BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

La un an și două luni de la trecerea în eternitate a celui care a fost şi va rămâne în amintirea noastră Werner Hirschvogel (13.12.1931 – 10.07.2014), Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa au deosebita onoare de a invita pe cei interesaţi la o întâlnire de suflet dedicată acestuia.

Programul va avea loc în data de 10 septembrie 2015 începând cu ora 17,00 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reşiţa şi va cuprinde şi prezentarea cărţii bilingve „Werner Hirschvogel: O viaţă pentru sportul cu motorul. Autobiografie = Werner Hirschvogel: Ein Leben für den Motorsport. Ein Lebenslauf”, apărută de curând la Editura „Graph” din Reşiţa, din iniţiativa familiei.

Erwin Josef Ţigla

Adrian Georgescu

Miercuri, 9 septembrie 2015, orele 18:00, la librăria Semn de Carte din Reșița, str. Libertății 13, iubitorii de literatură se pot întâlni cu scriitorul bucureștean Adrian Georgescu la lansarea volumului MONAHUL LĂUNTRIC.
Despre volumul cu 365 de mărturisiri și 365 de plânsururi vor vorbi: părintele Ioanichie- pr. prof. dr. Ioan Petrică, preot duhovnic la Mănăstirea Sfântul Ilie de la Izvor- Bocșa, prof. dr. Sabin Pautza,  prof. Adela Schindler.
Vă așteptăm cu drag la o întâlnire de suflet cu scriitorul despre care, regretatul erudit dr. med. Octavian Apahideanu (15.05.1939- 03.09.2015) spunea … etica creştină este slujită de preoţi (o parte din sarcinile lor) şi de oameni religioşi de marcă, spirite creştine luminate, repere spirituale, sare a pământului – exempli gratia-  scriitorul Adrian Georgescu, prin el însuşi şi prin cărţile sale.
ADRIAN GEORGESCU s-a născut la Piteşti, la 4 decembrie 1952. Provine dintr-o familie de intelectuali şi a fost educat într-o atmosferă de toleranţă şi respect pentru semen. Debutează cu poezie în 1968, în timpul studiilor liceale, în revista Amfiteatru şi publică ulterior în România Literară. Este momentul când îl întâlneşte pe filosoful existenţialist şi eseistul Grigore Popa, care a avut o influenţă determinantă asupra întemeierii demersului său auctorial. În anul 1972 este angajat la Societatea Română de Radiodifuziune (lucrează şi astăzi în această instituţie), unde îl remarcă imediat compozitorul şi muzicologul Doru Popovici, care îi încredinţează în emisiunile sale largi spaţii de difuzare pentru dialoguri purtate cu cele mai remarcabile personalităţi culturale şi artistice ale epocii: Anatol Vieru, Aurel Stroe, Nicolae Balotă, Ana Blandiana, Iosif Conta, Edgar Papu, E. Elenescu, H. Brauner şi alţii – dialoguri reunite în volumul Convorbiri.

(Citeste mai mult…)

Într-unul din articolele cu caracter critic a profesorului şi dirijorului; etnomuzicologului şi compozitorului Timotei Popovici, la adresa unui preot care susţinea că Maramureşul a fost „Ţara colindelor“ româneşti[1], maestrul i-a replicat: „M-a uimit această vorba fiindcă eu ştiam că Ţara Colindelor este întreaga ţară a noastră. De la un capat la. altul pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi aşa frumoase ca unele din alte părţi“.[2] Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănăţean care dintr-o dedicaţie a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor româneşti“.[3]

Am desprins din versurile colindelor şi cântecelor de stea, culese de C. Bogariu, acele elemente care vizează creaţia materială a celor mulţi, mai exact pe acelea care privesc etnografia. În activitatea noastră de „şartrocari“[4] nu ne putem lăuda cu alcătuirea unui glob de aur din firişoarele extrase din contextul poetic cercetat dar, atâtea câte sunt dorim să le evidenţiem în cele ce urmează spre folosul celor interesaţi de: alimentaţia tradiţională; arhitectura ţărănească; zămislirea coloanelor cerului (troiţele); târgurile de animale; ocupaţiile şi obiceiurile; harnaşamentul bidiviilor şi mai presus de toate portul popular al lo­cuitorilor obştiilor săteşti din zona Orăştiei.

Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute ţin, în bună parte, de alimentaţia tradiţională a poporului român. Iată, în textul versificat a unui colind cules de folcloristul C. Bogariu din Băiţa, cinci dintre acestea: „Colacu, – a doua zîce – / Făr-un cârnat nu ne-om duce / Sângereţi-mi vin aminte … / Şi-acum şi-o litră de vin / Şi v’o două de rachiu, – / Fie zece-toate–or trece – / Vai, da bine-ar fi!“.[5]

[1] Gheorghe Secaş, pr., Ţara colindelor? (dintr-un calendar apărut la Sibiu în anul 1945).

[2] Timotei Popovici, În Ţara colindelor. În: Gazeta Sibiului (Sibiu), XII (1945), 52, 1.

[3] Exemplarul: Gheorghe Breazul, Colinde, dedicaţia de mai sus se află în Colecţia Aurelia + Dumitru Jompan – Marga.

[4] Căutătorii metalului nobil în nisipul aurifer din albia râului.

[5] vol. V, p. 175 (Băiţa).

>>>>>>>>>>>>>>>>

 De curând a apărut numărul 8 (308) / 2015 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 150 pagini ale ediţiei pe luna august se pot citi următoarele:

pag. 4: Cuvânt înainte în grai german reşiţean;

pag. 4: Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa și partenerii vă invită la programul pentru luna august 2015;

pag. 5: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;

pag. 14: Linz: simpozionul „Limba și cultura germană în Banatul Montan“;

pag. 71: Presa despre conferința internațională de la Linz;

pag. 75: Hartmuth Koschyk, membru în Bundestag-ul German, este pentru o mai strânsă cooperare între Germania și Austria în problema protecției minorităților și a promovării vorbitorilor de limba germană în centrul, estul și sud-estul Europei;

pag. 78: Hartmuth Koschyk, membru în Bundestag-ul German, vizitează minoritatea germană din Ucraina;

pag. 81: Colegii de odinioară îl felicită pe domnul inginer Andreas Zahner cu prilejul primirii titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Reșița;

pag. 82: Poșta pentru noi;

pag. 83: Texte de Edith Guip-Cobilanschi;

pag. 86: „Luna iunie – luna expozițiilor“ (ediția a VIII-a) a Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin și a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. Expoziția cercului de sculptură „Jakob Neubauer“;

pag. 92: Expoziția filatelică „100 de ani de la Primul Război Mondial“;

pag. 94: Maria Kornelia și Matei Schinteie, precum și Zoltan Mikola expun la Reșița;

pag. 98: Întâlnire interregională a grupelor de muzică și dansuri populare la Piatra Neamț. Germanii din Banatul Montan au fost acolo;

pag. 104: „Muzica comunităților“: concert la Reșița;

pag. 106: În data de 2 iulie – pelerinaj la Ciclova Montană;

pag. 109: Poșta pentru noi;

pag. 110: Specializare profesională la Graz, 2015;

pag. 113: O nouă relatare din Cernăuți, Ucraina;

pag. 114: Presa despre noi;

pag. 124: Robert Stolz: ultimul mare maestru al operetei vieneze;

pag. 129: Comemorarea lui Robert Stolz la Reșița, de-a lungul timpului;

pag. 135: Un altfel de Kiev? Da, unul european… Scurtă vizită în capitala Ucrainei la începutul lunii mai 2015;

pag. 156: Calendar pe luna septembrie 2015.

Publicaţia poate fi procurată la sediul Forumului German şi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa şi partenerii lor vă invită la

5 septembrie, ora 18,00, Forumul German Dognecea:

Program cultural cu prilejul hramului bisericii romano-catolice, cu formaţia de dansuri populare germane „Enzian“ din Reşiţa.

6 septembrie, ora 18,00, căminul cultural din Darova, judeţul Timiş:

Participarea formaţiei de dansuri populare germane „Enzian“ din Reşiţa la un program cultural.

7 septembrie, ora 18,00, cimitirul romano-catolic, Dognecea:

Procesiune cu prilejul hramului bisericii romano-catolice.

8 septembrie, ora 11,00, Biserica Romano-Catolică „Naşterea Maicii Domnului”, Dognecea:

Sfântă Liturghie festivă cu prilejul celui de al 274-lea hram al bisericii.

9 septembrie, ora 11,00, galeria Direcţiei pentru Cultură Caraş-Severin, Reşiţa:

Vernisajul expoziţiei de fotografii „Split la Adriatică“, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

10 septembrie, ora 17,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, Reşiţa:

Prezentarea cărţii bilingve „Werner Hirschvogel: O viaţă pentru sportul cu motorul. Autobiografie = Werner Hirschvogel: Ein Leben für den Motorsport. Ein Lebenslauf”, Editura „Graph” Reşiţa, 2015.

14 septembrie, ora 17,00, Biserica romano-catolică „Înălţarea Sfintei Cruci“, Oraviţa:

Sfântă Liturghie festivă cu prilejul celui de al 283-lea hram al Bisericii Romano-Catolice „Înălţarea Sfintei Cruci“.

14 septembrie, ora 18,00, piaţeta din faţa Bisericii Romano-Catolice „Înălţarea Sfintei Cruci“ Oraviţa:

Program cultural cu formaţiile de dansuri populare germane „Enzian“ din Reşiţa şi „Magnificat” din Oraviţa.

15 septembrie, ora 17,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, Reşiţa:

Ziua limbii germane. Manifestare interactivă organizată cu spijinul prof. Sonia Maria Chwoika, care predă limba germană ca limbă maternă.

18 – 20 septembrie, Graz (Stiria / Austria):

„Aufsteirern”, ediţia a XIV-a. În aceste zile se desfăşoară una dintre cele mai mari manifestări culturale de masă din Austria, la care de data aceasta vor participa şi perechi din mai multe formaţii de dansuri populare germane din Banatul Montan.

25 – 27 septembrie, Gărâna:

Manifestarea „Gărâna în septembrie“, ediţia a XVII-a.

27 septembrie, ora 15,00, Biserica Romano-Catolică „Sf. Terezia de Ávila”, Gărâna:

Scurt concert prezentat de corul „Franz Stürmer“ din Reşiţa.

27 septembrie, ora 16,15, Restaurant „La Scena“, Gărâna:

Program cultural cu participarea formaţiei de dansuri populare germane „Enzian“ din Reşiţa.

Continuă lectura →

Marți, 25 august 2015, la librăria reșițeană Semn de Carte, în curtea acoperiă de viță de vie, au răsunat valsuri și arii semnate de ultimul  mare compozitor de muzică de operetă al Vienei, Robert Stolz, de la a cărui naştere s-au împlinit 135 de ani.

Evenimentul, moderat de promoterul cultural, președinte al Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Erwin Josef Țigla, a adus pe simezele Semnului de Carte afișe, postere, documente inedite, bustul și bagheta de dirijor cu semnătura maestrului, volumul cu dedicație pentru Opereta Germană reșițeană “Servus Du” semnat de Robert și Einzi Stolz. Organizat de etnia germană a Banatului Montan din respect pentru compozitorul a carui muzică a încăalzit milioane de inimi, programul prezentat în limbile română și germană de d-na prof. Helga Fabri a fost susținut de corala Franz Stürmer dirijată de prof. Elena Cozâltea care a interpretat melodiile semnate Rober Stolz  “Drei Rosen” și „Adieu mein Kleiner Gardeoffizier”, de Marianne Chirilovici cu “Mein Liebeslied muss ein Walzer sein” si „Zwei Herzen im Dreivierteltakt” și de Elena Cozâltea cu „Im Prater blühn wieder die Bäume”.

Momentul emoționant al serii a fost mărturia Mariannei Chirilovici, parte de istorie culturală trăită aici, la Reșita, cea care a cântat în Opereta germană din orașul de pe Bârzava: “Pot spune că am cunoscut muzica lui Robert Stolz chiar înainte de a ști cine este. Melodiile lui erau atât de cunoscute și se transmiteau ca niște piese din folclor. Mama mea îmi cânta adesea Auf der Heide bluhn die letzen Rosen sau Im Prater blühn wieder die Bäume, Frag nicht warum ich gehe și multe altele. Mult mai târziu am luat cunoștință cu câteva din creațiile acestui mare compozitor. Robert Stolz este considerat ultimul mare compozitor de operetă și a scris enorm de mult: 50 de operete, peste 1000 de cântece și a compus muzica la aproape 100 de filme.

În anul 1974 Ansamblul de Operetă Germană din Reșița a pus în scenă Contesa dansului (Balkanliebe -Die Gräfin von Durazzo) compusă în 1921 de Robert Stolz în care am primit și eu rolul de subretă- o dansatoare maghiară pe nume Etelka. La una dintre reprezentații s-a nimerit să fie în sală și un vecin al compozitorului care locuia pe atunci la Viena. El ne-a mijlocit contactul direct cu compozitorul și chiar după, căci doamna Einzi Stolz (soția acestuia) a păstrat legătura cu noi. Poze și afișe de la această operetă se găsesc expuse la Muzeul Robert Stolz de la Viena. Continuă lectura →

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa şi Societatea pentru Cultură „Metarsis” au deosebita onoare de a invita pe cei interesaţi la vernisajul expoziţiei organizate cu prilejul aniversării ultimului mare compozitor de muzică de operetă al Vienei, Robert Stolz, de la a cărui naştere se împlinesc la 25 august 135 de ani.

Pentru acest mare compozitor vienez, etnicii germani din Banatul Montan au avut o inimă deschisă şi un deosebit respect, muzica lui fiind cântată pe toate scenele culturale ale etniei germane din Banatul Montan, atât în timpul vieţii sale (1880 – 1975), cât şi după moarte, până în zilele noastre.

Expoziţia dedicată compozitorului Robert Stolz este organizată cu sprijinul Guvernului Landului Stiria din Austria, cu cel al lui Hans Stolz, nepotului compozitorului, şi cu cel al dr. Herwig Brandstetter, membru de onoare al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, ultimii doi fiind din Graz, capitala Landului Stiria, Austria. După vernisaj va avea loc un program cultural în cadrul căruia se vor audia piese compuse de Robert Stolz.

Programul din data de 25 august se va desfăşura începând cu ora 18,00 la Librăria „Semn de Carte“ din Reşiţa.

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa va marca împlinirea a 135 de ani de la naşterea lui Robert Stolz printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată.

Erwin Josef Ţigla

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

„Deşi ne aflăm în plină vacanţă estivală, formaţiile Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin desfăşoară o bogată activitate culturală.

Chiar în această săptămână, Marianne şi Nelu Florea se află împreună cu o parte a formaţiei de dansuri populare germane „Enzian” din Reşiţa la Casa Europei „Karl Brunner” din Neumarkt / Stiria, unde participă la o tabără internaţională cu tineri din Austria, Ungaria şi România.

Ei au fost primiţi printre alţii de primarul localităţii Neumarkt / Stmk., Josef Maier, căruia i-au prezentat dansuri germane specifice Banatului Montan, la fel ca şi duminica trecută, după liturghia duminicală, în piaţeta din faţa bisericii parohiale romano-catolice.

 Erwin Josef Ţigla

În urma succesului înregistrat la apariţia cărţilor-album editate în ultimii ani de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, organizaţia reprezentativă a etniei germane din sud-vestul ţării a continuat cu un nou volum, de data aceasta dedicat istoriei fotografiei în Banatul Montan, din perioada 1860 – 1910.

Cartea-album bilingvă româno-germană „Un ţinut redescoperit prin imagine. Fotografia în Banatul Montan între 1860 şi 1910 / Ein durch Bilder wiederentdecktes Gebiet. Die Fotografie im Banater Bergland in der Zeitspanne 1860 – 1910”, avându-l ca autor pe timişoreanul Cristian Graure, apare cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţii Interetnice de pe lângă Guvernul României în cadrul proiectului iniţiat de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin sub numele de „Etnic 2015” în cadrul axei 1: cunoaşterea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural material şi imaterial al minorităților naționale.

Cartea-album va apărea în aceste zile, urmând a fi lansată atât la Reşiţa, cât şi la Timişoara, ea fiind cea de a 66-a apariţie editorială a Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin.

 

Erwin Josef Ţigla

În holul Primăriei Reşiţa am văzut o fotografie mărită, cu panorama începutului de secol XX şi un text.

Nu ştiu cine este autorul lui, dar este superb. Un emoţionant buchet de metafore, încărcate de sensuri şi dramatism: „Reşiţa, cetate de foc în cântec de ape, mângâiere de dealuri, lumină şi lacrimă, noroc şi speranţă alunecând în crepuscul, durere şi iubire, amintire încremenită a vremurilor trecute, început şi sfârşit, CETATEA NOASTRĂ”.

Cu câtă eleganţă (şi grijă) găseşte autorul cuvintele potrivite! El nu scrie „declin”, nici „sfârşit”, ci „speranţă alunecând în crepuscul”, pentru a nu tumefia conştiinţa şi aşa apăsată de griji a cititorului de pe aceste, cândva, binecuvântate meleaguri…

O nevoie acută îmi dă ghes să comunic cu lumea, să‐mi ogoiesc amarul din suflet, pelin şi rostopască laolaltă…

Am lipsit un timp din Reşiţa mea. Migraţia spre zări cu oarece ioni, mai negativi şi mai răcoroşi…

A doua zi, după înapoiere, drumurile m‐au purtat spre Kaufland, cu un ocol prin Luncă. Mi‐am oprit Matizul pe străduţa cu sens unic de la Poliţie, colţ cu Bulevardul Revoluţiei, să mă asigur… Privirea mi s‐a plimbat mecanic spre dreapta şi parcă ceva nu era în ordine. Nu la dreapta. Înainte!

Din peisajul proiectat pe zare al Platformei Industriale Mociur, de peste râul Bârzava, tablou aşa de obişnuit, aşa de încremenit de atâţia ani, lipsea ceva… Cerul părea gol. Şi era gol. Dispăruseră cele trei uriaşe coşuri de fum de la fosta forjă a Uzinei de Construcţii de Maşini şi de la fostele turnătorii.

Sigur, nu dispariţia lor m-a şocat. Oricum, deveniseră inutile. Nu cred că mai spera cineva să le mai vadă fumegând… Nu demolarea lor prin explozie, nu năruirea lor, ci semnificaţia acestei acţiuni modifica brutal echilibrul meu interior.

Să crestăm, în memoria noastră colectivă, încă o zi tristă a încercatei noastre Cetăţi: joi, 6 august 2015… încă un simbol al Reşiţei Industriale s-a dus…

La aceeaşi dată, stranie coincidenţă!, exact acum 70 de ani, pe 6 August 1945, bomba atomică lansată de pe un bombardier american devenit celebru – „Enola Gay” – a spulberat Hiroşima.

Chiar când trotilul era detonat la temelia coşurilor noastre de fum, în Parcul Memorial al Păcii din acest Oraş Martir, doi tineri făceau să răsune simbolic, pentru omenire, Clopotul Păcii, dintr-o ţară care a renăscut demn din propria cenuşă.

>>>>>>>>>>>>>>

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

Duminică, 9 august 2015, va fi sărbătorit în cadrul unei Sfinte Liturghii festive în trei limbi, română, germană şi maghiară, hramul Bisericii Romano-Catolice „Maria Zăpezii” din municipiul de pe Bârzava.

Sfânta Liturghie de la ora 10:30 va fi concelebrată de păr. Alin Emil Irimiciuc, paroh de Bocşa, de părintele János Varga, capelan al bisericii sărbătorite, şi de părintele  canonic paroh József Csaba Pál, arhidiaconul romano-catolic al Banatului Montan.

Înfrumuseţarea muzicală a Sfintei Liturghii va fi realizată de corul „Harmonia Sacra”, dirijor: prof. Gheorghe Colţa, şi de corul de tineret „Fiamma”, dirijor: prof. Christine Maria Surdu, ambele ale parohiei aflate în sărbătoare.

În continuare, explicaţii despre această sărbătoare „Maria Zăpezii”:

         SFINŢIREA BAZILICII SF. MARIA DIN ROMA

Pentru a-şi arăta cinstirea şi iubirea faţă de Preacurata Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, încă din primele veacuri, creştinii au înălţat lăcaşuri de închinare şi le-au dedicat ei, dându-le diferite titluri care exprimau laude aduse Maicii Domnului, sau împrejurării legate de construirea respectivei bisericii. Roma creştină i-a închinat Fecioarei Maria peste o sută de biserici, multe dintre ele fiind construite pe locul unor temple şi clădiri ale Romei păgâne. Astfel, Biserica „S. Maria Antiqua” – „Sfânta Maria din Vechime” este reclădită din templul Minervei, în forul roman; „S. Maria dei Martiri” – „Sfânta Maria a Martirilor” a fost Panteonul roman, închinat cinstirii tuturor zeilor, transformat în lăcaş de cult creştin în secolul al VII-lea.

Între bisericile cele mai vechi închinate Maicii Domnului în oraşul Roma este şi Bazilica „Santa Maria Maggiore” – „Sfânta Maria cea Mare”. După cum spune şi numele, este mai mare decât celelalte monumente mariane; s-a numit şi „Bazilica Liberiană”, deoarece se află pe locul şi pe temeliile bazilicii zidite de Papa Liberiu (352 – 366) pe ruinele unui vechi templu păgân.

O scriere apărută mai târziu spune că, în noaptea de 5 august a anului 352, Maica Domnului s-a arătat concomitent papei Liberiu şi unui patrician roman şi le-a cerut să construiască o biserică acolo unde în dimineaţa următoare vor găsi pământul acoperit cu un strat de zăpadă. A doua zi, o ninsoare neobişnuită, miraculoasă, acoperea o suprafaţă întinsă de pământ pe vârful colinei Exquilino. Papa şi bogatul patrician s-au apucat de lucru şi au început construirea primului mare sanctuar marian, căruia iniţial i s-a dat numele de „Sancta Maria ad Nives” – „Sfânta Maria a Zăpezii”. Un secol mai târziu, papa Sixt al III-lea, pentru a ridica un monument în amintirea Conciliului din Efes (431), la care a fost definită maternitatea divină a Mariei, a reconstruit biserica, dându-i dimensiunile actuale. Din această primă construcţie se păstrează navetele cu şirurile de coloane robuste în stil roman şi treizeci şi şase de mozaicuri admirabile care împodobesc nava principală. La stabilirea formei actuale şi înfrumuseţarea bazilicii au contribuit mulţi papi, de la Sixt al III-lea, care a putut să ofere „poporului lui Dumnezeu un monument mai mare”, închinat cinstirii Fecioarei Maria, căreia credincioşii îi acordă un cult, „mai mare” (hiperdulie) decât cel acordat sfinţilor (dulie), până la papii din epoca noastră. Bazilica se mai numeşte şi „Sancta Maria ad praesepe” – „Sfânta Maria a presepiului”, deoarece, în secolul al VI-lea, au fost aduse în ea scândurile unei iesle, considerată a fi rămase din ieslea în care a fost culcat Pruncul Isus în peştera din Bethleem.

Credinţa, arta şi istoria au făcut din Bazilica „Santa Maria Maggiore” un model şi un simbol al evlaviei creştine faţă de Preacurata Fecioară Maria. Pentru acest motiv, în anul 1568 s-a introdus în calendarul roman comemorarea sfinţirii, ca o chemare şi un îndemn la cultivarea şi adâncirea devoţiunii către Sfânta Maria, Maica lui Dumnezeu. Mai mult decât splendoarea monumentală a bazilicii, istoria străveche ne destăinuie taina acestei devoţiuni; chiar şi în timpul călduros al verii, Sfânta Maria face să apară stratul de zăpadă imaculată, adevărata temelie a lăcaşului închinat ei. Cinstirea Fecioarei fără pată îl ajută pe creştin să-şi păstreze nevinovăţia sufletului chiar în mijlocul unei lumi aprinse de focul patimilor şi, pe temelia nevinovăţiei, să înalţe templul viu al vieţii închinate lui Dumnezeu.

 (text preluat de pe www.arcb.ro, al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti)

,,Îmbrățișeaza un pompier și-i vei simți căldura sufletului”  Jerry Smith

 Dragi prieteni,

 Societatea pentru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, fidelă principiilor sale de a promova adevăratele valori culturale și umane, vă invită la sfârșitul acestei săptămâni, sâmbătă 8 august 2015, cu începere de la orele 17:00, la Muzeul Satului din Gărâna (Heimatstub’n zu Wolfsberg), comuna Brebu Nou, jud. Caraș-Severin, la întrunirea grupului informal  Forumul Pompierilor de Munte ,,Semenic”. Vor participa primarii și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență din comunele Brebu Nou, Slatina Timiș și Văliug. Vor fi prezenți specialiști ai serviciilor profesioniste din  Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Semenic” al judetului Caraș-Severin și ai Detașamentului de Pompieri Reșita.

 Evenimentul va debuta la orele 17:00 și va cuprinde:

–    Masă rotundă cu tema ,,Administrația locală, Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență și Serviciile      Profesioniste pentru Situații de Urgență – trecut, prezent, speranțe”.

–  Prezentarea capodoperei cinematografice cehoslovace ,,Balul pompierilor”, regia Milos Forman (4 nominalizări Oscar).

–      Discuții libere

–      Cină tradițională.

 Președinte executiv,

 LUCIAN DUCA