BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa şi Societatea pentru Cultură „Metarsis” au deosebita onoare de a invita pe cei interesaţi la vernisajul expoziţiei organizate cu prilejul aniversării ultimului mare compozitor de muzică de operetă al Vienei, Robert Stolz, de la a cărui naştere se împlinesc la 25 august 135 de ani.

Pentru acest mare compozitor vienez, etnicii germani din Banatul Montan au avut o inimă deschisă şi un deosebit respect, muzica lui fiind cântată pe toate scenele culturale ale etniei germane din Banatul Montan, atât în timpul vieţii sale (1880 – 1975), cât şi după moarte, până în zilele noastre.

Expoziţia dedicată compozitorului Robert Stolz este organizată cu sprijinul Guvernului Landului Stiria din Austria, cu cel al lui Hans Stolz, nepotului compozitorului, şi cu cel al dr. Herwig Brandstetter, membru de onoare al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, ultimii doi fiind din Graz, capitala Landului Stiria, Austria. După vernisaj va avea loc un program cultural în cadrul căruia se vor audia piese compuse de Robert Stolz.

Programul din data de 25 august se va desfăşura începând cu ora 18,00 la Librăria „Semn de Carte“ din Reşiţa.

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa va marca împlinirea a 135 de ani de la naşterea lui Robert Stolz printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată.

Erwin Josef Ţigla

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

„Deşi ne aflăm în plină vacanţă estivală, formaţiile Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin desfăşoară o bogată activitate culturală.

Chiar în această săptămână, Marianne şi Nelu Florea se află împreună cu o parte a formaţiei de dansuri populare germane „Enzian” din Reşiţa la Casa Europei „Karl Brunner” din Neumarkt / Stiria, unde participă la o tabără internaţională cu tineri din Austria, Ungaria şi România.

Ei au fost primiţi printre alţii de primarul localităţii Neumarkt / Stmk., Josef Maier, căruia i-au prezentat dansuri germane specifice Banatului Montan, la fel ca şi duminica trecută, după liturghia duminicală, în piaţeta din faţa bisericii parohiale romano-catolice.

 Erwin Josef Ţigla

În urma succesului înregistrat la apariţia cărţilor-album editate în ultimii ani de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, organizaţia reprezentativă a etniei germane din sud-vestul ţării a continuat cu un nou volum, de data aceasta dedicat istoriei fotografiei în Banatul Montan, din perioada 1860 – 1910.

Cartea-album bilingvă româno-germană „Un ţinut redescoperit prin imagine. Fotografia în Banatul Montan între 1860 şi 1910 / Ein durch Bilder wiederentdecktes Gebiet. Die Fotografie im Banater Bergland in der Zeitspanne 1860 – 1910”, avându-l ca autor pe timişoreanul Cristian Graure, apare cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţii Interetnice de pe lângă Guvernul României în cadrul proiectului iniţiat de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin sub numele de „Etnic 2015” în cadrul axei 1: cunoaşterea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural material şi imaterial al minorităților naționale.

Cartea-album va apărea în aceste zile, urmând a fi lansată atât la Reşiţa, cât şi la Timişoara, ea fiind cea de a 66-a apariţie editorială a Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin.

 

Erwin Josef Ţigla

În holul Primăriei Reşiţa am văzut o fotografie mărită, cu panorama începutului de secol XX şi un text.

Nu ştiu cine este autorul lui, dar este superb. Un emoţionant buchet de metafore, încărcate de sensuri şi dramatism: „Reşiţa, cetate de foc în cântec de ape, mângâiere de dealuri, lumină şi lacrimă, noroc şi speranţă alunecând în crepuscul, durere şi iubire, amintire încremenită a vremurilor trecute, început şi sfârşit, CETATEA NOASTRĂ”.

Cu câtă eleganţă (şi grijă) găseşte autorul cuvintele potrivite! El nu scrie „declin”, nici „sfârşit”, ci „speranţă alunecând în crepuscul”, pentru a nu tumefia conştiinţa şi aşa apăsată de griji a cititorului de pe aceste, cândva, binecuvântate meleaguri…

O nevoie acută îmi dă ghes să comunic cu lumea, să‐mi ogoiesc amarul din suflet, pelin şi rostopască laolaltă…

Am lipsit un timp din Reşiţa mea. Migraţia spre zări cu oarece ioni, mai negativi şi mai răcoroşi…

A doua zi, după înapoiere, drumurile m‐au purtat spre Kaufland, cu un ocol prin Luncă. Mi‐am oprit Matizul pe străduţa cu sens unic de la Poliţie, colţ cu Bulevardul Revoluţiei, să mă asigur… Privirea mi s‐a plimbat mecanic spre dreapta şi parcă ceva nu era în ordine. Nu la dreapta. Înainte!

Din peisajul proiectat pe zare al Platformei Industriale Mociur, de peste râul Bârzava, tablou aşa de obişnuit, aşa de încremenit de atâţia ani, lipsea ceva… Cerul părea gol. Şi era gol. Dispăruseră cele trei uriaşe coşuri de fum de la fosta forjă a Uzinei de Construcţii de Maşini şi de la fostele turnătorii.

Sigur, nu dispariţia lor m-a şocat. Oricum, deveniseră inutile. Nu cred că mai spera cineva să le mai vadă fumegând… Nu demolarea lor prin explozie, nu năruirea lor, ci semnificaţia acestei acţiuni modifica brutal echilibrul meu interior.

Să crestăm, în memoria noastră colectivă, încă o zi tristă a încercatei noastre Cetăţi: joi, 6 august 2015… încă un simbol al Reşiţei Industriale s-a dus…

La aceeaşi dată, stranie coincidenţă!, exact acum 70 de ani, pe 6 August 1945, bomba atomică lansată de pe un bombardier american devenit celebru – „Enola Gay” – a spulberat Hiroşima.

Chiar când trotilul era detonat la temelia coşurilor noastre de fum, în Parcul Memorial al Păcii din acest Oraş Martir, doi tineri făceau să răsune simbolic, pentru omenire, Clopotul Păcii, dintr-o ţară care a renăscut demn din propria cenuşă.

>>>>>>>>>>>>>>

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

Duminică, 9 august 2015, va fi sărbătorit în cadrul unei Sfinte Liturghii festive în trei limbi, română, germană şi maghiară, hramul Bisericii Romano-Catolice „Maria Zăpezii” din municipiul de pe Bârzava.

Sfânta Liturghie de la ora 10:30 va fi concelebrată de păr. Alin Emil Irimiciuc, paroh de Bocşa, de părintele János Varga, capelan al bisericii sărbătorite, şi de părintele  canonic paroh József Csaba Pál, arhidiaconul romano-catolic al Banatului Montan.

Înfrumuseţarea muzicală a Sfintei Liturghii va fi realizată de corul „Harmonia Sacra”, dirijor: prof. Gheorghe Colţa, şi de corul de tineret „Fiamma”, dirijor: prof. Christine Maria Surdu, ambele ale parohiei aflate în sărbătoare.

În continuare, explicaţii despre această sărbătoare „Maria Zăpezii”:

         SFINŢIREA BAZILICII SF. MARIA DIN ROMA

Pentru a-şi arăta cinstirea şi iubirea faţă de Preacurata Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, încă din primele veacuri, creştinii au înălţat lăcaşuri de închinare şi le-au dedicat ei, dându-le diferite titluri care exprimau laude aduse Maicii Domnului, sau împrejurării legate de construirea respectivei bisericii. Roma creştină i-a închinat Fecioarei Maria peste o sută de biserici, multe dintre ele fiind construite pe locul unor temple şi clădiri ale Romei păgâne. Astfel, Biserica „S. Maria Antiqua” – „Sfânta Maria din Vechime” este reclădită din templul Minervei, în forul roman; „S. Maria dei Martiri” – „Sfânta Maria a Martirilor” a fost Panteonul roman, închinat cinstirii tuturor zeilor, transformat în lăcaş de cult creştin în secolul al VII-lea.

Între bisericile cele mai vechi închinate Maicii Domnului în oraşul Roma este şi Bazilica „Santa Maria Maggiore” – „Sfânta Maria cea Mare”. După cum spune şi numele, este mai mare decât celelalte monumente mariane; s-a numit şi „Bazilica Liberiană”, deoarece se află pe locul şi pe temeliile bazilicii zidite de Papa Liberiu (352 – 366) pe ruinele unui vechi templu păgân.

O scriere apărută mai târziu spune că, în noaptea de 5 august a anului 352, Maica Domnului s-a arătat concomitent papei Liberiu şi unui patrician roman şi le-a cerut să construiască o biserică acolo unde în dimineaţa următoare vor găsi pământul acoperit cu un strat de zăpadă. A doua zi, o ninsoare neobişnuită, miraculoasă, acoperea o suprafaţă întinsă de pământ pe vârful colinei Exquilino. Papa şi bogatul patrician s-au apucat de lucru şi au început construirea primului mare sanctuar marian, căruia iniţial i s-a dat numele de „Sancta Maria ad Nives” – „Sfânta Maria a Zăpezii”. Un secol mai târziu, papa Sixt al III-lea, pentru a ridica un monument în amintirea Conciliului din Efes (431), la care a fost definită maternitatea divină a Mariei, a reconstruit biserica, dându-i dimensiunile actuale. Din această primă construcţie se păstrează navetele cu şirurile de coloane robuste în stil roman şi treizeci şi şase de mozaicuri admirabile care împodobesc nava principală. La stabilirea formei actuale şi înfrumuseţarea bazilicii au contribuit mulţi papi, de la Sixt al III-lea, care a putut să ofere „poporului lui Dumnezeu un monument mai mare”, închinat cinstirii Fecioarei Maria, căreia credincioşii îi acordă un cult, „mai mare” (hiperdulie) decât cel acordat sfinţilor (dulie), până la papii din epoca noastră. Bazilica se mai numeşte şi „Sancta Maria ad praesepe” – „Sfânta Maria a presepiului”, deoarece, în secolul al VI-lea, au fost aduse în ea scândurile unei iesle, considerată a fi rămase din ieslea în care a fost culcat Pruncul Isus în peştera din Bethleem.

Credinţa, arta şi istoria au făcut din Bazilica „Santa Maria Maggiore” un model şi un simbol al evlaviei creştine faţă de Preacurata Fecioară Maria. Pentru acest motiv, în anul 1568 s-a introdus în calendarul roman comemorarea sfinţirii, ca o chemare şi un îndemn la cultivarea şi adâncirea devoţiunii către Sfânta Maria, Maica lui Dumnezeu. Mai mult decât splendoarea monumentală a bazilicii, istoria străveche ne destăinuie taina acestei devoţiuni; chiar şi în timpul călduros al verii, Sfânta Maria face să apară stratul de zăpadă imaculată, adevărata temelie a lăcaşului închinat ei. Cinstirea Fecioarei fără pată îl ajută pe creştin să-şi păstreze nevinovăţia sufletului chiar în mijlocul unei lumi aprinse de focul patimilor şi, pe temelia nevinovăţiei, să înalţe templul viu al vieţii închinate lui Dumnezeu.

 (text preluat de pe www.arcb.ro, al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti)

,,Îmbrățișeaza un pompier și-i vei simți căldura sufletului”  Jerry Smith

 Dragi prieteni,

 Societatea pentru Cultură METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, fidelă principiilor sale de a promova adevăratele valori culturale și umane, vă invită la sfârșitul acestei săptămâni, sâmbătă 8 august 2015, cu începere de la orele 17:00, la Muzeul Satului din Gărâna (Heimatstub’n zu Wolfsberg), comuna Brebu Nou, jud. Caraș-Severin, la întrunirea grupului informal  Forumul Pompierilor de Munte ,,Semenic”. Vor participa primarii și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență din comunele Brebu Nou, Slatina Timiș și Văliug. Vor fi prezenți specialiști ai serviciilor profesioniste din  Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Semenic” al judetului Caraș-Severin și ai Detașamentului de Pompieri Reșita.

 Evenimentul va debuta la orele 17:00 și va cuprinde:

–    Masă rotundă cu tema ,,Administrația locală, Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență și Serviciile      Profesioniste pentru Situații de Urgență – trecut, prezent, speranțe”.

–  Prezentarea capodoperei cinematografice cehoslovace ,,Balul pompierilor”, regia Milos Forman (4 nominalizări Oscar).

–      Discuții libere

–      Cină tradițională.

 Președinte executiv,

 LUCIAN DUCA

Miercuri, 5 august, începând cu ora 15,00, va vizita Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reşiţa, Hartmut Koschyk, însărcinat al Guvernului federal german pentru imigranţi şi minorităţi naţionale în cadrul Ministerului Federal de Interne, membru al Parlamentului federal. Prin prezenta vă invit să participaţi la această întâlnire.

 Cu toată stima şi consideraţia,

 Erwin Josef Tigla

1-2 august 2015, ed. I

Sâmbătă și duminică, 1-2 august 2015, la Gărâna, în  Caraș-Severin, se vor derula o serie de evenimente  sub genericul

SĂRBĂTOAREA GĂRÂNEI / WOLFSBERGER FEST, după următorul program:

Sâmbătă, 01.08.2015

Orele 17.00, Muzeul din Gărâna/ Heimatstub’n zu Wolfsberg

Stabilirea reperelor Concursului de Fotografie

Orele 21.00, Freundschaftfeld/  Friendschip Field/ Poiana Prieteniei din Gărâna, lângă Moara Hausner

                    MINUNATĂ-I PRIETENIA– ediția a VI-a: foc de tabară, muzică, poezie, dans, gulaș, vin, prieteni.  

                     Moderator Doru Dinu Glăvan

Duminică, 02.08.2015

Orele 11.00, Muzeul din Gărâna/ Heimatstub’n zu Wolfsberg

Simpozion TRADITII ALE COMUNITATILOR DIN BANATUL MONTAN

– Expoziție fotografie DRUMUL CRUCII/ DRUMUL VIEŢII- KREUZWEG/LEBENSWEG, 2014

                    – Masă rotundă TRADITII ALE PEMILOR DIN BANATUL MONTAN  cu participarea: dr. fil. Ada D. CRUCEANU, prof.univ.dr. Martin OLARU, prof.univ.dr. Gheorghe POPOVICI, prof. Adela LUNGU-SCHINDLER, prof.Angelica HERAC, prof. Ancuța DOROHOI, prof. Iasmina-Dariana STANCIU.

– Proiecție film CA O PASĂRE PE GARD/ WIE DER VOGEL AM ZAUN, regia Thomas CIULEI, prezintă jurnalistul Werner KREMM de la Allgemeine Deutsche Zeitung

Orele 17.00  Procesiune religioasă VIA CRUCIS 

Orele 19.00, Căminul Cultural/  Kulturheim Gărâna/Wolfsberg

                    Banatul Montan, patria mea/  Banater Bergland meine Heimat –Spectacol susținut de membri ai formațiilor de dansuri populare germane ale Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan (Caraș-Severin)

                      BAL cu formatia Mathias Hentschel din Recas

 Organizator: Societatea pentru Cultură METARSIS cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin și al Primăriei Brebu Nou, în colaborare cu: Forumul Democrat al Germanilor din Banatuil Montan, Parohia romano-catolică Maria Zăpezii  Reșița, Heimatstub’n zu Wolfsberg, Fotoclub Banatul Montan , libraria Semn der Carte Reșita, Gordian SRL Timisoara,  Agil SRL Timisoara, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România prin Doru Dinu Glăvan, Allgemeine Deutsche Zeitung prin Werner Kremm. Servicii profesionale piperiu.eu

____________________________________________________________________________

 Libraria „Semn de Carte”
Resita 320051 – Libertatii 13/Timis 1, Jud. Caras-Severin
Telefon/Fax: +40-355-88.17.33;
E-mail: semndecarte@metarsis.ro
 WEB: www.semndecarte.metarsis.ro

SĂRBĂTOAREA GĂRÂNEI / WOLFSBERGER FEST

PROGRAM  AUGUST  2015

1 – 2 august, Gărâna:

Manifestarea „Wolfsberger Fest = Sărbătoarea Gărânei“, ediţia I, organizator principal fiind Societatea pentru Cultură „Metarsis“ Gărâna.

1- 7 august, Gărâna:

Tabăra de studiu „Germana cu plăcere“, ediţia a XVI-a.

2 august, ora 11,00, Basilica Minor „Maria – Mama harurilor“ Radna:

Liturghie pontificală celebrată de delegatul extraordinar al Sfântului Părinte Papa Francis, cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop emerit de Köln / Germania, cu prilejul binecuvântării lucrărilor de renovare.

7 – 10 august, Suceava, Bucovina:

Participarea formaţiei de dansuri populare germane „Enzian = Genţiana“ din Reşiţa la Zilele „Heimat”-ului Germanilor din Bucovina şi la cea de a XIII. Întâlnire a Bucovinenilor Germani.

9 august, ora 10,30, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reşiţa:

Sfântă Liturghie de hram, oficiată în trei limbi cu participarea părintelui Emil Alin Irimiciuc, preot romano-catolic de Bocşa, precum şi a părintelui canonic de Timişoara şi arhidiacon al Banatului Montan, József Csaba Pál, şi a părintelui capelan János Varga, ambii din Reşiţa.

13 – 20 august, Neumarkt în Stiria, Austria:

Tabăra de elevi cu participarea unor membrii ai formaţiei de dansuri populare germane „Enzian = Genţiana“ din Reşiţa.

14 august, ora 10,00 Uhr, Nădrag:

Participarea la manifestarea „Nadrager August-Fest“, ediţia I, în organizarea Forumului Democrat al Germanilor din Nădrag.

23 august, ora 12,30, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Bernard“ Rusca Montană:

Sfântă Liturghie de hram cu prilejul împlinirii a 212 ani de la constituirea primei parohii şi 152 ani de la sfinţirea actualei biserici.

25 august, ora 18,00, Librăria „Semn de Carte“ Reşiţa:

Împlinirea a 135 de ani de la naşterea ultimului mare compozitor de operetă vieneză, Robert Stolz: 25 august 1880 – 25 august 2015. Vernisajul unei expoziţii documentare închinate celui sărbătorit. Concert al corului „Franz Stürmer“ din Reşiţa.

27 iulie, Timișoara

POVEŞTI TRĂSNITE – un film genial ce nu trebuie ratat

Asociația Pelicula Culturală vă invită să vizionați comedia argentineană explozivă ce a deschis TIFF anul acesta: “Povești trăsnite” (Wild Tales), în regia lui Damian Szifron, joi, 30 iulie, de la ora 22.00, la Grădina de Vară Capitol.

Filmul, o excelentă farsă despre răzbunare, este o colecție de șase povești extrem de bizare, fiecare mai șocantă și mai amuzantă decât cea de dinainte. De la un joc al destinului la bordul unui avion, până la excese de furie la volan, Povești trăsnite oferă un portret comic și plin de defecte ale societății.

„Este ușor să îți dai seama ce i-a atras pe Pedro și Agustín Almódovar să producă acest film… Găseşti acest lucru în umorul neobişnuit, imaginile elegante şi modul îndrăzneț de a folosi muzica, în afecțiunea pentru oamenii de rând împinși la extreme.” (The Hollywood Reporter)

Inegalitatea, nedreptatea şi cererile societăţii în care trăim sunt cauze ale stresului şi depresiei pentru mulţi oameni. Unii însă, explodează. Acest film este despre ei.

Vulnerabili în faţa unei realităţi care se schimbă şi subit devine imprevizibilă, personajele din Poveşti trăsnite depăşesc linia subţire dintre civilizaţie şi barbarism. Dezamăgirea iubirii, reîntoarcerea la un trecut reprimat şi violenţa care se împletesc în conflicte întâmplătoare împing persoanjele la limita nebuniei, făcându-le să cedeze în faţa plăcerii incontestabile de a pierde controlul.

„Filmul propus de Argentina la Oscar e sălbatic în toate sensurile cuvântului. Farsa asta despre răzbunare e feroce și incredibil de amuzantă. Regizorul și scenaristul Damián Szifron n-a făcut un singur film, ci șase lipite sub un singur titlu și trimise într-o lume care s-ar putea să nu fie pregătită pentru ele” – Rolling Stone.

Povești trăsnite a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin în 2015, a câștigat 23 de premii și alte 43 de nominalizări în diferite festivaluri internaționale. A fost prezentat în premieră în România la gala de deschidere a TIFF și rulează din 12 iunie în mai multe cinematografe din țară, nu și la Timișoara.

Biletele pot fi achiziționate înainte de proiecția filmului, la Grădina de vară “Capitol”. Prețul unui bilet este 10 de lei.

Pentru mai multe informații vizitați http://www.facebook.com/PeliculaCulturala

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa a organizat în data de 5 iulie 2015 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” adunarea de bilanţ a celui de al 28-lea an de activitate.

Preşedintele asociaţiei, Erwin Josef Ţigla, a prezentat înpreună cu locţiitorul său, dr. ing. Christian Paul Chioncel, în limba germană bilanţul acesteia pe perioada 10 iulie 2014 – 5 iulie 2015, perioadă în care au fost organizate sau coorganizate un număr de 225 de manifestări. Din rândul acestora se remarcă cele din cadrul „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan” (în octombrie 2014, cea de a XXIV-a ediţie), al „Zilelor Literaturii Germane la Reşiţa” (în aprilie 2015, cea de a XXV-a ediţie) şi concursul cu caracter internaţional „Copiii desenează ţinutul natal” (continuarea ediţiei a XII-a). În cele 225 de manifestări sunt cuprinse şi cele 36 cu caracter religios precum şi 42 de expoziţii.

Din 19 noiembrie 1987, de când asociaţia funcţionează, au fost organizate sau coorganizate până în prezent în total 3.754 de manifestări.

În acest an de activitate, asociaţia a editat un număr de şase titluri de carte, două CD-ROM-uri, 19 de plicuri filatelice ocazionale şi a realizat 18 ştampile poştale ocazionale, dedicate diferitelor evenimente deosebite. De asemenea a fost realizată la Monetăria Statului din Bucureşti o medalie.

Revista lunară „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“) apare neîntrerupt începând cu 1 februarie 1990. În luna iulie 2014 a ajuns la numărul 307. De asemenea au apărut un număr de 91 de ediţii speciale dedicate diferitelor evenimente deosebite ale etniei germane din Banatul Montan. Periodicul „împreună, miteinander, együttesen“ a apărut până în prezent de 39 de ori, din care un număr în acest an de activitate. Buletinul informativ „Info“ a apărut în decembrie 2014, numărul total de apariţii ale acestuia fiind de zece.

După prezentarea bilanţului a urmat un program cultural-artistic cu formaţia de dansuri populare germane „Enzian” (coordonatori: Marianne şi Nelu Florea), cu Vincenzo Cerra din cadrul formaţiei muzicale „Banater Bergland” şi cu corul „Franz Stürmer” (dirijor: Elena Cozâltea), toate din Reşiţa. De asemenea au fost expuse desene şi sculpturi realizate de către cele două cercuri: de pictură, condus de Doina şi Gustav Hlinka („Deutsche Kunst Reschitza”), respectiv de sculptură, condus de George Molin („Jakob Neubauer”), ambele funcţionând în cadrul organizaţiei germane din Reşiţa.

 

Erwin Josef Ţigla

Asociaţia Radio Semenic, din Reşiţa, cinsteşte şi în acest an memoria omului de radio Ştefan Naciu ( Radio România ), continuând  cu o nouă ediţie Tabăra de Creaţie şi Comunicare, o şcoală de vară deja tradiţională, iniţiată de jurnalistul Doru Dinu Glăvan şi frecventată de-a lungul anilor de sute de elevi şi studenţi din toată ţara. Anul acesta, tinerii sunt invitaţi să descopere lumea radioului, iar tema generală, care va fi surprinsă şi în eseurile finale, este foarte generoasă, învârtindu-se în jurul noţiunii de „Altfel”.

În Poiana Lupului de la Gărâna, din studioul amenajat într-unul dintre birourile restaurantului „La Scena”, pe parcursul întregii săptămâni se difuzează zilnic programe realizate de participanţi, iar premiera este că aceste emisiuni pot fi ascultate de cei de acasă, online pe www.altradio.tm.ro, partener media în acest proiect.

Munca şi distracţia se confundă de multe ori, pentru că sarcinile au scopul de a-i face pe tineri să-şi descopere abilităţi, talente, pasiuni şi de a-i determina să-şi depăşească anumite limite, inhibiţii sau temeri.

Pe lângă activităţile jurnalistice, în program a fost strecurată şi o surpriză, o întâlnire cu reprezentanţii Academiei Olimpice, Doru Dinu Glăvan şi Ioan Stan, care le-au propus participanţilor câteva întreceri sportive şi le-au oferit tricouri personalizate.

O altă activitate foarte apreciată de copii a fost drumeţia până în sat, cu scopul de a vizita vizatarea muzeul şi şcoala. Istoria Gărânei le-a fost povestită tinerilor, de Papi Roşculescu, „artist elastic” după cum el însuşi se prezintă, un ghid atipic, bine cunoscut turiştilor care au trecut măcar o dată prin zonă în ultimii ani.

În fiecare seară, jocuri şi cântece însufleţesc atmosfera după o zi de lucru serios şi susţinut.

Proiectul se va încheia cu prezentarea documentarelor audio realizate de tineri pe parcursul celor 7 zile, urmată de festivitatea de premiere a celor mai bune eseuri. La miezul nopţii va fi aprins focul de tabără, iar apoi tinerii vor împacheta experienţele şi emoțiile trăite împreună cu promisiunile de revedere pentru anul viitor.

Tabăra de Creaţie şi Comunicare „Naciu Ştefan” este organizată de Asociația Radio Semenic, Consiliul Judeţean Caraş Severin şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, filiala Caraş-Severin. Promovarea este asigurată de partenerii media AltRadio, Banat Media şi Reper24, iar coordonatorul activităţilor este jurnalistul Oana Glăvan Cenan.

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

Conform unei mai vechi tradiţii, la data de 2 iulie se sărbătoreşte în Dieceza Romano-Catolică de Timişoara „Vizita Sfintei Fecioare Maria la verişoara sa, Sfânta Elisabeta”. Cu această ocazie, credincioşii, în special cei de etnie croată din Banatul Montan, merg pe jos în pelerinaj la Maria Ciclova, un mic sanctuar marian de pe raza satului Ciclova Montană, jud. Caraş-Severin. În această dată se sărbătoreşte aici patroana bisericii, cunoscută în zonă şi sub numele de „Maria Stâncii” sau „Maria Fels” în limba germană.

Icoana Maicii Domnului de pe altarul principal veghează din 1777 neîncetat, an de an, asupra sutelor şi miilor de credincioşi veniţi aici să găsească alinare pentru suferinţele lor, dar şi să mulţumească pentru harurile primite de pe urma acestor rugăciuni.

Şi în acest an, la Maria Ciclova au sosit mulţi credincioşi din toate generațiile, în special etnici croaţi din împrejurimile Reşiţei, alţi credincioşi catolici din zonă, dar şi de peste hotare.

În ziua de 2 iulie, cu prilejul hramului, celebrantul principal al Sfintei Liturghii pontificale de la ora 8,30 a fost mons. László Német, episcop diecezan de Zrenjanin din Serbia. Alături i-au stat preoţii de limba croată din Banatul Montan, părintele canonic József Csaba Pál, arhidiacon al Banatului Montan, părintele Nikola Lauš, econom diecezan, părintele paroh de Oraviţa, Daniel Dumitru, alți preoți şi călugări din dieceză.

Începând cu ora 10,30, vicarul general al Diecezei romano-catolice de Timişoara, mons. Johann Dirschla a concelebrat împreună cu părintele Martin Jäger din Anina – Steierdorf şi cu părintele Daniel Dumitru din Oraviţa în sanctuarul marian o Sfântă Liturghie în limba germană / română.

 

Erwin Josef Ţigla