Pentru a marca împlinirea a două luni (24 februarie – 24 aprilie 2022) de la izbucnirea războiului nedorit de lângă noi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în a treia zi de Paști, în data de 26 aprilie. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 26 aprilie din Reșița de la Oficiul Poștal nr. 1.
În primăvara anului 2015 am avut ocazia să vizitez, în capitala Ucrainei, la Kiev, cu prilejul participării la un congres internațional, Muzeul Memorial al Cernobîlului. Acest muzeu a fost înființat la 26 aprilie 1992 și se adresează unui număr mare de vizitatori din Ucraina, dar mai ales din lumea largă, având ca tematică, așa cum spune însuși numele său, uriașa tragedie petrecută în urmă cu 36 de ani, când, la 26 aprilie 1986, avea loc accidentul nuclear de la al patrulea reactor din cadrul Centralei Atomoelectrice din Cernobîl, cu urmări până în ziua de astăzi. De fapt, este unul dintre cele mai vizitate muzee din Ucraina. Motto-ul muzeului reprezintă un citat din Cicero: „Est dolendi modus non est timendi – există o limită a suferinței, dar nu și o limită a fricii.” Vizitând acest loc unic în lume am înțeles mult mai bine ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 36 de ani, despre injustețea ținerii sub controlul comunist de atunci a transferului de informații care, dacă circulau liber, poate mai salvau vieți…
Când am ieșit din muzeu, după două ore și mai bine de vizitat, am fost un alt om: mai aproape de suferințele semenilor noștri de atunci, mai înțelegător față de nevoia de a face tot posibilul ca o astfel de tragedie să nu se mai repete niciodată…
Și astăzi mă cutremură și mă sperie faptul că ne jucăm cu tehnologii care, dacă nu sunt întru totul securizate, pot fi fatale pentru viața noastră, a tuturora, chiar a planetei noastre în general. De multe ori nu suntem destul de conștienți de urmările unor astfel de tehnologii, dacă ele nu sunt întrebuințate conform normelor sau cad în mâinile oamenilor fără discernământ.
Cernobîlul a reprezentat pentru omenire o cotitură. Fie ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple aici, acolo, niciunde… Și cu toate acestea, Cernobîlul a fost din nou în atenția mondială, acum, în timpurile de început ale războiului din Ucraina anului 2022… Oare am învățat ceva din istorie?
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna 26 aprilie Ziua internațională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl. Astăzi ne amintim de acea zi de 26 aprilie 1986…
26 aprilie 2022, ora 11.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița, online:
Ziua internațională acărții și Ziua Bibliotecarului în România și Republica Moldova (23 aprilie).O întâlnire online cu bibliotecari și scriitori din Reșița, Bocșa, Panciova (Serbia) și Chișinău (Republica Moldova), în organizarea Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin. Din program:
· dna Mariana Stratulat din Panciova / Serbia, directorul săptămânalului LIBERTATEA și a Casei de Presă cu același nume. Lecturare din creația poetică proprie;
· Biblioteca Municipală „Hasdeu” din Chișinău / Republica Moldova, prin Centrul Academic Internațional Mihai Eminescu. Poetul Traian Vasilcău va lectura din creația propie;
· Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, prin Gabriela Șerban;
· Din Reșița va participa poetul Cristian Bistriceanu;
Marți, 25 aprilie 2022, se împlinesc 147 de ani de la nașterea, în anul 1875, a fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița. Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat. În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă tot post mortem titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin. În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul fericitului episcop martir realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița.
Tabloul realizat pentru beatificare de către artista reșițeană Viorica Ana Farkas.
Mereu în inima mea, mereu cu mine, de când m-am născut îl cunosc pe Fiul Domnului. Mama mă legăna și îmi făcea Semnul Crucii, pentru a fi sănătoasă, pentru a crește mare și pentru a da ascultare părinților și oamenilor cu credință, în libertate și adevăr. Apoi am putut să pășesc, ce fericire! De mână cu bunica mergeam la biserica din sat, la început a fost o joacă, printre scaune și printre picioarele oamenilor abia mă mai găsea biata bunică, dar îmi amintesc mirosul lemnului vechi din biserică, dar și mirosul de mâncare prins pe hainele gospodinelor, sarmale, friptură, puțini miroseau a parfum… aud și acum zgomotul sertarelor închise și deschise de slujitorii lăcașului, văd lumina sfântă a lumânărilor, pe atunci erau zeci de lumânări aprinse în biserică, puține becuri, din când în când glasuri stinse în șoapte cuprinse de smerenie, speranțe, dorințe, totul scăldat în lacrimi. Plângeam, dar nu înțelegeam de ce, nu pentru că eram copil mic și mă plictiseam, în niciun caz, ci pentru că era atâta bucurie în jurul meu, pe toți pereții Casei Domnului era lumină și bucurie, apoi râdeam la sfinții pictați de mâinile artiștilor, aceia care au existat odată numai pentru a da strălucire locului sfânt, râdeam pentru că și ei râdeau la mine, ba mai mult, mă invitau în lumea lor, acolo unde îmi puneam aura pe cap și cu Maica Domnului de mână dansam într-o grădină unde se fericeau și se jucau o mulțime de copii, erau ca mine, cu gura la urechi și cu ochi strălucitori, peste tot flori și iarbă. Se auzeau corurile peste lunci și văi, cântecele păsărilor cuibărite în mâinile oamenilor, am ridicat capul și cerul mi l-a trimis pe Hristos în ochi, se uita la mine și îmi zâmbea. Știam că mă iubește, doar eram prieteni de mici copii, i-am făcut și eu cu mâna. Din când în când vocea preotului bătrân mă făcea să strâng tare mâna bunicii, Doamne, cât de mult am iubit acele mâini muncite, bătătorite, îi simțeam bătăturile adormite pentru totdeauna. Încet, încet mă deconectam de mulțimea din jur, picturile mă invitaseră în lumea lor și nu voiam să revin pe pământ cu totul, acolo îmi erau picioarele, însă inima era la picioarele lui Hristos. În mâna bunicii mele se ondula o flacără, acolo puteam să văd întreg universul, glasurile coriștilor mă înveseleau, în tremurat de voci și din suflete se auzea: ”Hristos a Înviat din morți cu moartea pe moarte călcând…” Doamne, era Noaptea de Înviere, de aceea Fiul Domnului îmi zâmbea de pe Bolta Cerească, de aceea flacăra lumânării îmi arăta drumul spre casă și bunica cânta într-una ”Hristos a Înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din mârmânturi viață dăruindu-le..dar atunci nu am știut ce înseamnă aceste cuvinte, eram un copil care vorbea cu sfinții, astăzi, după zeci de ani, astăzi când văd că există rău și bine, bucurie și durere, tristețe și fericire, ură și iubire, minciună și adevăr, astăzi, mai mult ca oricând, am înțeles, cred și sper că într-o bună zi Hristos va veni pe pământ salvând lumea, pentru că omenirea este la marginea prăpastiei, mulți oameni nevinovați au picat pentru că au fost legați la ochi sau pentru că nu au vrut să vadă drumul. Astăzi, vorbesc în gânduri cu toți cei care au existat odată în viața mea, m-au ținut de mână, încă ridic capul spre cer și îl văd pe Fiul Domnului făcându-mi cu mâna, El este mereu acolo pentru noi, cei care credem în El, în Învierea Lui și în revenirea pe pământ pentru a face o lume mai bună, mai credincioasă, mai frumoasă, pentru a ne ierta păcatele și a ne îmbrățișa oferindu-ne numai iubire. Cu Lumina Învierii în mâini, cu credință și dragoste în suflet pășesc pe drumul copilăriei mele, imaginar, caut mâna brăzdată a bunicii și o rog să îmi asculte gândurile, îi spun că trăim vremuri grele, de peste doi ani de zile, omenirea a luat o întorsătură la care nimeni nu se gândea, pământul este trist chiar dacă anotimpurile par a fi la fel de fericite în rolul lor de prințese îndrăgostite de viață, dar cum să fie pământul vesel când oamenii răi fac tot posibilul să fie atacat de boli, răutate, minciună, bombe, distrugere, un război în care mulți oameni nevinovați mor, mor și copii…în flacăra lumânării bunica îmi spune că pleacă și vocea unui gând îmi scrie în palmele transpirate de emoții: Să nu uiți niciodată spusele Mântuitorului Nostru Iisus Hristos către Ucenicii Săi: ”Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice muntelui acestuia: Mută-te de aici colo, și s-ar muta, nimic nu v-ar fi imposibil. (Matei 17:20 VDC) Cred într-o lume mai bună, cred în ajutorul lui Dumnezeu pentru revenirea pământenilor la viața normală și frumoasă pe care au avut-o și o merită, cred în conștiința românească și mai cred în noi, ca ființe inteligente, puternice, doar suntem copiii lui Dumnezeu cu lumină în suflete. ADEVĂRAT A ÎNVIAT! Maria ROGOBETE * 24.05.2022 * Lugoj
Școala Primară din satul Cinciș-Cerna face parte din cadrul Școlii Gimnaziale din comuna Teliucu Inferior. Învățământul la această școală – după cum spunea prof. înv. primar Cristina BOBARIU (foto) – este cu predare simultană de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a. Aici elevii sunt conștiincioși, atenți la informațiile primite, ambițioși, dornici să participe la cât mai multe competiții și concursuri, cum ar fi Micii olimpici, Comper la matematică, limba și literatura română etc., parteneriate cu diferite școli din județ și din țară, pe teme legate de sărbători (Crăciun și Paști), de toamnă sau primăvară. Elevii sunt antrenați la diferite activități extracurriculare, precum excursii în aer liber și festivități cu ocazii diferite. De asemenea, fiind o școală cu un număr redus de elevi, legătura și comunicarea dintre aceștia, părinți și învățătoare este una foarte strânsă. Și la școala noastră accentul se pune pe buna pregătire a elevilor atât în planul educației școlare, cât și a celei din viața de zi cu zi, munca învățătoarei de la clasă fiind continuată acasă pentru aprofundarea cunoștințelor dobândite la orele de curs. Urmează să lansăm un concurs de jurnalism rezervat elevilor din ciclul primar la care invităm iubitorii de creație literară, tema fiind „Mândria de a fi copil în lumea satului”. Nu va lipsi un schimb de experiență cu elevi din ciclul primar al unei școli din municipiul Hunedoara. În concluzie, Școala Primară aflată în satul Cinciș-Cerna nu oferă doar un mediu educațional, ci reprezintă o „a doua casă” pentru fiecare elev care îi calcă pragul, genericul acesteia fiind „Școală pentru toți, educație pentru fiecare”.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Recent, comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu au efectuat un număr total de 258 inspecţii, planificate cât și neplanificate. Inspecţiile planificate (13) – după cum ne-a relatat comisarul șef, Dorel Ovidiu BRETEAN, (foto) – au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.
În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 245 controale după cum urmează: 49 controale în urma autosesizării; 32 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 27 efectuate în urma sesizărilor; 3 pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului; 98 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 26 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean; 5 pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior; 5 pentru identificarea de obiective noi. Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: lipsa solicitării/obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului; nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizației integrate de mediu/acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; lipsa evidenței gestiunii deșeurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002. În urma acestor controale, au fost aplicate 52 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 18 avertismente și 34 amenzi (cele mai mari au avut valori cuprinse între 60 000 lei și 80 000 lei), în valoare totală de 390 500 lei.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA
Ne mai desparte puțin timp de Ziua cea mare, prin care primim speranță. Speranță în mântuire!
Duminică, creștinii apuseni de pretutindeni, fie ei romano-catolici, evanghelici sau reformați, sărbătoresc cu toții praznicul Învierii Domnului nostru Isus Cristos!
Fie ca această sărbătoare să ne umple sufletele de bucurie, să putem uita măcar pentru puțin timp de viața cotidiană impregnată de coronavirusul care ne-a invadat planeta și de tot ceea ce implică aceasta într-o lume în permanentă căutare și neliniște!
Vă dorim tuturor celor care sărbătoresc duminică Învierea Domnului har și binecuvântare, multă sănătate și pace sufletească, iar celor care sărbătoresc Duminica Intrării Domnului nostru Isus Cristos în Ierusalim, Duminica Floriilor la creștinii răsăriteni, le adresăm de asemenea aceleași gânduri curate!
Cristos a înviat, aleluia!
Frohe Ostern!
KellemesHúsvétot!
Happy Easter!
Buona Pasqua!
Feliz Pascua!
Erwin Josef Ţigla,
președintele
Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin
Joi, 21 aprilie, 2022, orele 12, în incinta clădirii pavilionare corp A, parter, sunteți invitați să vizionați o expoziție de icoane pe sticlă din Banat, din patrimonial Muzeului Satului Bănățean Timișoara.
Prezintă: critic de artă, conf. univ. dr. Gabriel Kelemen-Universitatea de Vest Timișoara-Facultatea de Arte și Design și vicepreședinte UAPT
Atelier demonstrativ
Tehnică de execuție a icoanei pe sticlă cu meșterul iconar Nicolae Munteanu, Tezaur Uman Viu
Lansare de carte-Pomul sacru al tradiției românești, autor: Gheorghe Secheșan
Prezintă: dr. Maria Hadiji
Drd. Laura Gheorghiu-la Universitatea Karl Franzens Graz, Austria
Moment musical:
Prof. coordonator de pian și canto, Ingrid Nicolaescu, alături de elevii de la Colegiul Național de Artă ”Ion Vidu” și studenții de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara
Coordonator eveniment: Șef secție, dr. Maria Hadiji,
Muzeograf Marius Matei,
Secția Expozițională Pavilionară,
Muzeul Satului Bănățean Timișoara
PROGRAMUL MUZICAL ARTISTIC *** EXPOZIȚIA***
ICOANE PE STICLĂ DIN BANAT
Ana Maria Moldovan- clasa a VI-a Liceul de Artă Ion Vidu
Priceasna: Jos sub crucea răsturnată
Leonard Stoian – student la Medicină Veterinară, anul IV, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara.
La Obreja într-o grădină
Cântă cucu într-un vârf de prun pe coastă
Cât îi lumea în lung și-n lat
prof.dr. Ingrid Nicolaescu
Până când nu te iubeam (Maria Tănase)
Plânge iubirea (Dragana Mircovic, adaptare în limba română- Placi Zemlio)
Amazing Grace
Oamenii își doresc lucruri frumoase pe drumul vieții lor, mulți ne naștem cu un talent pe care îl udăm la rădăcină pentru a crește cât mai mare și a bucura multe suflete, alții își purifică ființa cu lucruri realizate de binefăcătorii pământului, mai mult de atât îi ajută să se dezvolte în mersul lor spre perfecțiune, dar toate acestea vin de la Dumnezeu. El înzestrează oamenii, tot El îi scoate la suprafață pentru a fi cunoscuți, pentru a dărui, pentru a înfrumuseța locul, într-un cuvânt pentru o lume mai frumoasă. Printre oamenii care ne ajută să vedem altfel viața sunt cei care pictează pe sticlă, cei care ating cu atâta migală suporturile, cei care simt culorile, tehnica, primesc surse de inspirație numai ei știu de unde, apoi înrămarea, toate au un rol important în finalizarea unei picturi pe sticlă, dar cel mai important rol este cel sufletesc, atunci când pui suflet în ceea ce vrei să faci cu siguranță va ieși bine.
Data exactă când au apărut primele icoane pe sticlă nu se cunoaște, dar se știe că erau pictate de către ucenici în atelierele meșterilor populari, sau ucenici țărani intrați la biserici, calfa, din spusele unor specialiști. Se picta „după ochi”, iar rezultatul se vedea la final, foarte mulți dovedindu-și măiestria.
Pentru mulți, icoana pe sticlă, reprezintă o expresie a sufletului românesc, acest suflet trăiește în palma lui Dumnezeu hrănindu-se cu bunătatea Divinității.
Anual, la 22 aprilie, se sărbătorește Ziua Pământului, o inițiativă care marchează actul de naștere al mișcării pentru protejarea mediului înconjurător. Născută în 1970, inițiativa a crescut în amploare odată cu agravarea problemelor de mediu, fiind declarată de ONU ca sărbătoare oficială a planetei și expresie comună a dorinței tuturor de a construi un viitor mai curat și mai verde. În vederea marcării acestei zile în România, Inițiativa Ecologistă Europeană va organiza, în data de 19 aprilie 2022, ora 13,00, o conferință destinată dezvoltării durabile, protejării mediului și conservării naturii. Pornind de la situația României și contextul internațional tensionat din această perspectivă, evenimentul își propune să contureze soluții pentru accelerarea tranziției la un model sustenabil de dezvoltare. Conferința va avea loc la Camera Deputaților – Comisia de Învățământ și va aduce împreună factori de decizie din mediul guvernamental, non-guvernamental și antreprenorial pentru un schimb de opinii privind schimbările pe care România trebuie să le facă în actualul model de dezvoltare și consum. În acest sens, experiențele invitaților la nivel local, regional, național și european vor constitui punctul de plecare pentru un demers care să contureze un mix corect de măsuri și politici pe care România trebuie să le aplice pentru a promova atât energia curată și eficiența energetică, cât și o conduită responsabilă în privința protejării naturii. Conferința se va desfășura pe durata unei zile (marți, 19 aprilie) și va include sesiuni de dezbatere și prezentări. De asemenea, vor fi prevăzute momente de networking care să permită relaționarea informală a participanților cu background diferit (legislativ, executiv – administrație centrală, regională și locală, mediul de afaceri, societatea civilă, mass-media). Evenimentul va fi transmis live în mediul online și va fi reflectat de partenerii evenimentului din media scrisă și audio/vizuală. Organizatorul evenimentului este Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană care, din 2013, încurajează iniţiativele vizând protejarea mediului în România prin organizarea de evenimente și campanii tematice. Este organizatoarea celui mai mare festival de film ecologist din România – ECOFEST (aflat la a XII-a ediție, în anul 2022) și a celui mai amplu demers de educație non-formală în domeniul mediului (Zona liberă de indiferență, la care au participat de-a lungul timpului peste 10.000 de elevi) din România. AIEE organizează evenimentul în parteneriat cu MovingFrame și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
Prima ediție din acest an a prestigiosului eveniment al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Seratele „Eminescu, jurnalistul”, o tradiție binecunoscută, aduce în atenția publicului un nou episod de excepție, de această dată dedicat marelui I.L. Caragiale, de la a cărui naștere s-au împlinit recent 170 de ani. Sub genericul „Monșer, se mai poate glumi?”, evenimentul punctează uriașa personalitate a celui care a schimbat pentru totdeauna dramaturgia românească și a fost, în același timp, un redutabil jurnalist. Despre anvergura celui supranumit cu drag de toată națiunea română „nenea Iancu” va vorbi, în cadrul Seratei, prof. Univ. Dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române, invitat special al evenimentului. O secvență inedită va oferi Teatrul Nostrum, al UZPR, care, în stilul care l-a consacrat, va puncta, spre delectarea publicului, întreaga încărcătură a scriiturii celui care a fost, printre altele, și director de teatru și care spunea cândva: „Cinste și gramatică, acestea sunt cele dintâi condițiuni ale unei prese bune”. De asemenea, evenimentul include momentul „De la Eminescu cetire”, susținut de Miron Manega, vicepreședinte al UZPR, care va dărui din nou publicului din nestematele „poetului nepereche”, care a fost, în același timp, și cel dintâi redactor în deplinul înțeles al cuvântului din presa românească. Seratele „Eminescu, jurnalistul” din seara zilei de luni, 18 aprilie, ora 16:00, o vor avea ca invitat de onoare pe soprana Arlinda Morava, acompaniată la pian de Adriana Alexandru și Adina Corcageanu și se anunță un adevărat regal de momente culturale de ținută.
În aceste zile este sărbătorit prin intermediul unei expoziții filatelice la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul Reșița, Papa emerit Benedict al XVI-lea la împlinirea a 95 de ani de viață (născut sub numele de Joseph Aloisus Ratzinger, la 16 aprilie 1927, în Martl am Inn / Germania). În perioada 12 – 20 aprilie se poate viziona expoziția filatelică „Papa Benedict al XVI-lea“, cu exponate din colecția Erwin Josef Țigla.
Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 95 de ani printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată, aprobată de Poșta Română.Întreaga corespondență care este trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 16 aprilie 2022, va fi obliterată cu această ștampilă.
Ajunsă la cea de-a XV-a ediție, manifestarea „Cinste ție, copilărie!“ se va desfășura și anul acesta, ca și în 2021, sub forma unui concurs de desene în creion sau acuarelă. La competiție pot participa cu lucrări copii din județul Caraș-Severin și din Serbia / Banatul de Nord, Banatul Central și Banatul de Sud. Inițiată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin în urmă cu 15 ani, manifestarea „Cinste ție, copilărie!“, dedicată Zilei Internaționale a Copilului, trece în al doilea an consecutiv hotarele țării, în Banatul sârbesc. Continuăm tradiția și anul acesta, organizând această manifestare de suflet prin care ne dorim să îi simțim mai aproape pe copiii noștri, prin aptitudinilor lor artistice demonstrate cu fiecare prilej, implicând în acest sens o bună parte din Banatul istoric. Proiectul se va derula în România și în Serbia, sub forma unui concurs de desene în creion sau acuarelă, cu tema „Banatul meu drag”. Sunt invitați să participe copii cu vârste între 7 și 10 ani. Un juriu format din câte un reprezentant al fiecărui partener va acorda premiile I, II și III la cele două categorii de vârstă alese, 7 – 8 ani și 9 – 10 ani. Juriul va delibera și va anunța premianții în preajma zilei de 1 iunie 2022. Lucrările premiate vor fi postate pe rețelele de socializare ale partenerilor și vor face parte dintr-o expoziție itinerantă care va fi prezentată atât în județul Caraș-Severin, cât și în Banatul sârbesc. Desenele pentru concurs trebuie trimise prin poștă pe adresa: Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Bd. Revoluția din Decembrie nr. 22, RO-320086 Reșița sau NIU Libertatea, str. Žarka Zrenjanina, nr. 7, SRB-26000 Panćevo, până cel târziu în data de 10 mai 2022. Parteneri în acest proiect sunt Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova (Serbia), Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Coordonatorii concursului sunt prof. Maria Radu Nowak și Erwin Josef Țigla (Reșița).
Primăvara anului 2022 reia seria expozițiilor de artă organizate de către artiștii cărășeni sau grupări reprezentative ale pictorilor din Banat, astfel că, din nou, după doi ani de restricții impuse de pandemia creată de virusul Covid19, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa deschide „Salonul de Primăvară” organizat în parteneriat cu Deutsche Kunst Reschitza, cerc de pictură care aparține Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin, condus de artistul plastic reșițean Gustav Hlinka.
Astfel că, marți, 12 aprilie 2022, în prag de Sfinte sărbători pascale catolice și în prag de Florii ortodoxe (Intrarea Domnului în Ierusalim), la sediul bibliotecii bocșene a avut loc vernisajul „Salonului de Primăvară” în care au expus lucrări de sezon următorii artiști plastici: Viorica Ana Farkaș, Livia Frunză, Adina Ghinaci, Flavia Grădinaru, Gustav și Doina Hlinka, Gabriel și Eleonora Hoduț, Tatiana Țibru și bocșeanul Nik Potocean.
În cadrul Salonului de artă, organizatorii au pregătit o prezentare de carte și autor. Pentru prima dată la Bocșa, poetul și criticul literar Cristian-Paul Mozoru a venit însoțit de cărțile sale, fiind prezentat de criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma.
Cristian-Paul Mozoru s-a născut în 31 octombrie 1982 la Reșița, a absolvit Filozofia la Universitatea de Vest din Timișoara și are un masterat în Managementul Resurselor Culturii, tot la Universitatea timișoreană.
Este un cititor împătimit și un pasionat bibliofil.
Este căsătorit, are o fetiță și, de câțiva ani, locuiește împreună cu familia în Germania.
Vine foarte des în țară, iar pentru Reșița, orașul său natal, are doar cuvinte și gânduri frumoase: „…Reșița este orașul în care am pornit în lume și, la un moment dat, spre Lume. Și, fiindcă așa încep toate, Reșița este orașul în care am trăit primele experiențe: de la primii pași și primele cuvinte, până la primii prieteni și primii colegi de școală, este orașul în care am râs, am plâns, am iubit, am învățat să cad și să mă ridic, este, pe scurt, orașul care mi-a format primele instincte.”(Ada Cruceanu-Chisăliță, Camelia Duca, Erwin Josef Țigla. 100 pentru Reșița. Personalități ale Reșiței în an jubiliar 250. Reșița: Editura „Banatul Montan”, 2021, p. 150-151.)
Cristian-Paul Mozoru este un harnic scriitor. Este autorul unor interesante recenzii de carte, unor articole biobibliografice importante, dar și un veritabil poet.
După ce a debutat editorial în anul 2010 cu monografia comunei Vărădia, carte apărută la Editura Brumar din Timișoara, Cristian-Paul Mozoru revine în atenția cititorilor cu câteva volume de poezii: „La Porțile Timpului” – Poemele Danei -, volum apărut la București, Editura Mantaua lui Gogol, 2014, cu o prefață de Mihai Hafia Traista; „Alexandria”, volum apărut tot la Editura bucureșteană Mantaua lui Gogol, în 2015, prefața acestei cărți purtând semnătura Hannei Bota; „Din marginea Lemuriei”, volum apărut la Editura Eurostampa din Timișoara în 2017, cu o prefață realizată de Adela Lungu-Schindler; iar în anul 2021, îi apare, la Editura Castrum de Thymes din Giroc, volumul de poezie „Fire de nisip, scriind”, prefața acestei cărți fiind semnată de cunoscutul critic și istoric literar timișorean, Grațiela Benga.
Cristian-Paul Mozoru publică în multe din revistele literare românești și amintesc doar câteva „Orizontul” din Timișoara, „Oltart” din Slatina, „Spații culturale” – Ziarul de Râmnic,„Sintagme literare”, „Anotimpuri literare” ambele din Timișoara, „Nedeia”și „Reflex” din Reșița, dar și „Bocșa culturală”, făcând parte, de multă vreme, din echipa acestei reviste de cultură.
Evenimentul din 12 aprilie 2022 a debutat cu un recital de poezie semnată de Cristian-Paul Mozoru, recital susținut de elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa: Natalia Olariu, Ana-Maria Micuci, Julia Nicu și Georgia Nicu, iar despre scriitorul Cristian-Paul Mozoru au vorbit Gheorghe Jurma (Reșița),Daniel Luca (Timișoara) și Gabriela Șerban (Bocșa).
Artiștii plastici au fost prezentați de Gustav Hlinka (Reșița), dar și, fiecare în parte a avut o scurtă intervenție;iar cuvinte de salut și de felicitări au avut Erwin Josef Țigla (Reșița), Dana Bălănescu(Reșița), Mihai Chiper(Anina), pr. Valentin Costea (Bocșa), prof. dr. Dorel Viorel Cherciu(Bocșa) și Nicolae Marișescu (Anina).
Evenimentul s-a încheiat cu un cuvânt de mulțumire din partea dr. Mirel Patriciu Pascu, primarul orașului Bocșa, și cu un recital de poezie susținut de poeții prezenți: Ion Rășinaru (Anina), Dorina Enuică Tima (Oravița), Nicolae Toma (Lugoj), Costel Simedrea (Reșița), Daniel Luca (Timișoara) și, evident, încheiat de Cristian-Paul Mozoru (Germania).
Iată, în prag de Sfinte sărbători ale Paștilor, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa artele s-au împletit: au fost admirate și prezentate picturile artiștilor prezenți la cea de-a IV-a ediție a „Salonului de Primăvară” la Bocșa, au fost admirate handemade-urile realizate cu acest prilej de prof. Stela Boulescu, au fost prezentate cărți și lansat un nou poet – Cristian-Paul Mozoru – și au fost recitate versuri proprii ale poeților bănățeni, unele chiar religioase, dedicate Sfintelor sărbători pascale.
Un eveniment plin de culoare și emoție, menit să vestească marea sărbătoare a Învierii Domnului!
UZPR CARAS SEVERIN 