Miercuri, 5 august, începând cu ora 15,00, va vizita Biblioteca Germană „Alexander 
Tietz“ din Reşiţa, Hartmut Koschyk, însărcinat al Guvernului federal german pentru imigranţi şi minorităţi naţionale în cadrul Ministerului Federal de Interne, membru al Parlamentului federal. Prin prezenta vă invit să participaţi la această întâlnire.
Cu toată stima şi consideraţia,
Erwin Josef Tigla
1-2 august 2015, ed. I
Sâmbătă și duminică, 1-2 august 2015, la Gărâna, în Caraș-Severin, se vor derula o serie de evenimente sub genericul
SĂRBĂTOAREA GĂRÂNEI / WOLFSBERGER FEST, după următorul program:
Sâmbătă, 01.08.2015
Orele 17.00, Muzeul din Gărâna/ Heimatstub’n zu Wolfsberg
Stabilirea reperelor Concursului de Fotografie
Orele 21.00, Freundschaftfeld/ Friendschip Field/ Poiana Prieteniei din Gărâna, lângă Moara Hausner
MINUNATĂ-I PRIETENIA– ediția a VI-a: foc de tabară, muzică, poezie, dans, gulaș, vin, prieteni.
Moderator Doru Dinu Glăvan
Duminică, 02.08.2015
Orele 11.00, Muzeul din Gărâna/ Heimatstub’n zu Wolfsberg
Simpozion TRADITII ALE COMUNITATILOR DIN BANATUL MONTAN
– Expoziție fotografie DRUMUL CRUCII/ DRUMUL VIEŢII- KREUZWEG/LEBENSWEG, 2014
– Masă rotundă TRADITII ALE PEMILOR DIN BANATUL MONTAN cu participarea: dr. fil. Ada D. CRUCEANU, prof.univ.dr. Martin OLARU, prof.univ.dr. Gheorghe POPOVICI, prof. Adela LUNGU-SCHINDLER, prof.Angelica HERAC, prof. Ancuța DOROHOI, prof. Iasmina-Dariana STANCIU.
– Proiecție film CA O PASĂRE PE GARD/ WIE DER VOGEL AM ZAUN, regia Thomas CIULEI, prezintă jurnalistul Werner KREMM de la Allgemeine Deutsche Zeitung
Orele 17.00 Procesiune religioasă VIA CRUCIS
Orele 19.00, Căminul Cultural/ Kulturheim Gărâna/Wolfsberg
Banatul Montan, patria mea/ Banater Bergland meine Heimat –Spectacol susținut de membri ai formațiilor de dansuri populare germane ale Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan (Caraș-Severin)
BAL cu formatia Mathias Hentschel din Recas
Organizator: Societatea pentru Cultură METARSIS cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin și al Primăriei Brebu Nou, în colaborare cu: Forumul Democrat al Germanilor din Banatuil Montan, Parohia romano-catolică Maria Zăpezii Reșița, Heimatstub’n zu Wolfsberg, Fotoclub Banatul Montan , libraria Semn der Carte Reșita, Gordian SRL Timisoara, Agil SRL Timisoara, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România prin Doru Dinu Glăvan, Allgemeine Deutsche Zeitung prin Werner Kremm. Servicii profesionale piperiu.eu
____________________________________________________________________________
Libraria „Semn de Carte”
Resita 320051 – Libertatii 13/Timis 1, Jud. Caras-Severin
Telefon/Fax: +40-355-88.17.33;
E-mail: semndecarte@metarsis.ro
WEB: www.semndecarte.metarsis.ro
SĂRBĂTOAREA GĂRÂNEI / WOLFSBERGER FESTPROGRAM AUGUST 2015
1 – 2 august, Gărâna:
Manifestarea „Wolfsberger Fest = Sărbătoarea Gărânei“, ediţia I, organizator principal fiind Societatea pentru Cultură „Metarsis“ Gărâna.
1- 7 august, Gărâna:
Tabăra de studiu „Germana cu plăcere“, ediţia a XVI-a.
2 august, ora 11,00, Basilica Minor „Maria – Mama harurilor“ Radna:
Liturghie pontificală celebrată de delegatul extraordinar al Sfântului Părinte Papa Francis, cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop emerit de Köln / Germania, cu prilejul binecuvântării lucrărilor de renovare.
7 – 10 august, Suceava, Bucovina:
Participarea formaţiei de dansuri populare germane „Enzian = Genţiana“ din Reşiţa la Zilele „Heimat”-ului Germanilor din Bucovina şi la cea de a XIII. Întâlnire a Bucovinenilor Germani.
9 august, ora 10,30, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reşiţa:
Sfântă Liturghie de hram, oficiată în trei limbi cu participarea părintelui Emil Alin Irimiciuc, preot romano-catolic de Bocşa, precum şi a părintelui canonic de Timişoara şi arhidiacon al Banatului Montan, József Csaba Pál, şi a părintelui capelan János Varga, ambii din Reşiţa.
13 – 20 august, Neumarkt în Stiria, Austria:
Tabăra de elevi cu participarea unor membrii ai formaţiei de dansuri populare germane „Enzian = Genţiana“ din Reşiţa.
14 august, ora 10,00 Uhr, Nădrag:
Participarea la manifestarea „Nadrager August-Fest“, ediţia I, în organizarea Forumului Democrat al Germanilor din Nădrag.
23 august, ora 12,30, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Bernard“ Rusca Montană:
Sfântă Liturghie de hram cu prilejul împlinirii a 212 ani de la constituirea primei parohii şi 152 ani de la sfinţirea actualei biserici.
25 august, ora 18,00, Librăria „Semn de Carte“ Reşiţa:
Împlinirea a 135 de ani de la naşterea ultimului mare compozitor de operetă vieneză, Robert Stolz: 25 august 1880 – 25 august 2015. Vernisajul unei expoziţii documentare închinate celui sărbătorit. Concert al corului „Franz Stürmer“ din Reşiţa.
Asociația Pelicula Culturală vă invită să vizionați comedia argentineană explozivă ce a deschis TIFF anul acesta: “Povești trăsnite” (Wild Tales), în regia lui Damian Szifron, joi, 30 iulie, de la ora 22.00, la Grădina de Vară Capitol.
Filmul, o excelentă farsă despre răzbunare, este o colecție de șase povești extrem de bizare, fiecare mai șocantă și mai amuzantă decât cea de dinainte. De la un joc al destinului la bordul unui avion, până la excese de furie la volan, Povești trăsnite oferă un portret comic și plin de defecte ale societății.
„Este ușor să îți dai seama ce i-a atras pe Pedro și Agustín Almódovar să producă acest film… Găseşti acest lucru în umorul neobişnuit, imaginile elegante şi modul îndrăzneț de a folosi muzica, în afecțiunea pentru oamenii de rând împinși la extreme.” (The Hollywood Reporter)
Inegalitatea, nedreptatea şi cererile societăţii în care trăim sunt cauze ale stresului şi depresiei pentru mulţi oameni. Unii însă, explodează. Acest film este despre ei.
Vulnerabili în faţa unei realităţi care se schimbă şi subit devine imprevizibilă, personajele din Poveşti trăsnite depăşesc linia subţire dintre civilizaţie şi barbarism. Dezamăgirea iubirii, reîntoarcerea la un trecut reprimat şi violenţa care se împletesc în conflicte întâmplătoare împing persoanjele la limita nebuniei, făcându-le să cedeze în faţa plăcerii incontestabile de a pierde controlul.
„Filmul propus de Argentina la Oscar e sălbatic în toate sensurile cuvântului. Farsa asta despre răzbunare e feroce și incredibil de amuzantă. Regizorul și scenaristul Damián Szifron n-a făcut un singur film, ci șase lipite sub un singur titlu și trimise într-o lume care s-ar putea să nu fie pregătită pentru ele” – Rolling Stone.
Povești trăsnite a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin în 2015, a câștigat 23 de premii și alte 43 de nominalizări în diferite festivaluri internaționale. A fost prezentat în premieră în România la gala de deschidere a TIFF și rulează din 12 iunie în mai multe cinematografe din țară, nu și la Timișoara.
Biletele pot fi achiziționate înainte de proiecția filmului, la Grădina de vară “Capitol”. Prețul unui bilet este 10 de lei.
Pentru mai multe informații vizitați http://www.facebook.com/PeliculaCulturala
Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa a organizat în data de 5 iulie 2015 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” adunarea de bilanţ a celui de al 28-lea an de activitate.
Preşedintele asociaţiei, Erwin Josef Ţigla, a prezentat înpreună cu locţiitorul său, dr. ing. Christian Paul Chioncel, în limba germană bilanţul acesteia pe perioada 10 iulie 2014 – 5 iulie 2015, perioadă în care au fost organizate sau coorganizate un număr de 225 de manifestări. Din rândul acestora se remarcă cele din cadrul „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan” (în octombrie 2014, cea de a XXIV-a ediţie), al „Zilelor Literaturii Germane la Reşiţa” (în aprilie 2015, cea de a XXV-a ediţie) şi concursul cu caracter internaţional „Copiii desenează ţinutul natal” (continuarea ediţiei a XII-a). În cele 225 de manifestări sunt cuprinse şi cele 36 cu 
caracter religios precum şi 42 de expoziţii.
Din 19 noiembrie 1987, de când asociaţia funcţionează, au fost organizate sau coorganizate până în prezent în total 3.754 de manifestări.
În acest an de activitate, asociaţia a editat un număr de şase titluri de carte, două CD-ROM-uri, 19 de plicuri filatelice ocazionale şi a realizat 18 ştampile poştale ocazionale, dedicate diferitelor evenimente deosebite. De asemenea a fost realizată la Monetăria Statului din Bucureşti o medalie.
Revista lunară „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“) apare neîntrerupt începând cu 1 februarie 1990. În luna iulie 2014 a ajuns la numărul 307. De asemenea au apărut un număr de 91 de ediţii speciale dedicate diferitelor evenimente deosebite ale etniei germane din Banatul Montan. Periodicul „împreună, miteinander, együttesen“ a apărut până în prezent de 39 de ori, din care un număr în acest an de activitate. Buletinul informativ „Info“ a apărut în decembrie 2014, numărul total de apariţii ale acestuia fiind de zece.
După prezentarea bilanţului a urmat un program cultural-artistic cu formaţia de dansuri populare germane „Enzian” (coordonatori: Marianne şi Nelu Florea), cu Vincenzo Cerra din cadrul formaţiei muzicale „Banater Bergland” şi cu corul „Franz Stürmer” (dirijor: Elena Cozâltea), toate din Reşiţa. De asemenea au fost expuse desene şi sculpturi realizate de către cele două cercuri: de pictură, condus de Doina şi Gustav Hlinka („Deutsche Kunst Reschitza”), respectiv de sculptură, condus de George Molin („Jakob Neubauer”), ambele funcţionând în cadrul organizaţiei germane din Reşiţa.
Erwin Josef Ţigla
Asociaţia Radio Semenic, din Reşiţa, cinsteşte şi în acest an memoria omului de radio Ştefan Naciu (
Radio România ), continuând cu o nouă ediţie Tabăra de Creaţie şi Comunicare, o şcoală de vară deja tradiţională, iniţiată de jurnalistul Doru Dinu Glăvan şi frecventată de-a lungul anilor de sute de elevi şi studenţi din toată ţara. Anul acesta, tinerii sunt invitaţi să descopere lumea radioului, iar tema generală, care va fi surprinsă şi în eseurile finale, este foarte generoasă, învârtindu-se în jurul noţiunii de „Altfel”.
În Poiana Lupului de la Gărâna, din studioul amenajat într-unul dintre birourile restaurantului „La Scena”, pe parcursul întregii săptămâni se difuzează zilnic programe realizate de participanţi, iar premiera este că aceste emisiuni pot fi ascultate de cei de acasă, online pe www.altradio.tm.ro, partener media în acest proiect.
Munca şi distracţia se confundă de multe ori, pentru că sarcinile au scopul de a-i face pe tineri să-şi descopere abilităţi, talente, pasiuni şi de a-i determina să-şi depăşească anumite limite, inhibiţii sau temeri.
Pe lângă activităţile jurnalistice, în program a fost strecurată şi o surpriză, o întâlnire cu reprezentanţii Academiei Olimpice, Doru Dinu Glăvan şi Ioan Stan, care le-au propus participanţilor câteva întreceri sportive şi le-au oferit tricouri personalizate.
O altă activitate foarte apreciată de copii a fost drumeţia până în sat, cu scopul de a vizita vizatarea muzeul şi şcoala. Istoria Gărânei le-a fost povestită tinerilor, de Papi Roşculescu, „artist elastic” după cum el însuşi se prezintă, un ghid atipic, bine cunoscut turiştilor care au trecut măcar o dată prin zonă în ultimii ani.
În fiecare seară, jocuri şi cântece însufleţesc atmosfera după o zi de lucru serios şi susţinut.
Proiectul se va încheia cu prezentarea documentarelor audio realizate de tineri pe parcursul celor 7 zile, urmată de festivitatea de premiere a celor mai bune eseuri. La miezul nopţii va fi aprins focul de tabără, iar apoi tinerii vor împacheta experienţele şi emoțiile trăite împreună cu promisiunile de revedere pentru anul viitor.
Tabăra de Creaţie şi Comunicare „Naciu Ştefan” este organizată de Asociația Radio Semenic, Consiliul Judeţean Caraş Severin şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, filiala Caraş-Severin. Promovarea este asigurată de partenerii media AltRadio, Banat Media şi Reper24, iar coordonatorul activităţilor este jurnalistul Oana Glăvan Cenan.
ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA
Conform unei mai vechi tradiţii, la data de 2 iulie se sărbătoreşte în Dieceza Romano-Catolică de 
Timişoara „Vizita Sfintei Fecioare Maria la verişoara sa, Sfânta Elisabeta”. Cu această ocazie, credincioşii, în special cei de etnie croată din Banatul Montan, merg pe jos în pelerinaj la Maria Ciclova, un mic sanctuar marian de pe raza satului Ciclova Montană, jud. Caraş-Severin. În această dată se sărbătoreşte aici patroana bisericii, cunoscută în zonă şi sub numele de „Maria Stâncii” sau „Maria Fels” în limba germană. 
Icoana Maicii Domnului de pe altarul principal veghează din 1777 neîncetat, an de an, asupra sutelor şi miilor de credincioşi veniţi aici să găsească alinare pentru suferinţele lor, dar şi să mulţumească pentru harurile primite de pe urma acestor rugăciuni.
Şi în acest an, la Maria Ciclova au sosit mulţi credincioşi din toate generațiile, în special etnici croaţi din împrejurimile Reşiţei, alţi credincioşi catolici din zonă, dar şi de peste hotare.
În ziua de 2 iulie, cu prilejul hramului, celebrantul principal al Sfintei Liturghii pontificale de la ora 8,30 a fost mons. László Német, episcop diecezan de Zrenjanin din Serbia. Alături i-au stat preoţii de limba croată din Banatul Montan, părintele canonic József Csaba Pál, arhidiacon al Banatului Montan, părintele Nikola Lauš, econom diecezan, părintele paroh de Oraviţa, Daniel 
Dumitru, alți preoți şi călugări din dieceză.
Începând cu ora 10,30, vicarul general al Diecezei romano-catolice de Timişoara, mons. Johann Dirschla a concelebrat împreună cu părintele Martin Jäger din Anina – Steierdorf şi cu părintele Daniel Dumitru din Oraviţa în sanctuarul marian o Sfântă Liturghie în limba germană / română.
Erwin Josef Ţigla
În 24 iunie 2015, ziua celebrării Sânzienelor, pe simezele librăriei Semn de Carte din Reşiţa şi-au găsit locul fotografii, care au adus în prim planul privitorilor, portul popular românesc. Expoziţia ce cuprinde lucrări semnate de Bujorel Purice şi Lucian Duca, a fost vernisată ieri 24 iunie, marcând în acest fel Ziua Internaţională a Iei.
Participanţii la eveniment, au venit venit îmbrăcaţi în cămăși cusute cu îndemanare și drag de femeile din mediul rural, acolo unde s-a născut tradiţia populară.
,,S-ar putea întîmpla fel de fel de miracole. Dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că sunt miracole. Altminteri nici nu le vezi. Treci pe lângă ele şi nu ştii că sunt miracole. Nu le vezi.’’ , a citat din ,,Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, în deschidere, Camelia Duca organizatoarea acţiunii.
O întâmplare fericită cu iz de miracol a fost şi întâlnirea prietenească ce a avut loc la Librăria Semn de Carte. Cei prezenţi au privit cu drag spre trecut la lucrările de pe simeze, la fotografiile realizate cu un an în urmă, în ziua în care s-a sărbătorit ia şi brâul bănăţean.
Dragi prieteni
Aveti in attach invitatia oficiala a UEM, programul de sala al Concertului Extraordinar sustinut de Corul Academic al Filarmonicii de Stat ARAD, afis
ul si doua fotografii recente ale Maestrului.
Ambele evenimente sunt legate de acordarea titlului DOCTOR HONORIS CAUZA al Universitatii Eftimie Murgu Resita compozitorului si dirijorului Sabin Pautza si vor avea loc:
– Ceremonia in Aula Magna vineri, 26 iunie 2015 de la orele 17:00 si
– Concertul Extraordinar sustinut de Corul Academic al Filarmonicii de Stat ARAD in sala LIRA, vineri, 26 iunie 2015 de la orele 19:00.
Nu ezitati sa ne contactati pentru invitatiile tiparite:Camelia Duca 0734 74 93 83, Lucian Duca 0727 577 287
Cu cele mai bune ganduri,
C & L Duca
_____________________
Libraria „Semn de Carte”
Resita 320051 – Libertatii 13/Timis 1, Jud. Caras-Severin
Telefon/Fax: +40-355-88.17.33;
E-mail: semndecarte@metarsis.ro
WEB: www.semndecarte.metarsis.ro
“A cânta este, cu adevărat, un alt mod de a respira”. Rainer Maria Rilke
Banatul multietnic, multiconfesional și multicultural a fost și este un spațiu caracterizat prin diversitate și bună vecinatate aici coabitând, de secole, aproximativ douazeci de etnii și grupuri etnice aparținând a peste 10 confesiuni.
Contactele interumane au jucat un rol extraordinar în crearea unui spațiu al toleranței și interculturalității, dând Banatului o identitate bine definită. Aici, în Banatul Montan, ca de altfel în toată România, germanii au adus și mai aduc înca, în conștiința colectivă, disciplina, rigoarea și respectul pentru lucrul bine facut.
Nu întâmplător seria de concerte inițiată de Asociatia Klavier Art din capitală a fost susținută de Ambasada Germaniei la București dorind, după cum a afirmat luni, 22 iunie 2015 în deschiderea Concertului de la Reșița, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, dl. Erwin Josef Țigla, să ofere tuturor melomanilor contactul direct cu muzica de bună calitate scrisă de compozitori de etnii diferite dar uniți prin spații geo culturale.
Recitalul de luni, 22 iunie 2015, al treilea din proiectul Muzica Comunitaților a adus în sala LIRA a Liceului de Arte Sabin Păutza din Reșița un public cu adevărat îndrăgostit de muzica bună, melomanii reșițeni întâmpinându-i cu căldură pe protagoniști: IOANA RALUCA VOICU ARNAUȚOIU- vioară, MANUELA GIOSA- pian, CORINA RADUCANU și EUGEN DUMITRESCU pian la 4 mâini.
_______________________________________________
Libraria „Semn de Carte”
Resita 320051 – Libertatii 13/Timis 1, Jud. Caras-Severin
Telefon/Fax: +40-355-88.17.33;
E-mail: semndecarte@metarsis.ro
WEB: www.semndecarte.metarsis.ro
Vă invit cu drag la următoarea expoziţie în cadrul programului nostru „LUNA IUNIE – LUNA EXPOZIŢIILOR” (ediţia a VIII-a): 
24 iunie 2015, ora 17,00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“, Reşiţa:
Expoziţia filatelică „100 de ani de la Primul Război Mondial”, cu exponate din colecţia Erwin Josef Ţigla (Reşiţa).
Erwin Josef Tigla
AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA
De curând a apărut numărul 6 (306) / 2015 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 170 pagini ale ediţiei pe luna iunie se pot citi următoarele:
Publicaţia poate fi procurată la sediul Forumului German şi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.
VIOARĂ ŞI PIAN
Reşiţa- sala Lira, alături de Bucureşti – Aula Palatului Cantacuzino şi Suceava- Auditorium Joseph Schmidt găzduiesc, în perioada 3-23 iunie 2015, seria de concerte sub titulatura Muzica Comunităţilor, proiect susţinut de Ambasada Germaniei la Bucureşti.
Luni, 22 iunie 2015, de la orele 19:00, pe scena sălii LIRA a Liceului de Arte SABIN PĂUȚA vor evolua în faţa publicului meloman reşiţean muzicienii: Ioana Raluca VOICU ARNĂUŢOIU – vioara, Manuela GIOSA – pian, Corina RĂDUCANU şi Eugen DUMITRESCU- pian la 4 mâini.
Programul cuprinde lucrări ale compozitorilor Carl GOLDMARK (1830-1915), Ignacy Jan PADEREWSKI (1860-1941), Max REGER (1873-1916), Ernő DOHNÁNYI (1877-1960), Béla BARTÓK (1881-1945), Lazare SAMINSKY (1882-1959), Leon KLEPPER (1900-1991), György Sándor LIGETI (1923-2006), Walter Michael KLEPPER (1929-2008) şi Fazil SAY (n.1970).
Proiectul este susţinut de Ambasada Germaniei la Bucureşti şi organizat de Asociaţia Klavier ART în parteneriat cu Muzeul Naţional George Enescu Bucureşti, Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Forumul Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Societatea pentru Cultură METARSIS.
Mulţumiri colaboratorilor: Primăria Reşiţa, Consiliul Local Reşiţa şi Liceul de Arte SABIN PĂUŢA pentru asigurarea locaţiei.
Intrarea- pe bază de invitaţii ridicate gratuit de la librăria Semn de Carte din Reşiţa, str. Libertăţii 13.
Vineri, 19 iunie 2015 de la 17:00, vă invităm, la librăria Semn de Carte din Reşiţa, str. Libertății 13, în lumea copilăriei, a inocenţei şi candoarei, să cântăm împreună cu micuţii membri ai Andreea’s English Club. Karaoke Party for Children este un eveniment ajuns deja la a patra ediţie si, ca de obicei, va aduna sub bolta viţei de vie din curtea librăriei, copii, părinţi şi bunici bucuroşi să cânte în limba engleză, să petreacă o după-amiază împreună. Pentru că timpul petrecut alături de copii într-un mod creativ este, cu siguranță, un timp de calitate, câştigat de ambele părti, consolidând relaţii şi asigurând un mediu liniştit şi armonios. Veniţi, aşadar, cu copiii D.vs să cântăm, să râdem şi să ne simţim bine împreună. Intrarea este liberă.
Eveniment organizat de Societatea pentru Cultură METARSIS- activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană prin librăria Semn de Carte şi ANDREEA’S ENGLISH CLUB by Andreea Simin.
“Natura omului se cuprinde în suflet şi în trup” Paul Iorgovici
IA ROMÂNEASCĂ şi BRÂUL BĂNĂŢEAN, repere definitorii ale identităţii noastre naţionale şi regionale, au fost puse în valoare, miercuri 10 iunie 2015, în Piaţa 1 Decembrie 1918 din Reşiţa, între orele 18:00 – 19:00, printr-un eveniment cultural puternic mediatizat de presa cărăşană.
Pornit în 2013 din iniţiativa a doi jurnalişti reşiţeni, soţii Paula şi Vasile Neamţu, evenimentul a fost unul de impact, promovarea iei româneşti câştigând, aici ca peste tot, adepte în randul femeilor de toate vârstele.
În anul 2014, la invitaţia jurnalistului Vasile Neamțu, Societatea pentru Cultură METARSIS s-a alăturat logistic întregii Prese Cărăşene. De anul trecut, iilor şi cămăşilor româneşti s-a adăugat CONTRATIMPUL brâului bănăţean, joc din patrimoniul imaterial al Banatului de Munte pe care Eftimie Murgu îl definea plastic “sar în şir toţi deodată, astfel încât al treilea pas să ţină ritmul”.
Miercuri, 10 iunie 2015, în Centrul Civic, alături de dansatorii profesionişti din ansamblurile: Bârzava, Reşiţeana, Armenişana, Sveti Nicola din Radimna, îmbrăcați in ii, ne-am prins “cu fală” într-un brâu banăţean, reper românesc definitoriu peste TIMP, în semn de respect faţă de valorile naţionale şi regionale, faţă de bunii și străbunii noștri.
Pentru că toate DORURILE noastre sunt eternizate în IA românească şi toata FALA bănăţeană este articulată în melodiile cântate pe “timp” şi jucate pe “contratimp” într-o relaţie desăvârşită dintre muzicanţi şi dansatori.
Evenimet organizat de METARSIS- activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană în parteneriat cu Primăria Reşiţa şi PRESA CARĂŞANĂ: Banat TV, Banat FM, Vest TV, TVR Timişoara, Radio România Reşiţa, Radio România Actualităţi, Jurnal de Caraş-Severin, Agenţia de Presă Agerpress, Ziua de Vest, Argument Online, Reper 24, Info-CS, Express de Banat, Ştiri din Banat, Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, cu sprijinul librăriei Semn de Carte şi Piperiu Publicaţii.
UZPR CARAS SEVERIN 