului Copiilor Deva și structurile acestuia.

Au consemnat,

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Bănățenii creștini s-au obișnuit ca în fiecare an, în a doua parte a lunii ianuarie, să se organizeze în această parte de țară Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor sau, cum o cunoaștem cu toții, Săptămâna de rugăciune ecumenică.

Tradiția Octavei de rugăciune a început în 1740, în bisericile protestante din Scoția. Inițiativa a fost continuată de Asociația marilor biserici creștine și dezvoltată de Biserica Catolică prin organizarea unei Octave de rugăciune. Perioada Octavei de rugăciune ecumenică, 18 – 25 ianuarie, este marcată de către Biserica Romano-Catolică prin sărbătorirea Catedrei Sfântului Petru și Convertirea Sfântului Paul.

În diferite țări, broșura cu rugăciunile pentru unitate este folosită de creștini pentru rugăciuni particulare în luna ianuarie și pentru celebrări colective în preajma Rusaliilor. În emisfera sudică, unde luna ianuarie este lună de vacanță, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor este programată tot în preajma Rusaliilor, ori cu o lună sau două mai târziu.

În județul Caraș-Severin, Octava se desfășoară în acest an pentru a 30-a oară, mișcarea pentru unitatea creștinilor fiind una dintre cele mai solide și perseverente din țara noastră, un exemplu pentru multe alte regiuni din țară și chiar peste hotare.

Motto-ul Octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor din acest an a fost ales și de data aceasta pe plan internațional: „Am văzut steaua Lui la răsărit și am venit să-l adorăm” (Mt 2,2).  Sub acesta se vor reuni creștinii diferitelor confesiuni împreună cu îndrumătorii lor spirituali în perioada 18 – 25 ianuarie, în fiecare seară, în diferite biserici creștine din județ.

Erwin Josef Țigla

ZIUA 3

O disertație despre apariția și evoluția Agențiilor de Presă din România

Reporter, publicist, scriitor, Ambasador și director de Agenție de Presă, un cunoscător fidel al evoluției mass-media din România și de peste hotare, diplomatul Neagu Udroiu face o radiografie la zi a Agențiilor de Presă din România, punându-le în paralel cu instituții similare din străinătate. Cu bune și rele, cu influențe străine sau interesul politicului și al Statului, Agențiile de presă au evoluat, dizolvându-se în presa autohtonă ca un produs necesar, implicând relații bilaterale cu alte state și ajutând presa scrisă și audio-vizuală să-și amplifice prestațiile.

ZIUA 2

O pledoarie despre Revista „Lumea”

Publicist, scriitor, poate cel mai important și longeviv analist de politică internațională, Corneliu Vlad ne introduce în fascinanta lume a revistei „Lumea”, cu implicările politice din țară și vizitele din străinătate, raporturile protocolare și schimburile de experiențe dintre țările lumii, explicate pe larg în paginile revistei. O cronologie existențială pe care Corneliu Vlad ne-o expune din experiență proprie în calitate de redactor și conducător de revistă.

ZIUA 1

Programul evenimentelor online

 „A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singurăteca slavă […]. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal […]. Sufletul secret al limbii, jocul de irizări din interiorul ei face vocabulele neputincioase, muntele începe de jur împrejur şi nu are poteci. Unde nu te poţi urca, te uiţi şi te mulţumeşti cu câteva imagini vaporoase…”. Sunt cuvintele lui Tudor Arghezi dintr-o înregistrare radiofonică din 1955, vorbind atunci despre „Eminescu – poetul”. A vorbi, însă, despre „Mihai Eminescu – jurnalistul” este, mai ales astăzi, o datorie de credință.

Începem, astfel, de Ziua Culturii, seria noastră de filme documentare dedicate presei românești, din țară și de peste hotare, neuitând să-l celebrăm, așa cum se cuvine, pe cel mai mare jurnalist al limbii române, așa cum este el perceput pe frontispiciul Uniunii Ziariștilor.
Se vor dedica acestui film-eveniment trei jurnaliști – eminescologi, eminescofili – Miron Manega, Nicolae Georgescu și Dan Toma Dulciu. UZPR vă propune și o perspectivă grafică inedită, în conceptul lui Mihail Cătrună, într-o expoziție la Cercul Militar Național, Galeria Foaier.
UZPR va continua, în următoarele zile, să aducă în prim-plan manifestări dedicate legăturii profunde dintre presă și cultură și importanței breslei jurnaliștilor pentru parcursul societății prin toate vremurile. „Săpămâna luminată”, așa cum a numit-o inspirat gen. Chelaru, propune să reînvie în memoria colectivă secvențe ale presei românești povestite, din perspectivă proprie, trăiri și implicare, de jurnaliști de notorietate.
Acest proiect al „paginilor luminoase de istorie” include fascinanta poveste a revistei „Lumea”, alături de trăirile și emoțiile jurnalistului Corneliu Vlad, trecând apoi la importanța agențiilor de presă din România, rememorate de Ambasador Neagu Udroiu, specialist în istoria presei, un popas în antrenanta poveste a presei sportive, alături de ziaristul sportiv Emanuel Fântâneanu, membru al Asociației Internaționale a Presei Sportive, prezentarea a două reviste care au depășit centenarul – „Contemporanul” și „Tribuna Economică”. Totodată, vor putea fi ascultați prof. univ. dr. Titus Vîjeu și  economistul Bogdan Pădure și nu a fost uitat spațiul românesc de dincolo de hotare: „Săptămâna Presei Românești. Pagini luminoase de istorie” va face un periplu prin presa românească din jurul României, de la Chișinău până în Banatul sârbesc.
Ediția 2022 a evenimentului multimedia „Săptămâna Presei Românești. Pagini luminoase de istorie” cuprinde și un spectacol pe texte din poezia şi publicistica lui Mihai Eminescu, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, instituție cu care UZPR are un fructuos parteneriat.

Ovidiu Zanfir

17 ianuarie 2022, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

Prezentarea cărții „Ecouri eminesciene“, autori: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, Editura „TIM” Reșița, 2021.

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

În editura „Banatului Montan” din Reșița, a apărut nu de mult, în condiții grafice excelente, lucrarea documentară Monumentele Mihai Eminescu. E vorba de o nouă ediție, după aceea din 2015, tipărită în colecția inițiată de Editura Tim sub genericul „Eminescu” în care au văzut lumina tiparului studii, eseuri și comentarii privind opera marelui scriitor și gânditor semnate de G. I. Tohăneanu, Eugen Todoran, C. Cubleșan, Gheorghe Jurma, Mircea Popa, Ionel Bota, Ion Buzași, Ștefan Cazimir ș.a.).

Lucrarea de față este o carte-abum dedicată „periplului (eminescian) prin Banat și implicit prin Banatul Montan, atât de drag mie”. Precizarea aparține unuia din autori, documentaristul-fotograf Erwin Josef Țigla, originar din Reșița, orașul natal și al celui dintâi traducător al „Luceafărului” în limba germană, Ludwig Vinzenz Fischer (Morgenstern, 1889), colaborator al lui Corneliu Diaconescu la „Romänische Revue” și medaliat cu aur de Regele Carol I.

1. J. Țigla (bibliotecar și fotograf la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” din capitala Caraș-Severinului) aduce mulțumiri „celui mai important eminescolog al Banatului Montan, profesorul Gheorghe Jurma” (celălalt nume de pe copertă), care i-a oferit posibilitatea să editeze cartea în prestigioasa colecție a editurii reșițene:

„Albumul de față propune o panoramă reprezentativă a monumentelor închinate lui Mihai Eminescu, a tentativelor atâtor mari artiști de a descifra absolutul eminescian și de a se exprima pe ei înșiși în același spirit, ca dialog necesar în interiorul eminescologiei. Chipul geniului am încercat să-l situăm în context, aducând adeseori și alte imagini ale ambianței naturale sau urbane. Firește că nu am reușit o arhivă exhaustivă, mai sunt statui, case, instituții, precum biblioteci, școli, muzee, colecții, care merită a fi cunoscute și consemnate în imagini fotografice spre mai dreapta lor prețuire. O cartografiere a acestui patrimoniu eminescian ar fi o datorie a tuturor.”

În albumul realizat color și pe hârtie lucioasă la „InterGraf”-Reșița sunt inserate „și câteva poezii sau fragmente eminesciene al căror mesaj de adâncime încearcă deschideri spre esența întemeietoare a operei, deci spre portretul hyperionic”.

Cartea-album reprezintă „doar un crâmpei al întregului artei plastice dedicate lui Eminescu, ce poate fi completat în fiecare moment”, preciza E.J. Țigla în considerațiile introductive de la prima ediție, făcându-ne cunoscut și ajutorul primit de la câțiva prieteni, inclusiv sprijinul Bibliotecii Județene în editarea lucrării.

Odată lămurite aceste chestiuni, E. J. Țigla urmărește iconografic amintirea poetului, mai întâi, „Pe meleagurile natale” botoșănene, reproducând imagistic monumentul ridicat în curtea bisericii Uspenia (Oscar Han, 1964), apoi casa părintească din Ipotești cu bustul din grădină (Gheorghe Anghel), bisericuța cu mormintele părinților, Memorialul Ipotești, bustul din Parcul central din Botoșani executat de Ion Georgescu (1890) și cel din fața Teatrului Național, străjuind „nu numai clădirea ci și actele de cultură organizate aici” (1960), precum și cel din fața colegiului ce-i poartă numele, executat de R. P. Hette, amplasat mai întâi la Cernăuți (1924) și adus în 2012 la Botoșani, în urma unei acțiuni de vandalism a șovinilor rusofili locali…

Dacă sejurul ieșean al poetului este amintit atât de „Teiul lui Eminescu” din Grădina Copou (cu o vârstă multiseculară) cât și de statuia ridicată în 1929 de sculptorul Ion Schmidt Faur, perioada bucureșteană constituie un bun prilej de ridicare a unor viitoare monumente de către Gheorghe Anghel (Statuia de la Ateneu), Ion Jalea (Rotonda din Cișmigiu, 1943), Mihai Onofrei (Herăstrău, 1953), Ionel Stoicescu (Liceul „Mihai Eminescu”, 2003), Ion Georgescu (efigia de pe monumentul funerar de la Bellu, 1890).

Capitolul „În inima Transilvaniei” comentează și reproduce imagini cu bustul poetului ridicat în 1991 la Blaj, amintind de „popasul Luceafărului” în Mica Romă, dar și cele aflate în Parcul „Sub Arini” din Sibiu (Radu Moga, 1938), Vatra Dornei (Ion Irimescu, 2002), Deva (Tudor Panait, 1970), Alba Iulia (Nicolae Pașca, 2000), Cluj-Napoca (Ovidiu Maitec, 1976), Târgu-Mureș (Izsac Martine) etc.

Și în Banat, amintirea lui Eminescu este încă vie, de la Sânnicolaul Mare (I. C. Dumitru-Bârlad, 1925), la Oravița (Romul Ladea, 1933), Lugoj (placă memorială pe fațada fostului Teatru Orășenesc și bust (Dumitru Pasima, 1993), Băile Herculane (Oscar Han, 1948), Timișoara (de același vrednic O. Han, care l-a întruchipat pe poet cu consecvență și în monumentele de la Putna, Constanța, Timișoara, Băile Herculane). Banatul mai are bustul poetului la Moldova Nouă (G. Dima), la Baziaș, Jimbolia, Dumbrăvița… De menționat și busturile din Banatul Sârbesc, de la Coștei (D. Pasima, 1993) și Uzdin (Florin Musta).

Observația că „toate localitățile marginale au crezut de cuviință să ridice statui poetului Mihai Eminescu” este foarte interesantă, identificându-se astfel de monumente la Dorohoi (Gh. Adoc), dar și la Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Vatra Dornei, Oradea, Arad, Șiria, Sânnicolaul Mare, Timișoara, Orșova, Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu, Galați, Brăila, Vaslui, Bârlad, Târgu-Mureș, Brașov, Ploiești, Focșani, Slatina, Craiova, Tg.-Jiu, Râmnicu-Vâlcea ș.a.

Să reținem că „cea dintâi statuie din România închinată Poetului este cea de la Galați” (F. Storck, 1911), inaugurată în prezența lui Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Duiliu Zamfirescu, Emil Gârleanu.

Dincolo de fruntariile țării, monumente care amintesc trecerea poetului pe acolo avem la Cernăuți, busturi și efigie (artist Marcel Guguianu, Dumitru Gorșcovschi), Chișinău (Lazăr Dubinovschi, 1958), Odessa (Marcel Mănăstireanu), Viena (placă memorială și bust), la care se adaugă cele ridicate mai recent la Budapesta, Paris (artist Ion Vlad), în Canada (Montreal 2004 – Vasile Gorduz), Hamilton (Nică Petre, Windsor-Ontario), New York, Venezuela (Caracas)…

Desigur, monumente dedicate poetului se pot întâlni mai peste tot în țară, inclusiv în Oltenia, autorii întregind, acum, ediția cu busturile poetului din localitatea Florești-Gorj (lângă Filiași), unde Eminescu și-a petrecut săptămâni bune din vara anului 1878 (lunile iunie și iulie), cu o misiune precisă din partea Academiei, pentru care a fost remunerat (traducerea primului volum din Documentele Hurmuzaki, „Fragmente zur Geschichte der Rumänen”, apărută în 1879). Popasul floreștean de o vară merită amintit la loc de cinste în itineranta biografie a poetului, noi înșine dedicând o carte prezenței poetului pe meleagurile Gorjului, ținut de străvechi românism străbătut de pașii Poetului în două rânduri, în 1866 (când, venit de la Rășinari, coboară munții la Novaci, pe cărarea de transhumanță a viitoarei Transalpina) și în 1878, la conacul junimistului Nicolae Mandrea (aici la Muzeul „Mihai Eminescu” din Florești și la gara din Filiași sunt câteva busturi).

Recenta ediție a cărții-album „Monumentele Mihai Eminescu” a apărut în cadrul proiectului România Centenar 2018-2019, sub egida Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cu sprijinul Guvernului României – Departamentul pentru Relații Interetnice.

În mod paradoxal, însă, la Reșița „nu există un monument Eminescu”, deși interesul manifestat față de poetul național datează încă din ultimii ani ai secolului al XIX-lea, când în capitala Banatului Montan ființa redacția și tipografia revistei „Romänische Revue” a bănățeanului Corneliu Diaconovici (prin 1881, acesta edita la Lugoj „Südungarischen Revue”, la care a colaborat Ludwig Vinzenz Fischer).

În periodicul reșițean au apărut în mai multe rânduri versuri ale lui Eminescu în traducerea localnicului Ludwig Vinzenz Fischer, ba chiar un portret al poetului făcut de graficianul Curții Imperiale de la Viena, Th. Mayerhofer (nr. 6/1890).

Este vorba de o lucrare de referință în domeniu, de felul celor realizate de regretatul cărturar gorjean Petre Popescu-Gogan – arhivar și cercetător cu state vechi în Academia Română, autor al masivului Album documentar Ecouri eminesciene în arta plastică (Meridiane, 1992), reeditat în 2000 sub titlul Rezonanțe eminesciene în arta plastică (Ed. Litera Internațional, Chișinău) -, Victor și Cristina Crăciun (Imaginea Poetului în arte, 2000), Constantin-Liviu Rusu – Olga Rusu (Mihai Eminescu – o monografie în imagini, 2000) ș.a.

De reținut efortul itinerant al lui Erwin Josef Țigla care mărturisește că în ultimii cinci ani a străbătut „toate regiunile României și alte țări, precum Ucraina, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Germania, parcurgând peste 15.000 de kilometri pentru a realiza mii de fotografii, adică tot atâtea mărturii despre spații în care există monumente și plăci comemorative dedicate lui Eminescu”.

Și încă o mențiune pentru vrednicul de laudă documentarist reșițean: realizarea unei ediții liliput a Luceafărului, reprezentând prima traducere în limba germană a reșițeanului Ludwig Vinzenz Fischer (1889), dar și a unei monografii dedicate acestui important traducător și promotor al poeziei românești în spațiul limbii germane.

Să remarcăm, deopotrivă, acuratețea imaginilor, sugestiva lor așezare în paginile albumului, precum și explicațiile, mai succinte sau mai detaliate, care asigură la un loc o bună informare în domeniu. Nu lipsesc anumite considerații critice și deopotrivă de ordin estetic pe marginea acestei ample cartografieri artistice: „Busturile, efigiile, statuile au plecat de la imaginile păstrate de cele câteva fotografii ale poetului, au promovat mai cu seamă figura de tinerețe, mai interiorizată sau mai senină, dar au descoperit și figura de maturitate, au ținut cont de poeziile și de semnificația operei eminesciene, dar și de viața și de mitul brodat în juru-i”. Așadar, de la „figura astrală” a poetului din tinerețe, la cea a maturității bucureștene din 1878, iar de aici la chipurile târzii (din 1884 și 1887) marcate adânc de suferințele omului iremediabil pierdut, artiștii plastici (sculptori, pictori, graficieni) s-au străduit a surprinde trăsături esențiale menite a-i releva personalitatea, spiritualitatea, geniul, în morfologii artistice care de care mai expresive și irepetabile („dacă fotografia și tiparul au arătat cele dintâi chipul poetului, precizează Gh. Jurma, monumentele publice au promovat în timp o imagine complexă și simbolică până la dimensiunea unui «paznic de far» al comunității cu care se identifică sau de apărător al granițelor sale”).

Apărut, evident, cu semnificații speciale și într-o reușită condiție tipografică, albumul-documentar „Monumentele Mihai Eminescu” este un binevenit omagiu plastic itinerant adus poetului nostru național, al cărui geniu reverberează, mai de mult și deopotrivă, atât în conștiința românității noastre carpatice precum și în aceea a românilor de pretutindeni…

Zenovie Cârlugea

Astăzi, 15 ianuarie, se împlinesc 172 de ani de la nașterea celui care a modelat cultura și simțirea românească într-o manieră irepetabilă.

Mihai Eminescu este chintesența a tot ce este mai frumos, mai profund, mai adevărat, mai vizionar din spiritul românesc.

A vorbi despre el este un privilegiu și o datorie sacră.

Iar astăzi, când sărbătorim nașterea unui om fără de care am fi fost mult mai săraci, împreună cu profesorul Mihai Popescu, ne-am propus să cuprindem într-o emisiune, sintetizat, cele mai importante aspecte din viața lui sau cu privire la opera sa.

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin