U.Z.P.R. A PROVOCAT O NOUĂ INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ

         Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este singura ”asociaţie profesională de creaţie publicistică şi jurnalistică a ziariştilor din România şi din comunităţile româneşti de peste hotare, continuatoare a organizaţiei omonime înfiinţată în 1919 ”. Este singura organizație de breaslă din România care își face simțită prezența prin organizarea unor evenimente la nivel național, dar și internațional, dobândind statutul de utilitate public. UZPR pune în valoare profesia de jurnalist, aduce omagiul membrilor săi, marilor conștiințe jurnalistice ale României, începând cu inegalabilul ziarist patriot Mihai Eminescu.

           U.Z.P.R a provocat o nouă inițiativă legislativă, la propunerea președintelui Doru Dinu Glăvan, personalitate de reală vocație în jurnalismul românesc, ziditor de gazete, organizator de evenimente jurnalistice unice pe scena culturală românească, catalizator de energii și talente, care, cu modestie, își dedică întreaga pasiune și competență cauzei jurnalismului românesc.

         Cel care a înțeles importanța acestui demers este senatorul Haralambie Vochițoiu și, în prima etapă, peste 25 de parlamentari, în frunte cu vicepremierul Gabriel Oprea, care a depus în data de 8 septembrie 2015, la Biroul Permanent al Senatului, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie „ Ziua Ziaristului Român”.

         Ziua de 28 iunie are o semnificație deosebită pentru jurnalismul românesc fiind ultima zi a ziaristului Mihai Eminescu la ziarul ”Timpul”, zi în care a publicat articolul despre libertatea presei. De asemenea, așa cum îmi spunea poetul național Vasile Tărâțeanu, academician și luptător pentru drepturile românilor aflați ”într-o altă țară”, trăitor la Cernăuți, când i-am vorbit despre dorința noastră, a ziariștilor români, de a stabili o zi națională:”28 iunie să fie, frate, este ziua când ni s-a furat o parte din Țară. Să nu uităm asta niciodată”.

         În expunerea de motive pentru proclamarea Zilei Naționale ale Ziaristului Român, se amintește, dacă mai era nevoie, că ” ziaristul român a înțeles, din cele mai vechi și dramatice vremuri, că exercitându-și cu dragoste și credință profesia se va înălța în aceeași măsură în care se jertfește pe altarul Adevărului, că Ziaristul român a fost, de-a lungul vremurilor, conștiința neamului său și s-a aflat în primele rânduri ale luptei pentru independență, libertate socială, redeșteptare și reîntregire națională.

          De-a lungul timpului, indiferent de regimul politic, ziaristul român a fost ținta celei mai feroce agresiuni psihice, dar și fizice, i-au fost instrumentate procese politice pentru că a îndrăznit să gândească și să scrie demascând prostia, fățărnicia, hoția, corupția, minciuna și trădarea de țară.”

         Anul trecut, în 2014, în lume, au fost uciși 66 de jurnaliști, toți în zone de conflict, chiar aproape de noi, în Ucraina, pierind cinci dintre aceștia, aproape 120 au fost răpiți iar 853 au fost arestați. Se poate afirma, fără să greșim, că jurnalismul este o meserie periculoasă, chiar mortală.

         În România, chiar dacă nu s-au manifestat cu cruzime atacurile asupra jurnaliștilor, au fost agresiuni verbale, psihice, constrângeri de ordin financiar și s-a mers chiar la loviri și distrugeri ale tehnicii cu care lucrează aceștia. Agresiunea asupra jurnaliștilor, indiferent din ce zone provine aceasta, necesită o mai atentă reacție din partea autorităților statului român.

           De aceea, ”statul român are obligația morală și de onoare de a fi recunoscător acestor martiri ziariști prin instituirea Zilei Naționale a Ziaristului Român, ca semn de respect pentru lupta neîntreruptă în slujba adevărului și a neamului românesc, pentru întărârea statului de drept, al democrației și a valorilor general umane: adevăr, respect, toleranță, solidaritate și libertate.”

           Așteptăm cu emoție și convingere că președinții Senatului și Camerei Deputaților își vor pune semnăturile cât mai repede, după adoptarea de către Parlament, pe Legea prin care se instituie ziua de 28 iunie, ”Ziua Ziaristului Român”.

                                                                                 Ion BĂDOI, membru U.Z.P.R.

„Echo der Vortragsreihe“ nr. 9 – 2015

De curând a apărut numărul 9 (309) / 2015 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 136 pagini ale ediţiei pe luna septembrie se pot citi următoarele:

pag. 4: Cuvânt înainte în grai german reşiţean;coperta septembrie 2015fata

pag. 4: Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa și partenerii vă invită la programul pentru luna septembrie 2015;

pag. 6: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;

pag. 18: Presa despre vizita în Banatul Montan a lui Hartmuth Koschyk, reprezentantul Bundestag-ului German în probleme de repatriere și minorități naționale;

pag. 20: Petrecere în grădina Bibliotecii germane „Alexander Tietz“, cu ocazia închiderii activității a celui de-al 28 an de activitate a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa;

pag. 23: Cultura germană în Banatul Montan. Lista evenimentelor organizate sau co-organizate de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa în perioada 07.2014 – 07.2015, anul 28 de activitate;

pag. 64: „Ce frumos este să ai un ’Heimat’…“ Raportul asupra activităților din cel de-al 28-lea an de activitate a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, 10.07.2014 – 5.07.2015;

pag. 77: Ședința comisiei guvernamentale româno-germane pe tema minorității germane din România;

pag. 86: Conferință la Timișoara: „Minorități în Europa – provocări și perspective“;

pag. 94: Hugo Balazs în dialog cu Günter Friedmann;

pag. 96: Felicitări;

pag. 97: Lansarea unui nou concurs „Copiii desenează ținutul natal“;

pag. 99: Legătură de prietenie. Întâlnirea germanilor din Stiria slovenă și a celor din Banatul Montan în Maribor / Slovenia;

pag. 102: HEROES and SHE-ROES la Casa Europei din Neumarkt;

pag. 103: Forum-Europa, organizat în perioada 17 – 19 iulie 2015 la Neumarkt / Stiria, pe tema: „Generația pierdută a Europei sau speranța pentru tineret“;

pag. 108: Ziua tradițională a Carintiei, 2015;

pag. 110: Deta în haine de sărbătoare: Kirwei-ul de Sfânta Ana sărbătorit în date de 26 iulie;

pag. 115: Germana distractivă, 2015. Gărâna, 1 – 7 august 2015;

pag. 118: Hramul parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii“ Reșița;

pag. 120: Presa despre noi;

pag. 128: Ungaria – Slovacia – Bosnia Herțegovina – Croația: Un circuit în luna mai prin patru țări europene. Partea I: Ungaria, 11 – 13 mai 2015;

pag. 134: Calendar pe luna octombrie 2015.

Publicaţia poate fi procurată la sediul Forumului German şi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.

IOAN SLAVICI VENERAT LA MEHADIA, ÎN CARAŞ-SEVERIN

Vineri, 18 septembrie 2015, între orele 11 şi 13.30, la Liceul Industrial ,,Nicolae Stoica de Haţeg”, din patriarhala aşezare montană a Mehadiei a fost cu fost venerat IOAN SLAVICI, evocându-se scurgerea celor 90 (nouăzeci de ani) de la trecerea sa în eternitate.2015-09-25_004815

Manifestarea a debutat cu rugăciunea ,,Tatăl Nostru” ţinută de preotul Ciprian Danci –Zărescu, parohul Bisericii Ortodoxe Române în faţa unei săli de clasă arhipline (cadre didactice, părinţi, publicişti, cadre medicale, scriitori, actori, invitaţi din Statele Unite şi din Canada. Din California-Statele Unite, economistul Traian Lalescu, din Canada, ing. Ioţa Comenov.)

A luat cuvântul primarul Iancu Panduru, care între altele a subliniat: ,,Ioan Slavici este un clasic al literaturii române, alăturea de Eminescu, Caragiale, Creangă, Alecsandri, Coşbuc şi alţii. Ioan Slavici şi opera sa fac parte din patrimoniul culturii naţionale, este o datorie a tuturor românilor de a-l comemora şi de a nu-l uita. Operele sale: ,,Mara”, ,,Moara cu noroc”, ,,Pădureanca” şi altele sunt nestemate ale literaturii române.”

2015-09-25_004751În continuare, moderatorul şi iniţiatorul manifestării IOAN SLAVICI 90, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, a dat cuvântul celor care au ţinut comunicări despre viaţa şi opera marelui scriitor. Astfel:

– Profesoara Ana Zeicu a avut expozeul: ,,Ioan Slavici-scriitor clasic al literaturii române”;

– Ilie Cristescu: ,,Moştenirea spirituală-zestre culturală a întregului popor. Romanul ,,Mara”-o capodoperă;

– N.D. Petniceanu: ,, Ioan Slavici şi stilul oral în literatura română” ;

– Traian Găletaru: ,,Slavici şi Eminescu-piscuri în literatura română;.

– Gheorghe Mirulescu: ,,Slavici-luptător pentru unitatea culturală a românilor”;

– Dr. Constantin Falcă: ,,Aforisme şi maxime în creaţia literară a lui Slavici” ;

– Traian Lalescu (nepotul savantului Traian Lalescu: ,, Preţuirea înaintaşilor este o datorie sacră a contemporanilor noştri” ;

– Corina Florescu, actriţă la Teatrul Municipal Lugoj, a dat citire unei scrisori oficiale primită de la primarul ing. Valentin Bot, de la Siria (Arad), în care salută acţiunea culturală de la Mehadia, evocând şi locul de naştere al scriitorului Ioan Slavici.

Din partea presei vorbite a fost prezentă Alexandra Gorghiu de la ,,Radio România Reşiţa”. Din partea presei locale: Constantin Vlaicu, redactor la gazeta ,,Vestea de Mehadia”.

x

După comunicări, a urmat un regal poetic susţinut de poeţii prezenţi la manifestare, care au declamat din creaţia poetică proprie.

S-au reprodus: Mia Rogobete, actriţă la Teatrul Municipal Lugoj, Maria Chiper, redactor la gazeta literară ,,Arcadia”, din Anina, Ion Raşinaru, din Anina, Dr. Dănilă Surulescu, din Timişoara, Anişoara Zeicu, din Mehadia.

În final, rapsodul Iosif Puşchiţă, din Petnic, solist la Radio Reşiţa şi Radio Timişoara a interpretat doine din repertoriul său de cântece străvechi.

Profesoara Ana Zeicu si un grup de elevi a prezentat sceneta: ,,D-l Goe” de Caragiale

Primarul Iancu Panduru a distribuit celor prezenţi diplome de participare la acţiunea ,,Slavici 90”.

Preşedintele cooperaţiei, domnul Victor Cîrstoi, a sponsorizat masa festivă de la Restaurantul Nico din Gara Băile Herculane.

                                                                                    CRONICAR: Nicolae Danciu Petniceanu

In memoriam Werner Hirschvogel

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

La un an și două luni de la trecerea în eternitate a celui care a fost şi va rămâne în amintirea noastră Werner Hirschvogel (13.12.1931 – 10.07.2014), Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa au deosebita onoare de a invita pe cei interesaţi la o întâlnire de suflet dedicată acestuia.

Programul va avea loc în data de 10 septembrie 2015 începând cu ora 17,00 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din Reşiţa şi va cuprinde şi prezentarea cărţii bilingve „Werner Hirschvogel: O viaţă pentru sportul cu motorul. Autobiografie = Werner Hirschvogel: Ein Leben für den Motorsport. Ein Lebenslauf”, apărută de curând la Editura „Graph” din Reşiţa, din iniţiativa familiei.

Erwin Josef Ţigla

Lansarea volumului MONAHUL LĂUNTRIC de Adrian Georgescu


cop

Adrian Georgescu

Miercuri, 9 septembrie 2015, orele 18:00, la librăria Semn de Carte din Reșița, str. Libertății 13, iubitorii de literatură se pot întâlni cu scriitorul bucureștean Adrian Georgescu la lansarea volumului MONAHUL LĂUNTRIC.
Despre volumul cu 365 de mărturisiri și 365 de plânsururi vor vorbi: părintele Ioanichie- pr. prof. dr. Ioan Petrică, preot duhovnic la Mănăstirea Sfântul Ilie de la Izvor- Bocșa, prof. dr. Sabin Pautza,  prof. Adela Schindler.
Vă așteptăm cu drag la o întâlnire de suflet cu scriitorul despre care, regretatul erudit dr. med. Octavian Apahideanu (15.05.1939- 03.09.2015) spunea … etica creştină este slujită de preoţi (o parte din sarcinile lor) şi de oameni religioşi de marcă, spirite creştine luminate, repere spirituale, sare a pământului – exempli gratia-  scriitorul Adrian Georgescu, prin el însuşi şi prin cărţile sale.
ADRIAN GEORGESCU s-a născut la Piteşti, la 4 decembrie 1952. Provine dintr-o familie de intelectuali şi a fost educat într-o atmosferă de toleranţă şi respect pentru semen. Debutează cu poezie în 1968, în timpul studiilor liceale, în revista Amfiteatru şi publică ulterior în România Literară. Este momentul când îl întâlneşte pe filosoful existenţialist şi eseistul Grigore Popa, care a avut o influenţă determinantă asupra întemeierii demersului său auctorial. În anul 1972 este angajat la Societatea Română de Radiodifuziune (lucrează şi astăzi în această instituţie), unde îl remarcă imediat compozitorul şi muzicologul Doru Popovici, care îi încredinţează în emisiunile sale largi spaţii de difuzare pentru dialoguri purtate cu cele mai remarcabile personalităţi culturale şi artistice ale epocii: Anatol Vieru, Aurel Stroe, Nicolae Balotă, Ana Blandiana, Iosif Conta, Edgar Papu, E. Elenescu, H. Brauner şi alţii – dialoguri reunite în volumul Convorbiri.

(Citeste mai mult…)

Dumitru Jompan: Repere etnografice în versurile colindelor culese de Corneliu Bogariu din zona etno-folclorică a Orăştiei

Într-unul din articolele cu caracter critic a profesorului şi dirijorului; etnomuzicologului şi compozitorului Timotei Popovici, la adresa unui preot care susţinea căd-jompan Maramureşul a fost „Ţara colindelor“ româneşti[1], maestrul i-a replicat: „M-a uimit această vorba fiindcă eu ştiam că Ţara Colindelor este întreaga ţară a noastră. De la un capat la. altul pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi aşa frumoase ca unele din alte părţi“.[2] Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănăţean care dintr-o dedicaţie a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor româneşti“.[3]

Am desprins din versurile colindelor şi cântecelor de stea, culese de C. Bogariu, acele elemente care vizează creaţia materială a celor mulţi, mai exact pe acelea care privesc etnografia. În activitatea noastră de şartrocari“[4] nu ne putem lăuda cu alcătuirea unui glob de aur din firişoarele extrase din contextul poetic cercetat dar, atâtea câte sunt dorim să le evidenţiem în cele ce urmează spre folosul celor interesaţi de: alimentaţia tradiţională; arhitectura ţărănească; zămislirea coloanelor cerului (troiţele); târgurile de animale; ocupaţiile şi obiceiurile; harnaşamentul bidiviilor şi mai presus de toate portul popular al lo­cuitorilor obştiilor săteşti din zona Orăştiei.

Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute ţin, în bună parte, de alimentaţia tradiţională a poporului român. Iată, în textul versificat a unui colind cules de folcloristul C. Bogariu din Băiţa, cinci dintre acestea: Colacu, – a doua zîce – / Făr-un cârnat nu ne-om duce / Sângereţi-mi vin aminte … / Şi-acum şi-o litră de vin / Şi v’o două de rachiu, – / Fie zece-toateor trece – / Vai, da bine-ar fi!“.[5]

[1] Gheorghe Secaş, pr., Ţara colindelor? (dintr-un calendar apărut la Sibiu în anul 1945).

[2] Timotei Popovici, În Ţara colindelor. În: Gazeta Sibiului (Sibiu), XII (1945), 52, 1.

[3] Exemplarul: Gheorghe Breazul, Colinde, dedicaţia de mai sus se află în Colecţia Aurelia + Dumitru Jompan – Marga.

[4] Căutătorii metalului nobil în nisipul aurifer din albia râului.

[5] vol. V, p. 175 (Băiţa).

>>>>>>>>>>>>>>>>

„Echo der Vortragsreihe“ nr. 8 – 2015

 De curând a apărut numărul 8 (308) / 2015 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 150 pagini ale ediţiei pe luna august se pot citi următoarele:

pag. 4: Cuvânt înainte în grai german reşiţean;coperta august 2015 fata

pag. 4: Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa și partenerii vă invită la programul pentru luna august 2015;

pag. 5: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;

pag. 14: Linz: simpozionul „Limba și cultura germană în Banatul Montan“;

pag. 71: Presa despre conferința internațională de la Linz;

pag. 75: Hartmuth Koschyk, membru în Bundestag-ul German, este pentru o mai strânsă cooperare între Germania și Austria în problema protecției minorităților și a promovării vorbitorilor de limba germană în centrul, estul și sud-estul Europei;

pag. 78: Hartmuth Koschyk, membru în Bundestag-ul German, vizitează minoritatea germană din Ucraina;

pag. 81: Colegii de odinioară îl felicită pe domnul inginer Andreas Zahner cu prilejul primirii titlului de Cetățean de onoare al Municipiului Reșița;

pag. 82: Poșta pentru noi;

pag. 83: Texte de Edith Guip-Cobilanschi;

pag. 86: „Luna iunie – luna expozițiilor“ (ediția a VIII-a) a Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin și a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. Expoziția cercului de sculptură „Jakob Neubauer“;

pag. 92: Expoziția filatelică „100 de ani de la Primul Război Mondial“;

pag. 94: Maria Kornelia și Matei Schinteie, precum și Zoltan Mikola expun la Reșița;

pag. 98: Întâlnire interregională a grupelor de muzică și dansuri populare la Piatra Neamț. Germanii din Banatul Montan au fost acolo;

pag. 104: „Muzica comunităților“: concert la Reșița;

pag. 106: În data de 2 iulie – pelerinaj la Ciclova Montană;

pag. 109: Poșta pentru noi;

pag. 110: Specializare profesională la Graz, 2015;

pag. 113: O nouă relatare din Cernăuți, Ucraina;

pag. 114: Presa despre noi;

pag. 124: Robert Stolz: ultimul mare maestru al operetei vieneze;

pag. 129: Comemorarea lui Robert Stolz la Reșița, de-a lungul timpului;

pag. 135: Un altfel de Kiev? Da, unul european… Scurtă vizită în capitala Ucrainei la începutul lunii mai 2015;

pag. 156: Calendar pe luna septembrie 2015.

Publicaţia poate fi procurată la sediul Forumului German şi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.

PROGRAMUL PE LUNA SEPTEMBRIE 2015

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa şi partenerii lor vă invită la

5 septembrie, ora 18,00, Forumul German Dognecea:

Program cultural cu prilejul hramului bisericii romano-catolice, cu formaţia de dansuri populare germane „Enzian“ din Reşiţa.

6 septembrie, ora 18,00, căminul cultural din Darova, judeţul Timiş:

Participarea formaţiei de dansuri populare germane „Enzian“ din Reşiţa la un program cultural.

7 septembrie, ora 18,00, cimitirul romano-catolic, Dognecea:

Procesiune cu prilejul hramului bisericii romano-catolice.

8 septembrie, ora 11,00, Biserica Romano-Catolică „Naşterea Maicii Domnului”, Dognecea:

Sfântă Liturghie festivă cu prilejul celui de al 274-lea hram al bisericii.

9 septembrie, ora 11,00, galeria Direcţiei pentru Cultură Caraş-Severin, Reşiţa:

Vernisajul expoziţiei de fotografii „Split la Adriatică“, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

10 septembrie, ora 17,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, Reşiţa:

Prezentarea cărţii bilingve „Werner Hirschvogel: O viaţă pentru sportul cu motorul. Autobiografie = Werner Hirschvogel: Ein Leben für den Motorsport. Ein Lebenslauf”, Editura „Graph” Reşiţa, 2015.

14 septembrie, ora 17,00, Biserica romano-catolică „Înălţarea Sfintei Cruci“, Oraviţa:

Sfântă Liturghie festivă cu prilejul celui de al 283-lea hram al Bisericii Romano-Catolice „Înălţarea Sfintei Cruci“.

14 septembrie, ora 18,00, piaţeta din faţa Bisericii Romano-Catolice „Înălţarea Sfintei Cruci“ Oraviţa:

Program cultural cu formaţiile de dansuri populare germane „Enzian“ din Reşiţa şi „Magnificat” din Oraviţa.

15 septembrie, ora 17,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, Reşiţa:

Ziua limbii germane. Manifestare interactivă organizată cu spijinul prof. Sonia Maria Chwoika, care predă limba germană ca limbă maternă.

18 – 20 septembrie, Graz (Stiria / Austria):

Aufsteirern”, ediţia a XIV-a. În aceste zile se desfăşoară una dintre cele mai mari manifestări culturale de masă din Austria, la care de data aceasta vor participa şi perechi din mai multe formaţii de dansuri populare germane din Banatul Montan.

25 – 27 septembrie, Gărâna:

Manifestarea „Gărâna în septembrie“, ediţia a XVII-a.

27 septembrie, ora 15,00, Biserica Romano-Catolică „Sf. Terezia de Ávila”, Gărâna:

Scurt concert prezentat de corul „Franz Stürmer“ din Reşiţa.

27 septembrie, ora 16,15, Restaurant „La Scena“, Gărâna:

Program cultural cu participarea formaţiei de dansuri populare germane „Enzian“ din Reşiţa.

Continuă lectura

Robert STOLZ (1880-1975) IN MEMORIAM

Marți, 25 august 2015, la librăria reșițeană Semn de Carte, în curtea acoperiă de viță de vie, au răsunat valsuri și arii semnate de ultimul  mare compozitor de muzică de operetă al Vienei, Robert Stolz, de la a cărui naştere s-au împlinit 135 de ani.https://i0.wp.com/semndecarte.metarsis.ro/wp-content/uploads/2015/08/cop2.jpg

Evenimentul, moderat de promoterul cultural, președinte al Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Erwin Josef Țigla, a adus pe simezele Semnului de Carte afișe, postere, documente inedite, bustul și bagheta de dirijor cu semnătura maestrului, volumul cu dedicație pentru Opereta Germană reșițeană “Servus Du” semnat de Robert și Einzi Stolz. Organizat de etnia germană a Banatului Montan din respect pentru compozitorul a carui muzică a încăalzit milioane de inimi, programul prezentat în limbile română și germană de d-na prof. Helga Fabri a fost susținut de corala Franz Stürmer dirijată de prof. Elena Cozâltea care a interpretat melodiile semnate Rober Stolz  “Drei Rosen” și „Adieu mein Kleiner Gardeoffizier”, de Marianne Chirilovici cu “Mein Liebeslied muss ein Walzer sein” si „Zwei Herzen im Dreivierteltakt” și de Elena Cozâltea cu „Im Prater blühn wieder die Bäume”.https://i0.wp.com/semndecarte.metarsis.ro/wp-content/uploads/2015/08/Robert-Stolz_059b.jpg

Momentul emoționant al serii a fost mărturia Mariannei Chirilovici, parte de istorie culturală trăită aici, la Reșita, cea care a cântat în Opereta germană din orașul de pe Bârzava: “Pot spune că am cunoscut muzica lui Robert Stolz chiar înainte de a ști cine este. Melodiile lui erau atât de cunoscute și se transmiteau ca niște piese din folclor. Mama mea îmi cânta adesea Auf der Heide bluhn die letzen Rosen sau Im Prater blühn wieder die BäumeFrag nicht warum ich gehe și multe altele. Mult mai târziu am luat cunoștință cu câteva din creațiile acestui mare compozitor. Robert Stolz este considerat ultimul mare compozitor de operetă și a scris enorm de mult: 50 de operete, peste 1000 de cântece și a compus muzica la aproape 100 de filme.

În anul 1974 Ansamblul de Operetă Germană din Reșița a pus în scenă Contesa dansului (Balkanliebe -Die Gräfin von Durazzo) compusă în 1921 de Robert Stolz în care am primit și eu rolul de subretă- o dansatoare maghiară pe nume Etelka. La una dintre reprezentații s-a nimerit să fie în sală și un vecin al compozitorului care locuia pe atunci la Viena. El ne-a mijlocit contactul direct cu compozitorul și chiar după, căci doamna Einzi Stolz (soția acestuia) a păstrat legătura cu noi. Poze și afișe de la această operetă se găsesc expuse la Muzeul Robert Stolz de la Viena. Continuă lectura

Invitaţie la vernisajul unei expoziţii şi la un program cultural dedicate lui Robert Stolz

BULETIN DE PRESĂ

AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană defoto robert stolz_5 Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa şi Societatea pentru Cultură „Metarsis” au deosebita onoare de a invita pe cei interesaţi la vernisajul expoziţiei organizate cu prilejul aniversării ultimului mare compozitor de muzică de operetă al Vienei, Robert Stolz, de la a cărui naştere se împlinesc la 25 august 135 de ani.

Pentru acest mare compozitor vienez, etnicii germani din Banatul Montan au avut o inimă deschisă şi un deosebit respect, muzica lui fiind cântată pe 2015-08-23_200654toate scenele culturale ale etniei germane din Banatul Montan, atât în timpul vieţii sale (1880 – 1975), cât şi după moarte, până în zilele noastre.

Expoziţia dedicată compozitorului Robert Stolz este organizată cu sprijinul Guvernului Landului Stiria din Austria, cu 2015-08-23_200731cel al lui Hans Stolz, nepotului 2015-08-23_200715compozitorului, şi cu cel al dr. Herwig Brandstetter, membru de onoare al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, ultimii doi fiind din Graz, capitala Landului Stiria, Austria. După vernisaj va avea loc un program cultural în cadrul căruia se vor audia piese compuse de Robert Stolz.

Programul din data de 25 august se va desfăşura începând cu ora 18,00 la Librăria „Semn de Carte“ din Reşiţa.

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa va marca împlinirea a 135 de ani de la naşterea lui Robert Stolz printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată.

Erwin Josef Ţigla

„Enzian”-ul reşiţean la Neumarkt, în Austria

BULETIN DE PRESĂ
AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA2015-08-21_230746

Deşi ne aflăm în plină vacanţă estivală, formaţiile Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin desfăşoară o bogată activitate culturală.

Chiar în această săptămână, Marianne şi Nelu Florea se află împreună cu o parte a formaţiei de 2015-08-21_230833dansuri populare germane „Enzian” din Reşiţa la Casa Europei „Karl Brunner” din Neumarkt / Stiria, unde participă la o tabără internaţională cu tineri din Austria, Ungaria şi România.

Ei au fost primiţi printre alţii de primarul localităţii Neumarkt / Stmk., Josef Maier, 2015-08-21_230852căruia i-au prezentat dansuri germane specifice Banatului Montan, la fel ca şi duminica trecută, după liturghia duminicală, în piaţeta din faţa bisericii parohiale romano-catolice.

 Erwin Josef Ţigla

O nouă carte-album a Banatului Montan

2015-08-18_215046În urma succesului înregistrat la apariţia cărţilor-album editate în ultimii ani de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, organizaţia reprezentativă a etniei germane din sud-vestul ţării a continuat cu un nou volum, de data aceasta dedicat istoriei fotografiei în Banatul Montan, din perioada 1860 – 1910.

Cartea-album bilingvă româno-germană „Un ţinut redescoperit prin imagine. Fotografia în Banatul Montan între 1860 şi 1910 / Ein durch Bilder wiederentdecktes Gebiet. Die Fotografie im Banater Bergland in der Zeitspanne 1860 – 1910”, avându-l ca autor pe timişoreanul Cristian Graure, apare cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţii Interetnice de pe lângă Guvernul României în cadrul proiectului iniţiat de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin sub numele de „Etnic 2015” în cadrul axei 1: cunoaşterea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural material şi imaterial al minorităților naționale.

Cartea-album va apărea în aceste zile, urmând a fi lansată atât la Reşiţa, cât şi la Timişoara, ea fiind cea de a 66-a apariţie editorială a Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin.

 

Erwin Josef Ţigla