Mergându-se pe linia stimulării creativității și creșterea orizontului de cunoștințe, dar și pentru formarea conștiinței și conduitei social-morale, în cadrul proiectului de tineret „Prin gând și faptă în actualitatea comunității” – finanțat de D.J.S.T. Hunedoara, un grup de elevi iubitori de jurnalism, de la Colegiul Național de Informatică „Traian Lalescu” din orașul de pe Cerna, au poposit zilele trecute în orașul de pe Someș, fiind astfel oaspeți dragi membrilor cenaclului „SATIRICON”.

Întâmpinați la Casa de Cultură a Studenților cu multă ospitalitate de către epigramiștii Eugen Albu – președintele cenaclului, prof. Silvia Popescu, prof. Aurel Buzgău, ing. Mihai Teognoste și Gavrilă Moisa (vicepreședinte), elevii hunedoreni însoțiți de prof. Teodora Muntean au avut posibilitatea de-a aborda cu aceștia teme consacrate epigramei, satirei și umorului. Discuțiile au punctat utilitatea epigramei ca gen literar și nu în ultimul rând, ca mijloc de atragere a tineretului la viața comunității.

Întâlnirea cu epigramiștii clujeni – după cum susținea și Eugen Albu – președintele cenaclului „Satiricon” – s-a constituit într-o autentică lecție de introducere și inițiere în tainele epigramei.

Tinerii iubitori de epigrame și creații literare în general, trebuie să știe că asemenea întâlniri joacă un rol de catalizator în stimularea creativității, puterea de discernământ fiind de un real folos în integrarea socială, în frumusețea și adevărul vieții.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Implementarea proiectului de tineret „Prin gând și fapte alături de comunitate” (finanțat de D.J.S.T. Hunedoara), având sprijinul U.Z.P.R. și a Inspectoratului Școlar Județean, a debutat în orașul de pe Cerna cu o reușită dezbatere la Liceul Tehnologic „C. Bursan” (directori Maria Cristea și Ioana Manuella Todor), ocazie cu care s-a punctat stimularea interesului elevilor în a participa la activități de educație non-formală, urmărindu-se astfel creșterea gradului de participare a acestora la viața comunității.

O asemenea activitate s-a desfășurat și la C.N.I. „T. Lalescu” (director Dorina Tănasă), aici înființându-se și un cerc de jurnalism condus de prof. Teodora Muntean.

Hotelul „Maier” din localitate, cu sprijinul administratorului Marius Maier, a găzduit (în prezența unui număr mare de elevi de la Colegiul Tehnic „Matei Corvin”) finalizarea proiectului la care au fost antrenați și tineri cu dizabilități, cât și din familii de etnie romă, și premierea câștigătorilor concursului de jurnalism cu tema „Prin gând și fapte alături de comunitate”, Alexandra Trache, Adrian Botez, Andrada Perjeu, Iulia Negrea, Toader Bianca, Călin Crăciunesc și Roxana Grozav care au primit cărți din partea U.Z.P.R., iar diplomele au fost oferite de către D.J.S.T.

De notat este și contribuția voluntară a cadrelor didactice: Rodica Tripșa, Isabela Susanyi, Georgeta Cizmaș, Carmen Lupescu, Teodora Muntean, Larisa Sârba, Liliana Galea, Iulia Sovarschi, Marius Oncu, Olimpia Cristescu și Gabriela Bogdan.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

De curând, regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan, însoțit de scriitori timișoreni, membrii ai Clubului de la Timișoara, au avut parte de o primă lansare a antologiei tematice Despre iubire…la Turnu Severin.

Iată că, a venit și rândul Banatului, iar în perioada 3 – 5 noiembrie 2016 aceștia s-au aflat la Bocșa, Reșița și Caransebeș, promovând nu doar o carte, ci și o veritabilă pleiadă literară constituită în Clubul de la Timișoara.

Volumul Despre iubire… coordonat și îngrijit de scriitoarea Nina Ceranu, a apărut la editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca în 2016 și cuprinde texte despre iubire, după cum îi mărturisește inițiatorul Ioan Cărmăzan scriitorului Vasile Bogdan în ”prefața” cărții, prefață intitulată sugestiv ”Despre Timișoara, cu dragoste” și care este, de fapt un dialog între cei doi scriitori. Așadar, despre iubire, adică ” Iubirea de Timișoara, iubirea de aproape, iubirea de Romeo și Julieta, iubirea de ce vrei tu.” spune Ioan Cărmăzan. ” Dar există și altfel de iubire, iubirea care se strecoară printre cuvinte, printre faptele vieții, printre răutățile vieții se strecoară uneori foarte multă iubire și atunci era o provocare.” conchide Ioan Cărmăzan.

În volum semnează texte importanți scriitori ai literaturii române bănățene precum: Cornel Ungureanu, Vasile Bogdan, Ioan Cărmăzan, Ion Marin Almăjan, Nina Ceranu, Liliana Ardelean, Veronica Balaj, Mirela Ioana Borchin, Manolita Dragomir-Filimonescu, Dana Gheorghiu, Doina Rodica Moț, Constanța Maria Marcu, Silvia C. Negru, Rodica Pop, Minica Rohan, Titus Suciu, Anca munteanu, Adrian Dinu Rachieru, Florin Corneliu Popovici.

O carte frumoasă, interesantă, apărută într-o perioadă în care doar se vehicula ideea că Timișoara ar putea deveni capitală culturală europeană, ceea ce, la apariția cărții deja se întâmplase, o carte pornită din iubire, despre iubire:

”Îmi aduc aminte, mărturisește Ioan Cărmăzan, acum, vorbind despre dragoste, că, la un moment dat, l-am întrebat pe părintele Stăniloaie ce este existența și el mi-a spus că existența este persoana, iubirea și nemurirea. Și de atunci m-am gândit de multe ori la povestea asta și m-am gândit că părintele vorbește despre persoană, nu de omenire. Vorbește de o persoană, fiindcă existența este o chestie individuală. Deci, dragostea nu poate fi definită global, ea este o poveste individuală și este aventura individuală a fiecăruia. Iubirea, pentru că spunea părintele ”iubirea e motorul”, iată o altă definiție pentru dragoste și iubire, motorul a tot ce există pe pământ… și nemurirea, într-o chestie simplă, și anume că orice iubești ai vrea să dăinuie la nesfârșit.[…]”

Așadar, iubitori de carte și lectură s-au întâlnit cu Ioan Cărmăzan și scriitori ai Clubului de la Timișoara joi, 3 noiembrie 2016, de la ora 11.00, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa, sub patronajul Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea”, sală care a devenit neîncăpătoare, participând un umăr mare de prieteni ai bibliotecii bocșene, prieteni ai regizorului Ioan Cărmăzan, dar și liceenii Liceului Teoretic ”Tata Oancea” din Bocșa, mânați de curiozitatea de a cunoaște pe unii dintre cei mai importanți scriitori bănățeni: Cornel Ungureanu, Ion Marin Almăjan, Ioan Cărmăzan, Vasile Bogdan, Titus Suciu, Doina Rodica Moț, Veronica Balaj, Manolita Dragomir-Filimonescu, Rodica Pop, Constanța Marcu, Monica Rohan, Silvia C. Negru și, nu în ultimul rând, Nina Ceranu-Chelariu, cea care a îngrijit volumul prezentat. De la ora 16.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița, sub patronajul Bibliotecii Județene ”Paul Iorgovici” Caraș-Severin, aceeași echipă valoroasă  de scriitori s-a întâlnit cu membrii Cenaclului ”Semenicul”, cu poeți și scriitori reșițeni, demonstrând încă o dată că literatura unește spirite și apropie oameni.

Sâmbătă, 5 noiembrie 2016, de la ora 9.30 regizorul Ioan Cărmăzan, însoțit de Gabriela Șerban, au fost invitații Corneliei Dunăreanu la emisiunea ”Cafeaua de dimineață”, iar de la ora 12.00, echipa întregită a Clubului de la Timișoara s-a reunit la Casa de Cultură ”George Suru” din Caransebeș pentru a promova și aici literatură de calitate înmănuncheată într-un veritabil volum ”Despre iubire…” .

Iată că, într-o toamnă blândă și frumoasă, s-au scurs zile de bucurie pentru scriitorii bănățeni, deoarece fiecare eveniment în parte s-a constituit într-o adevărată sărbătoare a cărții și a prieteniei.

De curând a apărut numărul 9 (321) / 2016 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 206 pagini ale ediţiei pe luna septembrie se pot citi următoarele:

• 4: Cuvânt înainte în grai german reşiţean
• 4: Programul pe luna septembrie 2016;
• 6: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;
• 8: Liceul „Diaconovici – Tietz“ din Reșița a devenit Colegiu Național la 1 septembrie 2016;
• 10: Vicepreședintele Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, dr. Christian Paul Chioncel a devenit prorector al Universității „Eftimie Murgu“ din Reșița;
• 12: Profesorul universitar Reinhold Reimann la cea de-a 75 aniversare;
• 14: Germanii din Banatul Montan mulțumesc familiei Geilhausen;
• 20: Noi membri de onoare;
• 21: „Reșița – 245 ani“;
• 59: Specializare didactică la Graz, 2016;
• 61: Expoziția filatelică „EURO 2016“;
• 64: O călătorie minunată alături de familia Finta;
• 72: Sunete germane dinspre Dobrogea. Întâlnirea germanilor din sudul țării la Tulcea;
• 85: „Copii desenează ținutul natal“, ediția a 13-a, în Slovenia. Întâlnirea celor din Stiria inferioară cu germanii din Banatul Montan la Maribor / Slovenia;
• 91: Forum European desfășurat în perioada 15 – 17 iulie 2016 la Neumarkt / Stiria, având ca temă „O tot mai îngustă uniune a popoarelor Europei? Uniunea Europeană la răscruce“;
• 103: Ziua tradițională în Carintia, 2016;
• 113: Expoziție de fotografii la Viena: Industria Banatului Montan în secolul al XIX-lea;
• 124: „Martori ai Evangheliei – modelatori ai lumii. Despre rolul ordinelor religioase în Europa centrală și de est“ Congresul Internațional Renovabis la Freising / München;
• 131: Cea de-a XXXI-a întâlnire a tineretului catolic la Cracovia / Polonia, 26 – 31 iulie 2016;
• 136: „O bucățică de normalitate într-o Europă agitată. Ziua germanilor din Bucovina sărbătorită la Suceava și Cernăuți“;
• 149: Orașul poeților, gânditorilor și ai romanticilor: Cernăuți / Ucraina;
• 165: Texte de Edith Guip-Cobilanschi (Timișoara);
• 173: Manager în mediu socialist; articol semnan Stefan Miskowits;
• 180: Jurnalul taberei Bad Goisen (1 – 16 august 2016);
• 194: Presa despre noi;
• 204: Calendar pe luna octombrie 2016.

 Publicaţia poate fi procurată la sediul Forumului German şi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.

 De ani de zile cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a morţilor, tot mai sărace în vizitatori şi în lumânări aprinse. Despre aceasta a fost amintit de foarte multe ori în revista lunară „Echo der Vortragsreihe” / „Ecoul Asociaţiei”.

La citirea unui asemenea articol, dr. Herwig Brandstetter din Graz / Stiria, membru de onoare al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, a luat iniţiativa să lanseze un proiect numit „Ziua morţilor, 2003”. Era vorba despre „mai multe lumânări pe morminte de ziua de comemorare a morţilor”, după cum a spus dr. Brandstetter. La apelul lui către conducerea firmei „DRAUCH” din Hausmannstätten / Austria, care produce renumitele lumânări JEKA, pentru o sponsorizare, aceasta a donat spontan lumânări mari, roşii pentru cimitir.

Astăzi putem spune că ideea de atunci a fost un succes, dacă ne-am uitat la cimitirele noastre în anii 2003, 2005, 2006, 2008, 2011, 2013, 2014 şi 2015, când proiectul a continuat. Iniţiativa din 2003 va avea continuitate şi în 2016, deoarece dr. Herwig Brandstetter, fiind un om activ, a realizat un nou proiect şi pentru acest an. Aceeaşi firmă „DRAUCH“ din Hausmannstätten / Stiria a fost spiritul bun al donaţiei.

Lumânările donate vor lumina iarăşi, pe 1 şi 2 noiembrie, de ziua de comemorare a morţilor după calendarul romano-catolic, în cimitirele germane din Bocşa, Dognecea, Oţelu-Roşu, Sasca Montană, Steierdorf şi în Reşiţa (Cimitirul nr. 2-3). De aceasta vor avea grijă tinerii şi adulţii activi din localităţile respective.

Mulţumiri dr. Herwig Brandstetter, firmei „DRAUCH“, tuturor acelora care au ajutat la transportul lumânărilor din Graz în Banatul Montan, cât şi tinerilor şi adulţilor care au grijă ca acest proiect să se realizeze şi ca astfel multe lumânări să lumineze din nou în cimitirele noastre germane.

La Reşiţa, programul va fi următorul:

1 noiembrie, ora 15,00, Cimitirul nr. 2 – 3: Procesiune, rugăciuni și derularea proiectului „Mai multe lumănări pe mormintele noastre“.

Erwin Josef Ţigla

Joi, 20 octombrie 2016, de la ora 8.00 dimineața până la orele prânzului, actorul Aureliu Surulescu a fost invitatul Centrului de Tineret ”Vasiova” la Biserica Ortodoxă ”Nașterea Maicii Domnului” din Bocșa Vasiova, biserică păstorită cu pricepere și dăruire de pr. Doru Melinescu, pentru a se întâlni cu tinerii Liceului Teoretic ”Tata Oancea” Bocșa.

Evenimentul s-a înscris în cadrul proiectului ”Oameni de azi pentru oameni de mâine”, proiect inițiat de Centrul de tineret ”Sf. Arh. Mihail și Gavril” Moniom, sub îndrumarea pr. inspector Mihai Ciucur și are drept scop întâlnirea tinerilor cu diverse personalități, dar și cu oameni simpli care, prin activitatea și rezultatele lor,  pot fi modele pentru tinerii de azi.

De astă dată, invitatul a fost o personalitate, o ”vedetă a showbizz-ului”, actorul și modelul Aureliu Surulescu, însoțit de frumoasa sa iubită, modelul și actrița Elena Natura.

Aureliu Surulescu s-a născut la București în 1979, a copilărit în Banat – în zona Bozovici – și a absolvit studiile școlilor din capitală devenind actor. Băiat frumos și bine clădit, Aureliu Surulescu lucrează și ca model profesionist în mai toate marile capitale ale modei. Fiind plecat din țară pentru o bună perioadă de timp, Aureliu a realizat nenumărate reclame TV, prezentări de modă, ședințe foto și video pentru importante brand-uri internaționale de modă. Timp de un an a fost și asistentul Andreei Marin în cadrul spectacolului ”Surprize, surprize”, iar în cel mai recent videoclip al Andrei, la melodia ”Iubirea schimbă tot”, interpretează rolul principal alături de frumoasa Elena, iubita lui.

A jucat în câteva filme, a debutat în România la MediaPro Pictures cu un rol secundar în filmul ”Second hand” al regizorului Dan Pița, apoi a apărut în alte producții internaționale cu roluri mici, însă cel mai important consideră rolul principal din”Rămâi cu mine”, serial difuzat de HBO.

Este un tânăr perfecționist, crede în muncă, în altruism și în bun simț. Dincolo de toate, crede în Dumnezeu. Și mărturisește acest lucru cu voce tare, fără a brava, însă cu responsabilitate asumată.  Este unul dintre susținătorii ”Coaliției pentru familie”, militând pentru protejarea familiei tradiționale formată prin căsătoria unei femei cu un bărbat, precum și, alături de alte personalități, unul dintre inițiatorii Asociației ”Neamunit”, asociație care urmărește în principal ”întărirea conștiinței naționale, civice și morale a românilor de pretutindeni”.

Și la Bocșa, ca și în alte locuri, Aurelian Surulescu s-a întâlnit cu sute de tineri cărora le-a vorbit de la egal la egal, pe limba lor. Ceea ce s-a dovedit a fi foarte important în relația cu tinerii. Un tip tânăr, frumos, ”cool”, mai mult, vedetă, să stea, efectiv, la povești cu ei. Foarte tare! Să le povestească despre cărți, despre cât e de importantă educația, cât e de importantă relația cu biserica, cu preoții și cu Dumnezeu, cât e de important să-ți cunoști istoria, eroii, martirii, cât de important este să ajuți în mod voluntar, să încerci să faci bine, cât de importantă este comunicarea și cât de important este să ai curajul să-ți menții, argumentat, punctul de vedere, fiind un om cinstit, curat, nepătat; cât de importantă este iubirea: iubirea aproapelui, iubirea de țară, iubirea curată. Și cât de important este să nu uiți că nimic nu este posibil fără Dumnezeu, că oamenii frumoși, și deștepți, și curați, merg la biserică, se închină, se roagă, au credință.

O întâlnire excepțională care, pentru câteva ore, a umplut biserica cu tineri frumoși, dornici să cunoască oameni valoroși, care apără ortodoxia, credința și familia, țara cu tradiția și valorile autentice ale neamului românesc.

De curând, regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan, însoțit de scriitori timișoreni, membrii ai Clubului de la Timișoara, au avut parte de o primă lansare a antologiei tematice Despre iubire…la Turnu Severin.

Iată că, a venit și rândul Banatului, iar în perioada 3 – 5 noiembrie 2016 aceștia se vor afla la Bocșa, Reșița, Timișoara și Caransebeș, promovând nu doar o carte, ci și o veritabilă pleiadă literară constituită în Clubul de la Timișoara.

Volumul Despre iubire… coordonat și îngrijit de scriitoarea Nina Ceranu, a apărut la editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca în 2016 și cuprinde texte despre iubire, după cum îi mărturisește inițiatorul Ioan Cărmăzan scriitorului Vasile Bogdan în ”prefața” cărții, prefață intitulată sugestiv ”Despre Timișoara, cu dragoste” și care este, de fapt un dialog între cei doi scriitori. Așadar, despre iubire, adică ” Iubirea de Timișoara, iubirea de aproape, iubirea de Romeo și Julieta, iubirea de ce vrei tu.” spune Ioan Cărmăzan. ” Dar există și altfel de iubire, iubirea care se strecoară printre cuvinte, printre faptele vieții, printre răutățile vieții se strecoară uneori foarte multă iubire și atunci era o provocare.” conchide Ioan Cărmăzan.

În volum semnează texte importanți scriitori ai literaturii române bănățene precum: Cornel Ungureanu, Vasile Bogdan, Ioan Cărmăzan, Ion Marin Almăjan, Nina Ceranu, Liliana Ardelean, Veronica Balaj, Mirela Ioana Borchin, Manolita Dragomir-Filimonescu, Dana Gheorghiu, Doina Rodica Moț, Constanța Maria Marcu, Silvia C. Negru, Rodica Pop, Minica Rohan, Titus Suciu, Anca munteanu, Adrian Dinu Rachieru, Florin Corneliu Popovici.

O carte frumoasă, interesantă, apărută într-o perioadă în care doar se vehicula ideea că Timișoara ar putea deveni capitală culturală europeană, ceea ce, la apariția cărții deja se întâmplase, o carte pornită din iubire, despre iubire:

”Îmi aduc aminte, mărturisește Ioan Cărmăzan, acum, vorbind despre dragoste, că, la un moment dat, l-am întrebat pe părintele Stăniloaie ce este existența și el mi-a spus că existența este persoana, iubirea și nemurirea. Și de atunci m-am gândit de multe ori la povestea asta și m-am gândit că părintele vorbește despre persoană, nu de omenire. Vorbește de o persoană, fiindcă existența este o chestie individuală. Deci, dragostea nu poate fi definită global, ea este o poveste individuală și este aventura individuală a fiecăruia. Iubirea, pentru că spunea părintele ”iubirea e motorul”, iată o altă definiție pentru dragoste și iubire, motorul a tot ce există pe pământ… și nemurirea, într-o chestie simplă, și anume că orice iubești ai vrea să dăinuie la nesfârșit.[…]”

Așadar, iubitorii de carte și lectură vor putea vorbi Despre iubire… cu Ioan Cărmăzan și scriitori ai Clubului de la Timișoara joi, 3 noiembrie 2016, de la ora 11.00, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa, sub patronajul Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea”, apoi, de la ora 16.00 la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reșița, sub patronajul Bibliotecii Județene ”Paul Iorgovici” Caraș-Severin, vineri, 4 noiembrie, la Filiala USR Timișoara și sâmbătă, 5 noiembrie, la Casa de Cultură din Caransebeș.

 Gabriela Șerban, manager Biblioteca ”Tata Oancea” Bocșa

1 noiembrie 2016, ora 15,00, Cimitirul nr. 2 – 3 Reşiţa:

Procesiune, rugăciuni și derularea proiectului „Ziua răposaţilor, 2016: Mai multe lumânări pe mormintele noastre“.

1 – 2 noiembrie 2016, cimitirele germane din Bocşa, Dognecea, Oţelu-Roşu, Sasca Montană și Steierdorf – Anina:

Derularea proiectului „Ziua răposaţilor, 2016: Mai multe lumânări pe mormintele noastre“.

2 noiembrie 2016, ora 12,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reşiţa:

„Să ştii mai multe, să fii mai bun!”: O manifestare organizată pentru elevii claselor a IX-a și a XI-a a Liceului Bilingv Româno-Croat, Caraşova.

4 noiembrie 2016, ora 16,00, Sala de festivități a Liceului „Nikolaus Lenau” Timișoara:

60 de ani de la difuzarea primei emisiuni în limba germană la Radio Timișoara și 15 ani de la prima întâlnire a viitorilor membri „Funkforum“.

Prezentare de carte: Erwin Josef Țigla, „Offenbarungen III. 42 Mal den Medien gegenüber = Destăinuiri III. De 42 de ori în fața mass-media”, cea de a 75-ea apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița.

Participarea Corului „Franz Stürmer” din Reșița la programul cultural festiv, alături de alte formații din Ungaria și România.

>>>>>>>>>>>>>>

Cel mai în vârstă membru al Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin și al comunității germane din Banatul Montan, doamna Barbara Masai a împlinit în data de 24 octombrie 2016 frumoasa vărstă de 104 ani.

Cu acest prilej, conducerea FDG Caraș-Severin a vizitat-o pe cea sărbătorită urându-i multă sănătate și tradiționalul La mulți ani!

25 octombrie 2016, ora 17,00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reşiţa:

Finisajul expoziției de artă plastică Peter Kneipp (înainte Bocșa, astăzi Germania). Incursiuni muzicale: Duo Gassenheimer și Formația „Intermezzo“, ambele din Reșița.

25 octombrie 2016, ora 17,15, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reşiţa:

Prelegere: „Mona Lisa: adevăr și mister“. Prezintă Peter Kneipp (înainte Bocșa, astăzi Germania).

Prof. univ. dr. Ion Marin, unul dintre cei mai redutabili ziariști români contemporani, a încetat din viață fulgerător. O scurtă trecere în revistă a biografiei sale relevă o constantă: devotamentul pentru gazetărie, domeniu căruia i s-a dedicat deplin, toată viața.

Ion Marin a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Drept şi Facultatea de Ziaristică. A lucrat ca redactor la „Scînteia”, la departamentul „Probleme cetăţeneşti”, făcându-se repede remarcat prin investigaţii şi anchete sociale, dintre care unele au fost citate la „Europa Liberă”. În această calitate l-a găsit Revoluţia din 1989 şi puţini ştiu că din această postură, de ziarist implicat, în ziua de 22 decembrie 1989 redacta textul prezentat la televiziune prin care „scînteiştii se deziceau de minciună”. În aceeaşi zi a propus numele de „Adevărul”, iar câteva zile mai târziu a fost ales preşedinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus şi adoptarea articolului 16, alin. 2 din Constituţia României – „Nimeni nu este mai presus de lege” – ca slogan, ce a figurat mult timp pe frontispiciul ziarului.

A fost acţionar, membru al Consiliului Director şi al Consiliului de Administraţie al S.C. „Adevărul” S.A. În 1992, a devenit redactor şef adjunct, deţinând această funcţie până în ianuarie 1996. Ani la rând a publicat, sub titlul „Corupţia în serial”, numeroase anchete ce au avut ample ecouri sociale şi serioase consecinţe politice pentru cei vizaţi de dezvăluiri. Ion Marin îşi dădea în continuare măsura de ziarist autentic şi prin alte sute de articole şi zeci de editoriale de pagina întâi. În 1996 a părăsit „Adevărul” şi de aici începea un nou drum pentru ziaristul Ion Marin.

Aproape imediat, a înfiinţat ziarul independent „Ultima oră” (serie nouă, ziarul fiind fondat în anul 1914), pe care l-a condus permanent. Aici, serii întregi de tineri au învăţat că ziaristul, dacă nu are cultură generală solidă, nu poate face această meserie în condiţii optime şi implicit nu-şi poate edifica o carieră în presă. Ion Marin şi-a construit ziarul cu oameni care trebuiau să aibă cunoştinţe serioase, curiozitate dublată de o dorinţă de a înţelege fenomenul şi un reflex de ziarist. Nu în ultimul rând, de la Ion Marin s-au putut deprinde întotdeauna principiile deontologiei presei, felul în care ziarul îşi poate îndeplini menirea de formator de opinie, nu doar de „buletin de ştiri”.

Ion Marin a publicat în cotidianele la care a lucrat, precum şi în alte reviste, peste 4.000 de articole, editoriale şi anchete. La toată această activitate a adăugat cariera de jurnalist de televiziune. În anul 1996 a fost realizator la Televiziunea Română, iar între anii 1998-2002 membru al Consiliului de Administraţie a SRTV, perioadă în care a realizat alte numeroase anchete.

Colegii din breaslă – şi nu doar ei – au putut lesne observa încă de la început că în ziaristul polemic Ion Marin se afla şi un potenţial publicist, chiar scriitor. Şi a venit vremea ca Ion Marin să publice volume ca „Vremea şacalilor” sau „Noaptea dintre milenii”. Acest din urmă titlu confirmă rolul important deţinut de jurnalist în formarea opiniei corecte a publicului cititor, dat fiind faptul că volumul reprezintă o sinteză a celor mai importante articole apărute în anul 2000 sub semnătura sa, în paginile variantei print a ziarului „Ultima Oră”. Având această argumentaţie la bază, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a găsit cu cale să-i acorde lui Ion Marin premiul „Honoris Causa” al UZPR în 2013. Iar volumele „Moartea unui biet corector” şi „Seminţele ca nişte schije” au reconfirmat talentul de scriitor al ziaristului.

După o asemenea acumulare masivă, pasul spre „predarea ştafetei” a venit aproape firesc. Fără să înceteze o clipă să fie jurnalistul abraziv care a fost mereu, Ion Marin şi-a îndreptat atenţia spre formarea viitoarelor generaţii. Ani la rând a predat la Universitatea „Hyperion”, din Bucureşti, la Facultatea de Jurnalism, discipline ca „Drept constituţional”, „Dreptul comunicării”, „Geopolitică şi securitate globală”, „Jurnalism şi terorism”, „Conceperea şi elaborarea ziarului” sau „Mass-media şi politica”. Grație capacităţii sale organizatorice, formată de-a lungul anilor în presă, a fost ales decan al Facultăţii. Rezultatul preocupărilor profesorului Ion Marin s-a concretizat în volumul „Geopolitica şi securitatea globală”, care abordează concepte geopolitice fundamentale, dovedindu-se o lectură utilă pentru studenţi şi nu numai. I se alătură alte lucrări de specialitate, ca „Jurnalism şi terorism”, „Violenţa politică – între armă şi cuvânt” ori „Ordinea constituţională în contextul integrării României în Uniunea Europeană”.

Membru marcant al UZPR, Ion Marin continuă, prin generațiile de profesioniști pe care i-a format, să fie un reper al presei românești contemporane.

Biroul Comunicare al UZPR

A încetat din viață fulgerător, după o grea suferință, jurnalistul, scriitorul și profesorul universitar  Ion Marin. Reprezentant de frunte al presei românești din ultimele decenii, realizator al unor materiale de presă cu un profund impact asupra vieții publice din România, Ion Marin a făcut parte din echipa care a fondat  ziarul „Adevărul”. Ulterior, a înființat cotidianul „Ultima oră”, în serie nouă, care a împlinit recent două decenii de constanță în perimetrul mediatic.

Membru marcant al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prof. univ. dr. Ion Marin și-a dedicat ultimii ani pregătirii noilor generații de jurnaliști, din funcția de decan al Facultății de Jurnalism a Universității „Hyperion” din București, întregind astfel o îndelungată și intensă activitate în slujba presei românești de ieri și de azi.

Trupul neînsuflețit va fi depus la capela cimitirului Bellu.