Securitatea și sănătatea în muncă se deprind de pe băncile școlii

Daniel Ardelean

Recent la Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” din municipiul Hunedoara (director prof. Daniel Ardelean – foto 1) s-a desfășurat a douăsprezecea ediție a Concursului Național „ȘTIU ȘI APLIC” -Securitatea și sănatatea în muncă se deprind de pe băncile școlii! – faza județeană. Organizat în scopul promovării, în rândul tineretului, a disciplinei Securitate și Sănătate în Muncă, în colaborare cu specialiștii din cadrul Inspecției Muncii, Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, Inspectoratelor Școlare Județene, a constat în desfășurarea a două probe: proba teoretică și cea practică, prin care elevii au rezolvat probleme legate de domeniul Securității și Sănătății în Muncă. S-au format echipe de 2 elevi din ciclul inferior și cel superior al liceului și din învățământul profesional, înscrise pentru cele 3 secțiuni (teoretică, tehnologică și învățământ profesional).

Adrian Florin Bozdog


Obiectivul principal al concursului – după cum susținea Adrian Florin Bozdog – foto 2, inspector şef, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – a fost încurajarea și atragerea elevilor în activități de studiere a disciplinei Securitate și sănătate în muncă, de promovare a securității și sănătății în muncă și pentru formarea unei culturi de prevenire în rândul tinerilor din licee și școli profesionale. Concursul s-a de desfășurat în doua etape, etapa teoretică – „Ce ştim despre securitate şi sănătate în muncă?”, unde au fost abordate tematici privind noțiuni generale de securitate și sănătate, noțiuni de identificare a riscurilor (fizice, chimice, biologice), riscuri psihosociale, metode de eliminare a riscurilor de accidentare/îmbolnăvire, semnalizare de securitate și sănătate, noul sistem de etichetare și simbolizare a substanțelor chimice periculoase (conform RICH) și etapa practică – „Identifică riscurile şi alege Echipamentul Individual de Protecţie necesar”, etape unde au participat elevi din ciclul liceal din Deva, Hunedoara, Orăștie, Călan, Petroșani, Petrila, Uricani, Vulcan, Lupeni, Crișcior. La faza națională s-au calificat echipele din cadrul fazei județene, ocupante ale locului I de la cele 3 secțiuni (teoretică, tehnologică şi învățământ profesional), după cum urmează: Secțiunea teoretică – inferior și superior: Turcu Gabriela și Rășcanu Florin-Daniel, Liceul Tehnologic „Ovid Densușianu” Călan; Secțiunea tehnologică – inferior: Lihaciu David și Enache Sebastian Ștefan – Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva; Secțiunea Tehnologică – superior: Furcă Ioan Daniel și Muntean Ioan – Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva; Secțiunea învățământ profesional: Bugesch Vlad Alexandru și Merișor Laurențiu Danuț – Liceul Tehnologic Lupeni.
Dorim să mulțumim și să felicităm pe această cale toți elevii și profesorii coordonatori, pentru implicarea de care au dat dovadă pe toată perioada concursului și să urăm mult succes participanților la faza națională.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Dezvoltare de aptitudini și afirmare a talentului

Și la structura Hațeg din cadrul Palatului Copiilor Deva – după cum ne-a declarat prof. Rodica Pleșa (foto), în calitate de director al acestuia – se pune accent pe aprofundarea și extinderea cunoștințelor obținute în procesul de predare-învățare, potrivit vocației fiecărui copil, prin activități complementare celor din școală.
Iată ce ne-au spus conducătorii de cercuri de la structura Hațeg:
Prof. Ionică-Dan Alimpescu – Cercul de Cultură și Civilizație Engleză: „Personal, privesc cercul pe care îl coordonez, asemenea unui pom sădit în vremea toamnei. Un pomișor, care la început avea un colectiv de aproximativ 30 de elevi. Când a fost plantat, am avut grijă ca să aibă cel mai bun pământ, minerale și apă din belșug.

Astfel, pe timp de iarnă, rădăcinile pomului s-au extins. Iată-ne acum, în mijlocul primăverii, crescând și înflorind, cu un colectiv de 70+ elevi.
Drept este, în primii ani de viață, pomii dau prea puțin rod sau chiar deloc, fiind preocupați să-și crească coroana și să își consolideze rădăcinile pentru a putea absorbi cât mai multe resurse. Tocmai aici mă situez și eu, împreună cu elevii pe care îi coordonez. Acum începem să ne formăm, împreună: eu îi îndrum spre învățarea limbii engleze, în timp ce ei mă îndrumă spre a fi un profesor mai bun.
Lăsând metaforele la o parte, cursurile se adresează elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal, desfășurându-se pe grupe, în funcție de vârstă și nivelul de cunoaștere a limbii engleze.
În ceea ce privește conținuturile trecute în revistă, consolidăm cele parcurse la școală, dar ne și însușim cunoștințe noi, pe care le explorăm într-o manieră non-formală. Cu alte cuvinte, încercăm să îmbinăm utilul cu plăcutul, pentru a facilita apropierea elevilor de tot ceea ce înseamnă Cultură și Civilizație Engleză și nu numai. Pe lângă acestea, dorim să ne îmbunătățim inteligența emoțională, învățăm cum să învățăm, ne însușim valorile etice și morale ale societății noastre și multe altele.
Mai mult, abordăm un stil de predare bazat pe jocuri cognitive, materiale audio-video interactive și conținuturi de actualitate, pentru a fi cât mai pe placul elevilor.
În concluzie, reiterez asemănarea cercului de Cultură și Civilizație Engleză, din cadrul Structurii Hațeg a Palatului Copiilor Deva, cu un pom sădit lângă apă și am certitudinea că va da roade bune, la vremea sa”.
Prof. Mariana Timișan – Cercul de Dans clasic: „Dansul face parte din viața mea. Spun asta pentru că la vârsta de 9 ani am intrat la Liceul de Coregrafie din Cluj. După absolvire am fost balerină la Operă, iar din 2001 sunt profesor la structura Hațeg a Palatului Copiilor Deva.
Pentru mine, dansul este arta de a forma cu graţie, precizie şi uşurinţă, paşi pe timpii şi măsurile date de muzică, legând într-o singură verigă gesturile şi expresia corpului cu sentimentele şi pasiunile pe care vrea să le reprezinte. Când există pasiunea pentru dans, un pas, un gest, o mişcare sau o atitudine spun ceea ce nimic nu poate exprima. Acest lucru am încercat să îl transmit și elevilor mei, dragostea și pasiunea pentru dans și se pare că am reușit.
La Cercul de Dans clasic sunt înscriși peste 100 de copii, mulți dintre ei s-au înscris la cercul de dans când erau la grădiniță, iar acum sunt elevi la liceu.
Am participat cu elevii la diferite concursuri unde am obținut premii importante. La nivel de oraș am participat la evenimente culturale, având un parteneriat cu Casa de Cultură Hațeg. De asemenea, am organizat serbările Cercului de Dans clasic la care au participat toți elevii înscriși la cerc.
Ce îmi doresc pe viitor? Câți mai mulți copii înscriși la cercul de dans, iar pentru cei deja înscriși continuitate și pentru toți rezultate din ce în ce mai bune”.
Prof. Sebastian Trifina – Cercul de Desen-Pictură: „Se spune că frumusețea stă în ochii privitorului, însă, consider că și acest aspect al vieții, ca și altele, trebuie lucrat. Iubirea de artă și frumos e asemenea unei semințe pe care trebuie să o plantezi, iar mai apoi să o îngrijești pentru a crește mare și frumoasă! Și când e mai prielnic momentul de a planta, dacă nu primăvara? De aceea, consider că, e foarte important să le fie insuflată, copiilor, aprecierea de artă, încă din primăvara vieții lor! În plus, arta înnobilează sufletul și transformă perspective, adică raportarea omului la ceea ce îl înconjoară, ajutându-l să se bucure până și de roua de pe frunze. Arta are multe forme de manifestare: pictura, muzica, dans, multe… Ce însă e frumos la ea, e că fiecare se regăsește într-o ramura a ei!
Am speranța și nădejdea că așa cum eu m-am regăsit în pictură, să îi pot ajuta și pe cei mici să facă la fel!”
Prof. Dumitru Horia Todoran – Cercul de Informatică: „Oferta educaţională a cercului de Informatică pe care îl conduc se adresează copiilor şi de aceea mă voi adresa în continuare fiecăruia dintre aceștia.
Prin toate activităţile din cadrul cercului de informatică, veți pune bazele pregătirii într-o meserie care foloseşte prelucrarea informaţiei. Astfel, după parcurgerea mai multor etape, puteți fi pregătiți într-o meserie căutată cum este cea de analist-programator, dar şi altele din domeniul informaticii cum ar fi proiectant cu ajutorul calculatorului în aproape orice ramură a economiei sau, de ce nu, profesor de informatică.
În cadrul cercului de informatică puteți parcurge primele etape de pregătire care să vă conducă spre meseriile menţionate mai sus şi toate acestea pot fi realizate într-o manieră plăcută și relaxată. Astfel: poţi să-ţi petreci timpul liber participând la activităţile cercului de informatică unde îţi poţi dezvolta aptitudinile necesare lucrului cu ajutorul calculatorului; îţi vei dezvolta abilităţi pentru utilizarea şi crearea aplicaţiilor în diferite ramuri de interes: Word, PowerPoint, Pascal, C/C++, Internet sau altceva ce îți doreşti tu; vei îmbunătăţi gândirea logică şi capacitatea de a scrie tu însuţi programe folosind un limbaj de programare uzual; poți participa, dacă doreşti, la concursuri între elevi la nivel local, judeţean, interjudeţean şi naţional.
Să păşim deci împreună pe acele cărări pe care suntem conduși de acea „luptă” continuă cu timpul şi cu spaţiul virtual. Vom fi, cu siguranţă, învingători”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Erwin Josef Țigla: Jurnalistul și scriitorul reșițean Anton Breitenhofer,  la 110 de ani de la naștere

Una dintre misiunile culturale însușite de către Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița este aceea de a reaminti iubitorilor de cultură și spiritualitate personalitățile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spațiu de interferențe culturale.

De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate a celei de a două jumătăți a secolului trecut în Banatul Montan, jurnalistul și scriitorul reșițean Anton Breitenhofer, de la a cărui naștere se împlinesc în data de 10 aprilie, 110 ani.

Născut la Reșița la 10 aprilie 1912, Anton Breitenhofer a urmat timp de șase ani aici (până în 1924) învățământul primar, apoi doi ani de gimnaziu, iar mai apoi doi ani de ucenicie în cadrul cărora a învățat meseria de lăcătuș. După schimbările din 1944, începând cu ianuarie 1945 a fost deportat timp de doi ani în Ural – Beresowsk, apoi a fost un an director silvic la Oravița. În anul 1949 se mută împreună cu soția sa, Anna (născută Sehr), cu care era căsătorit la Reșița din 24 aprilie 1937, la București. Aici a devenit unul dintre secretarii nou înființatului Comitet Antifascist German.

În anul 1954 este primit în rândul membrilor Uniunii Scriitorilor. A publicat 14 cărți în perioada 1958 – 1987 și în anul 1973 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea „Zu spät für Marilena”. În anul 1960 devine membru al Uniunii Jurnaliștilor.

Între anii 1954 și 1976, Anton Breitenhofer a fost redactor-șef al cotidianului german din România „Neuer Weg” („Drum Nou“). A fost ales în Comitetul Central al Partidului Comunist Român, în Marea Adunare Națională (Parlamentul României) și a fost membru în Consiliul de Stat, vicepreședinte al biroului Consiliului Oamenilor Muncii de naționalitate germană, înființat în 11 noiembrie 1968, precum și membru al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă.

Președintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann, i-a conferit la data de 17 mai 1971 Crucea de Onoare clasa I a Ordinului de Onoare al Republicii Federale Germania.

În anul 1976 Anton Breitenhofer iese la pensie. Moare la București în perioada Revoluției din Decembrie 1989, la 20 decembrie, și este înmormântat la Reșița, în data de 8 ianuarie 1990.

Pentru a marca împlinirea celor 110 de ani, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în data de 9 aprilie. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 9 aprilie din Reșița.

La Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița este deschisă în aceste zile o miniexpoziție documentară dedicată jurnalistului și scriitorului reșițean Anton Breitenhofer.

Pildă ziditoare – demnă de urmat

Valeriu BÂRGĂU

Școala Gimnazială Nr. 5 din orașul de pe Cerna (director prof. Liliana Galea) a fost gazda unei inedite activități sub genericul „Valeriu Bârgău – flacără ce-a ars ascunsă”, aceasta în organizarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, „Accent Media” Deva, Biblioteca Municipală Hunedoara, alți parteneri și colaboratori. Acțiunea a fost dedicată memoriei celui care a fost Valeriu BÂRGĂU, fost director al ziarului „Călăuza”, o pildă ziditoare – demnă de urmat, un ziarist și scriitor cu o viață sobră, echilibrată și generoasă, care a pus accent pe calitatea muncii și respectul față de semeni. A fost pildă prin purtare și cuvânt, prin dragoste și credință în Dumnezeu.

Despre viața și activitatea lui Valeriu Bârgău, fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a vorbit directorul Bibliotecii Municipale Hunedoara, Lucia TĂNASE.

În memoria lui s-a desfășurat și Concursul de jurnalism „Mândria de a fi român” în cadrul căruia s-au detașat elevii: Florea Andreia Maria, Lungu Simina, Stanciu Fernando și Căutișanu Lavinia.

Cu această ocazie s-a făcut propunerea ca Biblioteca școlii gazdă să poarte denumirea ziaristului și scriitorului Valeriu Bârgău.

 Am primit între timp un mesaj din partea lui Nicolae Bârgău, fratele lui Valeriu Bârgău, din care al spicuit: „Pe Valeriu l-am iubit. Acum nu mai este printre noi și-l plângem. Dragostea față de el este parcă inima din care pulsează viața mea creștină. Este certificatul scris cu slove de foc și sânge al vieții trăite alături de Valeriu.

Și el când trăia și-a câștigat dragostea mea. Dragostea între frați trebuie să fie rădăcina,  izvorul, tuturor virtuților. Îi doresc lui Valeriu ca raiul să-i fie acum starea de fericire și răsplată”.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Scopul meu este să cultiv la copii îndrăzneala, curajul și încrederea

(ne vorbește prof. Adriana BÂRCEAN, coordonatorul structurii Orăștie din cadrul Palatului Copiilor Deva)

Povestea mea cu educația nonformală – ne spunea recent prof Adriana Bârcean (foto) – a început cu mult timp în urmă, atunci când aveam 16 ani și făceam parte dintr-un proiect ce se numea Agora al Fundației pentru o Societate Deschisă. Nu îmi mai amintesc cum am ajuns în acest proiect, cert e că au fost cei mai valoroși ani din creșterea mea ca om și ca profesionist. Îmi amintesc povestea Bucățicii Lipsă scrisă de Shel Silverstein pe care l-am descoperit acum câțiva ani și care mi-a readus vie, în fața ochilor, adolescența cu sens pe care am avut-o cu educația nonformală. Atunci, s-a lipit definitv de inima mea acest mod de a crea învățare cu sens folosind metode care se bazează pe a învăța prin a experimenta, prin a face, prin a te juca ș.a.m.d. și nu prin a ne expune unor teorii care nu ne ajută să creăm amintiri… și pe care, poate, nu le înțelegem de la prima vedere.

Apoi, a continuat traseul cert de a deveni dascăl și a facilita învățarea. Am trecut printr-un liceu englez la Timișoara și printr-o facultate de Litere, tot la Timișoara.

Am lucrat atât în mediul de stat cât și privat, urban și rural, ani buni, la Timișoara și în apropierea Timișoarei pentru că Timișoara e orașul meu natal. Apoi, m-am căsătorit și nevoia de a fi aproape de o familie care era din ce în ce mai cuprinzătoare (sunt mama a 4 copii minunați) a înlesnit drumul spre un sat din Ardeal, Mărtinești.

De anul trecut sunt profesor coordonator al Cercului de Cultură și Civilizație Engleză din cadrul Palatului Copiilor Deva, filiala Orăștie. Pe lângă acest cerc mai coordonez unul de teatru în limba engleză. Sunt peste 200 de copii care ne trec pragul sălii pe care o avem la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Orăștie, copii cu vârste cuprinse între 4 și 16 ani.

Scopul meu este să cultiv în copiii de la Palat – structura Orăștie, îndrăzneala, curajul, acceptarea greșelii și încrederea. Lucrăm la încredere, la felul în care copiii mei de la cerc își dau voie să fie și să devină.

Nu sunt numai profesoara lor, sunt prietena lor, de aceea ei îmi zic „Adri” și vorbim ca între prieteni. Limba engleză e o limbă frumoasă și oferă posibilități nenumărate, totul e să ai curaj. ”The sky is the limit!” (cerul e limita!)

La cerc nu lucrăm ca la școală. La cerc consolidăm ce se face la școală, poate le mai explic dacă nu au înțeles, dar ne concentrăm pe conversație și pe fluență, pe felul în care prin jocuri care stimulează vorbirea în limba engleză, reușesc să își dea seama că pot și ei.

La cerc nu dăm note și nu îi constrângem cu nimic. La cerc copiii vin doar dacă își doresc. E foarte importantă atmosfera și dinamica grupului și atunci facem ca toți copiii care vin să își dorească să vină și să facă parte din cerc.

Pe lângă copii, s-a creat și o comunitate puternică de părinți care ne susțin și care se bucură de această oportunitate pe care o oferă Palatul Copiilor Deva prin filiala din Orăștie.

Iar eu, „Adri”, sunt profesor de limba engleză și franceză, sunt formator, sunt trainer de profesori și facilitator al programului Arbinger din S.U.A., Mentalitate Deschisă, sunt lucrător de tineret și lucrător de arte combinate, sunt voluntar și fac parte din Biroul Federal al Federației Române Sportul pentru toți. Sunt mama a patru copii adolescenți care mi-au fost elevi și sunt un om care se bucură să devină tot mai mult ca să dea din ce este.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

GABRIELA ȘERBAN:Miniexpoziție de handemade-uri la Bocșa

În perioada 11- 30 aprilie 2022, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa poate fi admirată o miniexpoziție de handemade-uri marca prof. Stela Boulescu.
Apropiată colaboratoare a instituției gazdă, voluntar în cadrul Centrului catehetic „Vasiova”, membru al redacției revistei „Bocșa culturală”, dar și președintele juriului Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu” și prefațatorul cărții cu același titlu, prof. Stela Boulescu surprinde de astă dată prin talent creativ, realizând diverse handmade-uri cu prilejul sfintelor sărbători pascale: semne de carte, puișori, ouă multicolore, coșulețe, iepurași, toate croșetate cu îndemânare și talent.
Așadar, utilizatorii serviciilor bibliotecii bocșene vor avea bucuria să admire câteva dintre aceste lucrări într-o miniexpoziție organizată chiar în sala de primire a Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.

GABRIELA ȘERBAN: „Primăvara e mai mult verde” la Bocșa!

„Primăvara e mai mult verde” este numele campaniei de plantare pomi în orașul Bocșa. Inițiativa aparține primarului Mirel Patriciu Pascu, acesta invitând cetățenii la prima astfel de campanie desfășurată în ziua de 6 aprilie 2022.

Invitației edilului șef au răspuns elevi și cadre didactice de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, care, dimpreună cu directorul Dragoș Vasile, s-au alăturat angajaților de la Serviciul Public de Gospodărie Bocșa și, preț de două ore, au fost plantați peste 200 de puieți de brad în zona Bocșa Izvor.

Revista „Bocșa culturală” s-a alăturat campaniei de plantare de pomi la Bocșa și s-a aflat între  voluntarii care au participat cu bucurie la acest proiect.

Fiind prima campanie de plantare brazi în acest sezon, directorul Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, prof. Dragoș Vasile, a mărturisit: „Am răspuns cu bucurie invitației domnului primar Mirel Patriciu Pascu și, alături de colegi profesori și 40 de elevi, participăm activ la această campanie de plantare pomi în orașul Bocșa. Elevii sunt dornici de astfel de proiecte și putem observa că prezența lor nu este una de complezență, ci chiar sădesc brăduții cu însuflețire. Vom mai participa și la alte campanii, dacă vom fi invitați.”

Tot într-un ton al satisfacției a vorbit și dl. primar Mirel Patriciu Pascu: „Astăzi, timp de două ore, m-am aflat într-o frumoasă campanie de plantare brazi în zona Bocșa Izvor. Doresc să mulțumesc elevilor și cadrelor didactice de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa care au răspuns invitației mele în această campanie, să le mulțumesc pentru seriozitate și implicare. Mulțumesc dlui. director Dragoș Vasile pentru excelentă colaborare și tuturor colegilor din aparatul primăriei care s-au alăturat acestei inițiative. Au fost două ore productive într-o zi însorită de primăvară!

Pregătim o nouă campanie de plantare pomi în Bocșa Română și vom apela din nou la voluntari care, sub îndrumarea celor de SPGC, pot sădi copaci pentru a înfrumuseța orașul Bocșa. Vă doresc tuturor o primăvară frumoasă și rodnică!”

Așadar, la Bocșa, primăvara începe cu mai mult verde! Începe cu tinerețe și hărnicie! Începe cu fapte bune și importante pentru comunitate! Deoarece, sădim astăzi pentru generațiile următoare!

INVITAȚIE

Manifestare ecumenică la Reșița

În Centrul German „Alexander Tietz“ din Reșița joi, 7 aprilie 2022, la ora 15.30 va avea loc ediția a XV-a a manifestării ecumenice intitulate „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii”, eveniment pregătitor a marii Sărbători a Învierii Domnului, cu următoarea participare: pr. iconom stavrofor Gheorghe Șuveți, protopop – Protopopiatul ortodox român Reșița, preot paroh al parohiei ortodoxe române „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ Reșița, și părintele Veniamin Pălie, decan romano-catolic al Decanatului de Caraș și preot-paroh al parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii” Reșița. Cu această ocazie va avea loc și vernisajul expoziției de fotografii „Ierusalimul creștin”, cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla.

Rugăciune pentru Doru Dinu Glăvan în Biserica Ortodoxă din Cinciș-Cerna

a Biserica Ortodoxă din localitatea Cinciș-Cerna – Hunedoara s-a încetățenit obiceiul ca în Postul Sfintelor Paști preotul paroh Apietroaei Cosmin Gabriel să slujească parastase pentru cei plecați în lumea veșniciei.
Cinstirea celor adormiți și aflați în văzduhul Cerului, dragostea ce li se poartă și amintirile nepieritoare din călătoria lor pământească au creat un adevărat și respectat Cult al morților.
Așa se face că și președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan, care nu de mult și-a mutat sufletul la cele cerești, a fost pomenit în rugăciunile de mijlocire pentru odihnă veșnică și mângâiere pentru cei rămași.
– Acest gest – ne spunea Cornel Poenar, directorul ziarului „Accent Media” – a fost nu numai un moment de pietate, ci și un suport moral pentru viața noastră.
A fost un dar al aducerii-aminte și respect pentru faptele bune ale lui Doru Dinu Glăvan care i-au împodobit viața pe pământ. Dumnezeu să-l odihnească!

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Foto: Nicolae Șișu

INVITAȚIE

5 aprilie 2022, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Anul jubiliar „150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița, 1872 – 2022”. Discuții cu invitați la bibliotecă: Andrei Florin Bălbărău, coordonatorul Muzeului Cineastului Amator Reșița, și colecționarul reșițean Bogdan Andrei Mihele.

Editura UZP – un succes de marcă al jurnaliștilor români contemporani

Editura UZP a fost înființată în 2017 la inițiativa regretatului nostru Președinte, Doru Dinu Glăvan, cel care a și coordonat activitatea primelor apariții editoriale sub egida Uniunii. Până în prezent, Editura a editat peste 130 de titluri, din care 45 doar în anul 2021. Coordonatorii Editurii, Teodora Marin și Ovidiu Zanfir, ne mărturisesc că majoritatea celor care își publică creațiile la Editura UZP sunt membri ai Uniunii, aceștia intrând în contact prin email la adresa editura@uzp.org.ro sau direct la sediul UZPR.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Fundația Ion I. Brătianu organizează în perioada 30 martie – 2 aprilie Salonul Cultural, ediția 2022, la Palatul Brătianu de pe Strada Visarion nr. 4-6 din București. Evenimentul amintit – marca premium – aduce în atenția cititorilor toate volumele apărute la Editura UZP până acum, arătând dimensiunea creației membrilor UZPR, fiind prezente totodată și publicații apărute la alte edituri. În aceeași ordine de idei, lansările cu fast din cadrul Salonului au fost prezentate detaliat pe site-ul nostru, desfășurarea de forțe fiind actualizată permanent.
UZPR are în derulare proiectul „Clipa de lectură” prin care autorul are prilejul să-și prezinte cartea, înregistrarea fiind promovată apoi pe site-ul UZPR, și își propune inițierea unei Gale a Editurii UZP.
Neagu Udroiu, Corneliu Vlad, Ion Marin, Mihai Milca, Nicolae Dan Fruntelată, Ioan C. Popa, Nicolae Rotaru, Viorel Popescu, Pavel Lică, Dumitru Țimerman, Eugen Doga sunt doar câțiva din monștrii sacri ai jurnalismului sau culturii cu lucrări tipărite la Editura UZP.
Editura UZP este un veritabil succes și dovada potențialului uriaș al jurnalismului românesc contemporan, aducând în atenție o amplă diversitate de teme și de subiecte, calitatea scrisului și mai ales interesul cititorilor față de această organizație de jurnaliști profesioniști.
Până în prezent, numărul cărților tipărite la Editura UZP a fost în fiecare an ascendent. Marea lor majoritate, cărțile amintite sunt o bogată resursă pentru istoria jurnalismului din țara noastră, autorii fiind cunoscuți ziariști, cu state vechi de activitate.
Editura UZP a participat în anii trecuți la Târgul de carte Gaudeamus, unde a prezentat o listă de titluri de succes, iar anul acesta, după cum se știe, are loc la Palatul Brătianu un adevărat festin de carte.

Tanța Tănăsescu / UZPR

Nobilitatea la românii bănățeni

,,O carte scrisă sau citită este ca o boală învinsă”- spunea filozoful Lucian Blaga. Așadar, cartea istoricului Costin Feneșan- Diplome de înnobilare și blazon din Banat, apărută la Editura de Vest, Timișoara, 2007 are menirea de a-l vindeca pe cititor de boala ce planează asupra poporului român- pericolul de a se pierde identitatea- dovedindu-se a fi o rezistență a gândului și a bunului simț în vremurile de azi.

Apariția cărții este un gest recuperator, dar și de justiție pentru nobilimea română din secolele XIV- XVII, în Banat. Ea demonstrează continuitatea românilor în spațiul bănățean, ca și în țară și că elementul țărănesc era dominat de români în Banatul evului mediu.

Figură proeminentă a istoriografiei contemporane- istoricul Costin Feneșan se dovedește a fi o impresionantă personalitate culturală, cu o uimitoare perspicacitate, un cărturar umanist multilateral, de formație enciclopedică. Este un savant și un gânditor autentic preocupat de descifrarea misterului originii și continuității poporului român în spațiul dintre Carpați și Dunăre, care ține la adevăr și este străin de orice lingușire.

L-am cunoscut cu prilejul simpozioanelor de istorie națională organizate în județul Caraș- Severin de către profesorul Gheorghe Magas- inspector școlar de specialitate, cât și din cărțile Domniei Sale și am constatat că are o ținută ce exprimă măreție și demnitate, sugerând în persoana lui un spirit luminat, care aduce vederi înaintate, în epoca fripturiștilor, menite să împrospăteze cultura și să deschidă societății românești noi perspective.

Cartea conține 59 diplome de înnobilare și blazon, fiind astfel întocmită încât să intereseze publicul cultivat, dar este folositoare și stimulativă pentru studenții, profesorii și cercetătorii interesați de istoria Banatului. Ea este una dintre cele mai originale apariții ale culturii noastre în această zonă. Este o lucrare istorică în care autorul redă obiectiv faptele și fenomenele istorice, prin cercetarea cât mai complexă a izvoarelor inedite, analizându-le critic și apreciindu-le fără părtinire, lucid și imparțial.

Scrierea este de un înalt nivel științific, cu argumente temeinice și un aparat critic bine pus la punct.

Prin apariția acestei cărți, în ansamblul lor, cunoștințele noastre asupra evului mediu bănățean au făcut însemnate progrese, prin izvoare noi, uneori fundamentale, cu o metodă de lucru bazată pe erudiție și critică severă. Din ea aflăm că voievozii și cnezii români aveau o puternică bază românească, disociată de migratori și destul de puternică încât să-i poată asimila. Ei au obținut nobilitatea pentru serviciile militare și civile aduse regalității maghiare, ori principilor ardeleni. Astfel, pătura feudală a românilor era continuitatea poporului român, pe pământul țării sale și corolarul ei necesar: unitatea sa etnică, lingvistică și politică. Așa că în secolele XIV-XVII ,,nobilimea bănățeană era românească în mare parte și își păstrează limba și etnia”- ne spune autorul.

,,Dar noi locului ne ținem

Cum am fost așa rămânem.”

Cartea comunică, în același timp că, ,,prin înnobilare, românii din părțile Caransebeșului și Lugojului nu s-au desprins de comunitatea din rândurile căreia proveneau și nu și-au pierdut conștiința de neam, credința și nici tradițiile românești și locale.

Poporul român a fost mai întâi și a ajuns să fie și cel din urmă stăpân al pământului său și va fi în veci.

Banatul de munte a fost, în aceste vremuri, o punte de legătură între est și vest. Așadar- strămoșii sunt ei înșiși substanța vitală a poporului, iar a pierde identitatea este totuna cu a pierde ce este mai scump pe Pământ.

Cartea prezentată este un argument al continuității și sensibilizării conștiinței etnice ce conservă tradițiile de cultură și simțire românească esențiale pentru istoria românilor. În ea se oglindește cerul nostru sufletesc, axa lumii noastre, ne învață iubirea care preface vorbele în rază de lumină, ce încântă și purifică. Cu atât mai mult se cade să exprimăm gratitudinea noastră pentru carte și autor.

Prof. Pavel Panduru/UZPR

                                                       

ÎN FIECARE ZI NE PRIVEȘTI,

Oraș cu buze de cleștar, vezi? E primăvară!
Orbecăind prin tine, mai mult ca oricând,
astăzi ne încălzim sentimentele obosite
cu raze fecioare, în carnea lor roșie scriem
despre aceia care ți-au fost odată aproape, 
au cântat pentru tine și ți-au dus numele
peste mări și țări, sunt mulți oameni curioși,
dar și iubitori de sport, cultură, istorie, religie, 
pășesc pe drumurile pe care ai pășit tu
 misteriosule, tenorule- Traian Grozăvescu.
Spiritul tău demn intră și iasă în fiecare clipă
din minunatul Teatru Municipal ce-ți poartă numele,
ești mereu la brațul spectatorilor încântați, fericiți,
ești mereu la brațul actorilor iubiți, ascultă tenorule,
acum suntem atât de îmbujorați în bătaia vântului,
suntem atât de grăbiți în pașii de pe Podul de Fier,
atât de înfometați de timp și salutăm târziu
Ceasul Electric, calmul din el, ticăitul, parcă
ar plânge, parcă ar râde, parcă ar cânta duios… 
Suntem fermecați de tine, oraș cu ochi de crin
și obraji de catifea, suntem îndrăgostiți de clipa
trăită ascultând clipocitul Timișului, tânăr voinic,
străjerul tuturor speranțelor născute într-un palat 
în care servitorii pești aruncă stropi de entuziasm 
pe malurile tale, oraș cu oameni buni și frumoși,
oraș al îndrăgostiților, oraș al prezentului, 
al viitorului, născut pentru a strălucii sub cerul
curcubeu, Lugojule, ți-ai dat cu parfum de cireși, 
sau de magnolie, te miros…îmi dai voie să te sărut?

Mia ROGOBETE-01.04.2022-Lugoj

Sărbătoare la UZPR Timiș: Lansare cu toată pompa cuvenită a monografei “Plugova…” de Trifu-Titu Pervulescu

Sediul UZPR “Valeriu Braniște” din Timișoara a găzduit luni, 21 martie anul curent, o veritabilă sărbătoare a cărții-eveniment “Plugova Contribuții monografice…” scrisă de Trifu-Titu Pervulescu, la care au participat profesori universitari, istorici, cercetători, scriitori, ziariști și redactori ai presei rurale, dornici să participe la acest moment cultural dedicat satului Plugova cu prilejul împlinirii a 580 de ani de atestare documentară, apărută sub semnătura unui vrednic și devotat fiu al satului, de profesie asistent medical la Băile Herculane. Cu aceeași pasiune cu care, cândva, își îngrijea pacienții, de data aceasta Trifu-Titu Pervulescu s-a aplecat cu migală asupra documentelor prăfuite din arhive și biblioteci pentru a scoate la lumină trecutul localității, faptele de ispravă ale înaintașilor, care au conferit strălucire acestor vechi meleaguri bănățene. Așa cum însuși autorul o recunoaște, cartea se dorește “o restituire pe baza multiplelor informații găsite dupa asidue căutări” în noianul de documente existente, urmărind mereu “imaginea înaintașilor și crâmpeie din trăirile copilăriei în satul drag și fără egal”. Această idee, obsedantă încă din tinerețe, se materializează mult mai târziu, la maturitate, când autorul găsește timpul necesar pentru cercetare și agonisește datele de care avea nevoie pentru a lăsa o monografie model între creațiile acestui gen literar. Bine structurată, cartea începe cu un cadru geografic natural al zonei, după introducerea de rigoare, continuă cu istoricul în detalii al satului și se oprește asupra spiritualității localității și a culturii sale, datorate bisericilor și școlilor, iar in final tratează capitole interesante despre administrație, profesii și personalități, toate având rolul lor bine definit și distinct în peisajul satului bănățean din zona de munte.

La tipărirea cărții și-au adus contribuția, după cum era firesc, Primăria comunei, în frunte cu inimosul primar ing. Grigore Barac, Consiliul local al comunei Mehadia, sponsori, profesori și alți intelectuali ai satului, care i-au furnizat date revelatoare despre localitate, în mare parte unicat, începând cu existența unor castre romane în apropriere, dar și alte vestigii concludente despre specificul acestei zone mirifice, încărcate de istorie, datini și obiceiuri, păstrate în bazinul Timiș-Cerna, amplasat în imediata vecinătate a celei mai vechi stațiuni balneare din țară- Băile Herculane. Această stațiune a oferit ospitalitate atâtor generații de intelectuali și oameni obișnuiți, veniți să-și găsească leacul în miraculoasele ape tămăduitoare ale lui Hercule, dar și în aerul puternic ionizat al stațiunii, după cum remarca fostul director al zonei, profesor universitar Ilie Cristescu, îndrăgostit de aceste meleaguri sfinte, care ține să ne convingă inclusiv prin cartea sa intitulată “Tezaurul Cernei”. Dacă tot am pomenit câteva nume, aș continua cu fostul meu amic încă din studenție, dr. Iancu Gogâltan, medic primar și fost primar al stațiunii și autor al unui cuprinzător ghid al Herculanelor. Cu manierele ospitaliere, specifice bănățeanului, m-a primit de fiecare dată și predecesorul său, Nicolae Izverceanu, care m-a invitat la camera de oaspeți a Primăriei Plugova, în calitate de corespondent pentru Banat al ziarului “România Liberă”, condus de regretatul om de cultură Octavian Paler. Aș menționa un alt nume apropiat mie, fost vecin și coleg la un doctorat, Ștefan Pârvulescu, tot din Plugova, fost procuror șef al județului Timiș, un om al legii, vertical și corect, în contradicție totală cu obediența specifică fostei “epoci de aur”. Dintre apropiații mei făceau parte și scriitorul Ion Florian Panduru, fost coleg de facultate, căruia i-am scris și o prefață la o monografie alcatuită de profesorul Ioan Nicolae Cenda, intitulată “Sub semnul muntelui”. Confidentă mi-a fost Mariana Drăghicescu, cunoscuta doinitoare a Banatului, care mă consulta tot timpul după debutul său muzical, ba m-a invitat și la nunta sa la un modern hotel din Herculane.

Revenind la monografia d-lui Trifu-Titu Pervulescu, aș mai preciza că izvoarele scrise, descoperite de autor, sunt împletite armonios cu fotografii de epocă, dar și alte simboluri, ce conferă un plus de inedit și autenticitate lucrării. Am mai notat cu toată satisfacția că discuțiile animate de la lansarea carții (deși, să recunoaștem, interesul pentru lectură este, oarecum, în dizgrație în zilele noastre!) sunt în ton cu emulația din zona Mehadiei ca fiecare sat să aibă monografie proprie. Organele locale și-au înțeles menirea de a lăsa în urma lor ceva trainic și folositor comunității, nu doar promisiuni și amăgiri politicianiste, atât de la modă astăzi! Iar pentru această optică sănătoasă și responsabilă merită toate felicitările, nu doar autorul cărții, iscusitul “cronicar” al Plugovei, ci și oficialitățile locale pentru orizontul lor clarvăzător și dătător de speranțe, care au sprijinit și susținut demersul lui scriitoricesc în folosul satului natal. Altfel, toată osteneala se putea duce pe gârlă, odată cu apele râului de pe culoarul Timiș-Cerna!…

Ion Medoia