Scopul activităților de mobilitate finanțate de Erasmus+ este de a oferi oportunități de învățare individuale și de a sprijini internaționalizarea și dezvoltarea instituțională a școlilor.

Proiectele şi parteneriatele europene sunt promotoarele unor direcții inovative de dezvoltare instituțională şi ȋntotdeauna conferă o dimensiune europeană ofertei educaționale a școlii.

Pe acest fond am stat de vorbă cu prof. dr. Lavinia ILINA) care ne-a declarat în exclusivitate:

– Orice proiect este în sine un unicat, atȃt din punct de vedere al partenerilor, cȃt şi al tematicii propuse şi are drept rezultat împletirea culturilor naționale a celor implicaţi şi al celor care contribuie la bunul mers al proiectului.

În anul şcolar 2021-2022 la nivelul Liceului Tehnologic „Transilvania” Deva s-a desfăşurat proiectul SPER – Stagii de Practică Europene Recunoscute! – nr. acreditare: 2020-1-RO01-KA120-VET-095761.

Ȋn perioada 18 iulie – 6 august 2022, un număr de 14 elevi din clasa a X-a – Calificarea profesională Electrician, electronist auto de la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva au derulat practica profesională ȋn centrul de formare CEPRA (Centro de Formação Profissional da Reparação Automóvel), ȋn Lisabona, Portugalia.

La orele de pregătire practică elevii au desfaşurat o serie de activităţi cum ar fi: cunoaşterea şi utilizarea aparatelor şi instalaţiilor folosite la determinarea parametrilor/mărimilor caracteristice şi diagnosticarea instalațiilor electrice ale automobilului; diagnosticarea și repararea sistemului de încărcare, a sistemelor de iluminat şi avertizare şi a sistemelor de informare și comunicații; construcția mai multor circuite, printre care circuitul pentru verificarea calității alternatorului unui automobil; modul de funcţionare a maşinilor electrice, modul de încărcare a acestora, echipamentul individual de protecţie şi norme de tehnica securității muncii, de prevenire și stingere a incendiilor specifice atelierelor de service auto.

De-a lungul celor trei săptămâni de mobilitate elevii au beneficiat de pregătire culturală și de vizitarea a numeroase obiective din Lisabona în cadrul activităţilor de culturalizare, printre care: Castelul Sant George, Muzeul Transportului Carris, stadionul Benfica, Pavilionul științei, Monumentul descoperirilor, Mănăstirea Ieronimilor și Turnul din Belém (incluse în Patrimoniul mondial UNESCO), Oceanariul, statuia Cristo Rey etc. De asemenea, au vizitat Fatima, Óbidos (al doilea dintre cele mai importante șapte monumente ale patrimoniului cultural portughez), localitatea Nazare – stațiune la Oceanul Atlantic, Cabo da Roca – cel mai vestic punct al Europei, La boca del inferno, stațiunile Sintra, Estoril şi Cascais.

Domnnul Sergio Coelho, unul dintre tutorii de practică a afirmat referitor la elevii din această grupă:

– Am avut multe grupe de elevi pentru desfăşurarea stagiului de practică în cadrul proiectelor Erasmus+, dar elevii din grupul dumneavoastră, de la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva, excelează printr-o temeinică pregătire teoretică de specialitate și lingvistică, sunt politicoși, harnici și disciplinați și pot afirma că este cel mai bine pregătit grup de elevi cu care am lucrat până acum.

Îmbinând excelenta pregătire teoretică cu pregătirea practică desfăşurată la CEPRA (Centro de Formação Profissional da Reparação Automóvel) sunt convins că elevii din această grupă vor deveni foarte buni specialişti în domeniul electric – electricieni, electronişti auto de succes!

Menționez că pe tot parcursul proiectului comunicarea elevi – tutori de practică s-a desfăşurat în limba engleză, ceea ce a avut ca efect îmbunătățirea competențelor de comunicare a elevilor în limba lui Shakespeare și mai ales, însușirea termenilor tehnici din domeniu. La sfârșitul perioadei de practică toți elevii au promovat cu succes testul final de evaluare și au obținut calificativul maxim.

Conform spuselor domnului ing. Sergio Coelho, în mod special, elevul Sîrb Andrei Florin s-a remarcat prin comunicare excelentă, responsabilitate, meticulozitate şi atenţie deosebită în realizarea sarcinilor de lucru, fiind apreciat cu calificativul Excelent.

De notat că  referitor la activitățile proiectului, elevul Sîrb Andrei Florin a menţionat:

– Participarea la mobilitatea Erasmus +, în cadrul proiectului SPER a fost o experiență de neuitat şi care sunt sigur că mă va ajuta foarte mult pe plan personal şi profesional.

M-a impresionat foarte mult dotarea centrului de formare CEPRA şi apreciez în mod deosebit modul în care tutorii de practică ne-au explicat şi au organizat desfăşurarea activităţilor.

Dintre vizitele la obiectivele turistice cel mai impresionat am fost de Cabo da Roca, cel mai vestic punct din Europa, locul unde valurile albastre ale Oceanului Atlantic se întâlnesc cu coasta înaltă a țărmului Portugaliei. Acum, după această experienţă minunată, consider că proiectele Erasmus+ sunt o şansă de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi elevi!

Experienţa şi rezultatele acumulate prin participarea la proiecte şi programe educaţionale naţionale şi internaţionale, la stagii de pregătire practică, ȋn centre de formare cu dotare modernă, actuală, asigură elevilor o pregătire la nivelul standardelor europene.

Proiectele Erasmus+ contribuie la crearea spațiului european al educației prin consolidarea capacității școlilor de a se angaja în schimburi și cooperare transfrontaliere și de a realiza proiecte de mobilitate de înaltă calitate, transformarea mobilității în scopul învățării într-o posibilitate realistă pentru orice elev și prin promovarea recunoașterii rezultatelor învățării elevilor în perioadele de mobilitate în străinătate.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

9 august 2022, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Lecturi literare susținute de apreciatul scriitor Jan Cornelius, născut la Reșița.

Jan Cornelius: „Mă bucur să mă văd cu toți reșițenii și cu toți nereșițenii din Reșița pe 9 august, chiar la Reșița!“

În perioada 5-7 august se desfășoară lucrările Universității Internaționale de la Cheia. Ediția din acest an este organizată sub egida Secției de Drept Internațional și Drept Comparat a Academiei de Științe Juridice din România, de Asociația Clubul de la Cheia ,,Victor Dan Zlătescu”, în parteneriat cu Asociația pentru Națiunile Unite din România, Centrul Transdisciplinar de Drepturile Omului – CTDO –S.N.S.P.A., Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității Valahia – Târgoviște, Institutul Internațional de Drept de Expresie și Inspirație Franceze, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, Asociația Română de Drept Umanitar – ARDU, filiala Prahova, Asociația Avocaților Penaliști din România – AAPR, Copy RO și cu concursul membrilor Institutului European de Drept – ELI.
În prim-planul expunerilor unor reputate personalități didactice și al dezbaterilor se vor afla teme stringente ale actualității, ca Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Concluziile Rapoartelor FAO 2019-2021 privind criza alimentară, criza energetică, criza financiară și starea securității alimentare și a hranei în contextul crizelor și al altor provocări, Obiectivul DD 4– Educație de calitate, Relația dintre hrana spirituală și creșterea nivelului de viață, Obiectivul DD 7- Energia de tranziție și energia verde, Obiectivul DD13 – Măsuri de prevenire a schimbărilor climatice. Acțiunea europeană împotriva schimbărilor climatice: Crize, impasuri, provocări, Obiectivul 16- Pace, justiție, instituții eficiente, Pactul internațional privind migrația, proiectul pactului european privind migrația. Protecția temporară, Inteligența artificială în justiție și administrație, Cybersecuritatea și cybercriminalitatea, Impactul mediului, al schimbărilor climatice asupra hranei. Perspective interdisciplinare, Transformarea sistemelor alimentare în vederea eliminării sărăciei, inegalităților și schimbărilor climatice pentru atingerea obiectivelor Agendei 2030.
Din Comitetul științific al proiectului face parte conf. univ. dr. Mihai Milca, cercetător științific principal I asociat Institutul de Sociologie, Academia Română, membru în Consiliul Director al UZPR, membru Consiliul Copy RO, București.

Duminică, 7 august 2022, va fi sărbătorit în cadrul unei Sfinte Liturghii festive în trei limbi, română, germană și maghiară, hramul Bisericii Romano-Catolice „Maria Zăpezii” din municipiul de pe Bârzava. Totodată se vor aniversa cei 250 de ani de la constituirea primei parohii romano-catolice pe aceste meleaguri.

Celebrantul principal al Sfintei Liturghii de la ora 10.30 va fi pr. dr. Zoltán Toman din Timișoara. Vor concelebra pr. Veniamin Pălie (paroh, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița, decan de Caraș) și pr. Attila Puskás (paroh, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Reșița – Govândari). Înfrumusețarea liturgică muzicală a Sfintei Liturghii de hram va fi oferită de corul parohial „Harmonia Sacra”, dirijor: George Colța, la orgă: Christine Maria Surdu.

Conform datelor furnizate de dr. Claudiu Sergiu Călin, arhivist la Dieceza Romano-Catolică de Timișoara, istoria de început este marcată de:

• 29 iunie 1770: Este realizată lista cu primele 81 de suflete (50 bărbați, 12 femei, 14 copii și 5 servitori), credincioși catolici care se găseau la Reșița, încă înaintea construirii primelor stabilimente industriale. Covârșitoarea lor majoritate era formată din germani, dar sunt înregistrați și câțiva cehi, maghiari și români;
  • 6 iulie 1770: Administrația montanistică din Oravița îi solicită episcopului Franz Anton Engl zu Wagrain să dispună ca unul dintre călugării franciscani din Carașova să vină la Reșița pentru a celebra, duminicile și în sărbători, Sf. Liturghie pentru credincioșii catolici aflați aici;
  • 3 iulie 1771: P. Michael Grozdich, călugăr franciscan, administrator parohial al Parohiei Carașova, binecuvântează primele două cuptoare de topire a minereului de fier, notând acest lucru în Matricola parohiei Carașova, volumul ce conține date despre botezuri, căsătorii și înmormântări pentru anii 1758 – 1773.
  • 1772: este întemeiată Parohia Romano-Catolică din Reșița, primul ei paroh fiind preotul diecezan Adam Pilzbach, care rămâne aici până în anul 1776, după care se transferă la Dognecea.

În continuare, câteva explicaţii despre sărbătoarea „Maria Zăpezii”, text preluat de pe www.arcb.ro, al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti:

Pentru a-şi arăta cinstirea şi iubirea faţă de Preacurata Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, încă din primele veacuri, creştinii au înălţat lăcaşuri de închinare şi le-au dedicat ei, dându-le diferite titluri care exprimau laude aduse Maicii Domnului, sau împrejurării legate de construirea respectivei bisericii. Roma creştină i-a închinat Fecioarei Maria peste o sută de biserici, multe dintre ele fiind construite pe locul unor temple şi clădiri ale Romei păgâne. Astfel, Biserica „S. Maria Antiqua” – „Sfânta Maria din Vechime” este reclădită din templul Minervei, în forul roman; „S. Maria dei Martiri” – „Sfânta Maria a Martirilor” a fost Panteonul roman, închinat cinstirii tuturor zeilor, – transformat în lăcaş de cult creştin în secolul al VII-lea.

Între bisericile cele mai vechi închinate Maicii Domnului în oraşul Roma este şi Bazilica „Santa Maria Maggiore” – „Sfânta Maria cea Mare”. După cum spune şi numele, este mai mare decât celelalte monumente mariane; s-a numit şi „Bazilica Liberiană”, deoarece se află pe locul şi pe temeliile bazilicii zidite de Papa Liberiu (352 – 366), pe ruinele unui vechi templu păgân.

O scriere apărută mai târziu spune că, în noaptea de 5 august a anului 352, Maica Domnului s-a arătat concomitent papei Liberiu şi unui patrician roman şi le-a cerut să construiască o biserică acolo unde în dimineaţa următoare vor găsi pământul acoperit cu un strat de zăpadă. A doua zi, o ninsoare neobişnuită, miraculoasă, acoperea o suprafaţă întinsă de pământ pe vârful colinei Exquilino. Papa şi bogatul patrician s-au apucat de lucru şi au început construirea primului mare sanctuar marian, căruia iniţial i s-a dat numele de „Sancta Maria ad Nives” – „Sfânta Maria a Zăpezii”. Un secol mai târziu, papa Sixt al III-lea, pentru a ridica un monument în amintirea Conciliului din Efes (431), la care a fost definită maternitatea divină a Mariei, a reconstruit biserica, dându-i dimensiunile actuale. Din această primă construcţie se păstrează navetele cu şirurile de coloane robuste în stil roman şi treizeci şi şase de mozaicuri admirabile, care împodobesc nava principală. La stabilirea formei actuale şi înfrumuseţarea bazilicii au contribuit mulţi papi, de la Sixt al III-lea, care a putut să ofere „poporului lui Dumnezeu un monument mai mare”, închinat cinstirii Fecioarei Maria, căreia credincioşii îi acordă un cult, „mai mare” (hiperdulie) decât cel acordat sfinţilor (dulie), până la papii din epoca noastră. Bazilica se mai numeşte şi „Sancta Maria ad praesepe” – „Sfânta Maria a presepiului”, deoarece, în secolul al VI-lea, au fost aduse în ea scândurile unei iesle, considerată a fi rămase din ieslea în care a fost culcat Pruncul Isus în peştera din Bethleem.

Credinţa, arta şi istoria au făcut din Bazilica „Santa Maria Maggiore” un model şi un simbol al evlaviei creştine faţă de Preacurata Fecioară Maria. Pentru acest motiv, în anul 1568 s-a introdus în calendarul roman comemorarea sfinţirii, ca o chemare şi un îndemn la cultivarea şi adâncirea devoţiunii către Sfânta Maria, Maica lui Dumnezeu. Mai mult decât splendoarea monumentală a bazilicii, istoria străveche ne destăinuie taina acestei devoţiuni; chiar şi în timpul călduros al verii, Sfânta Maria face să apară stratul de zăpadă imaculată, adevărata temelie a lăcaşului închinat ei. Cinstirea Fecioarei fără pată îl ajută pe creştin să-şi păstreze nevinovăţia sufletului chiar în mijlocul unei lumi aprinse de focul patimilor şi, pe temelia nevinovăţiei, să înalţe templul viu al vieţii închinate lui Dumnezeu.

(Dialog cu conf. univ. dr. ORGA Valentin-Gabriel director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” – Cluj-Napoca)

– Pentru început, punctați din biografia dumneavoastră cele mai semnificative date.

– M-am născut și m-am format la Hunedoara. Am avut norocul să trec prin mâinile unor dascăli deosebiți. Profesorul Gheorghe Alimpesc mi-a stârnit pasiunea pentru istorie prin frumoasele ore pe care le făcea pentru noi, elevi în clasa a patra ce o aveam învățătoare pe soția sa. Profesorul Pavel Munteanu mi-a susținut decizia de a încerca să urmez Facultatea de Istorie. În cei patru ani de liceu, dirigintele Hristache Boiangiu a „lucrat” la personalitatea noastră, sădindu-ne spiritul de competiție, învăţându-ne să trecem peste eșecuri și să ne urmăm visul. La Școala Generală Nr. 11 și apoi la liceu, am avut norocul să facem geografie cu prof. Simion Florea, cel care organiza excursii și ne-a dezvăluit frumusețile României. Nu îi pot uita pe profesorii Maria Gheorghe, Rodica Pop-Anița, Vichentie Giurgiu. Acestora aveau să li se alăture profesorii de la Universitatea din Cluj: academicienii Pompiliu Teodor şi Camil Mureşanu, apoi mult mai tinerii pe atunci Doru Radosav şi Nicolae Bocşan, dar şi ceilalţi.

După o ratare a admiterii la Universitatea din Iași în anul 1984, mi-am satisfăcut stagiul militar la o unitate specială de paza și apărarea obiectivelor prezidențiale, experiență care mi-a permis să descopăr ce însemna cu adevărat „cel mai iubit fiu al poporului”, deschizându-mi-se ochii pentru ce însemna comunismul. A urmat o perioadă de peste 3 ani în care am fost „om al muncii” în Combinatul Siderurgic Hunedoara. Mediul acela muncitoresc, incertitudinile ce se conturau pentru generația tânără (se făceau „concentrări” sau detașări la șantierul de la Casa Poporului, precum și detașări la mină în Valea Jiului pentru acoperirea deficitului de forță de muncă), m-au mobilizat și în 1988 am reluat cu fervoare pregătirea pentru admitere la Istorie la Cluj. Am avut noroc la cea   de-a treia încercare, în 1989, când mi-am împlinit visul. Norocul a fost și mai mare odată cu Revoluția din decembrie ’89, moment care a schimbat foarte mult învățământul superior, mai ales în domeniul științelor socio-umane.

Am exploatat din plin oportunitățile oferite de deschiderile și reformele din acei ani. Se înființaseră noi specializări, la care ne puteam înscrie fără admitere, doar pentru că eram deja studenți la UBB. Ca urmare, în toamna anului 1990 mă înscrisesem și la Facultatea de Litere, la specializarea Etnologie, iar în 1991 la Jurnalism, secție ce fusese înființată în cadrul Facultății de Istorie. În planul de învățământ de la Istorie ni se incluseseră și cursuri ca specializări secundare pentru Arhivistică, Biblioteconomie și Muzeografie. Eu optasem pentru Biblioteconomie. Toate acestea mi-au folosit în anii următori. Cochetasem cu ziaristica în studenție (ziarul „Piramida” și Radio Cluj), dar și în anii imediat următori, pentru ca, o perioadă, să fac parte dintr-o echipă redacțională, ajungând chiar secretar de redacție („Transilvania Sport”: 1996-1998). În perioada 1994-1996 am fost etnograf la Muzeul de Istorie și Artă din Zalău. Deși avusesem oferta de a lucra la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj încă din 1994, am ajuns bibliotecar abia în 1997 și pot să spun că a fost locul de care m-am simțit cel mai mult legat încă din anii de studenție. Destinul! Începând cu octombrie 2003 am devenit și lector la Facultatea de Istorie și Filosofie, pentru specializarea Biblioteconomie, iar în anul următor am promovat conferențiar.

Chiar și hobbyurile m-au păstrat în jurul cărții, căci începând cu anul 2000 am început o colaborare cu Editura Argonaut, a cărei producție editoriale am manageriat-o până în anul 2016.

În iunie 2016 am fost numit director general interimar al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, iar în decembrie același an am obținut prin concurs organizat de Ministerul Educației postul ca titular.

Prin subiectul tezei de doctorat și apoi prin o mare parte a activității de cercetare am continuat să rămân în legătură cu ținuturile hunedorene.

– Am aflat că sunteți „omul potrivit la locul potrivit”. Cum comentați?

– Mereu am fost atent la cine spune ceva de bine sau ceva critic la adresa mea. Sunt persoane care prin competențele, experiența lor pot exprima păreri pertinente, care prin ceea ce spun mă pot ajuta să îmi corectez minusurile, ori mă pot încuraja prin aprecierea exprimată. Subiectiv vorbind, pentru mine biblioteca reprezintă locul potrivit pentru sufletul și preocupările mele. În sensul sintagmei „omul potrivit la locul potrivit”, dat fiind că am fost îndemnat să preiau o asemenea responsabilitate – de director general al BCU – susținerea pe care am avut-o în acești ani, realizările instituției, relația cu colectivul bibliotecii… toate acestea mă încurajează, mă întăresc.

Ca dascăl, aprecierile exprimate sub diverse forme de către studenți nu pot decât să mă onoreze.

– Care vă sunt visurile privind funcția care o dețineți, dar și pentru profesia aleasă?

– În primul rând îmi doresc să pot continua traseul ascendent al bibliotecii fixat de profesorul meu, Doru Radosav, cel care a condus un sfert de veac această instituție, astfel încât să rămână între cele mai importante structuri infodocumentare din România și chiar din această zonă a Europei. Un proiect concret îl reprezintă finalizarea unei importante investiții, un corp modern de bibliotecă, conform cu cerințele secolului XXI.

– Decupați frumosul din viața dumneavoastră.

– Mi s-au întâmplat multe lucruri frumoase în viață. Pot să spun că sunt împlinit profesional și personal. La unele nu am visat… Nu am fost un tip cu ambiții în a avea funcții, popularitate… Dar ceea ce mi-am dorit cu ardoare s-a împlinit; e legat de familie. Am părinți extraordinari, care s-au sacrificat pentru mine, iar eu mi-am dorit să le pot oferi satisfacție. Sunt sigur că i-am făcut mândri de mine. Mi-au fost modele din toate punctele de vedere. De la ei am dobândit cultul muncii și modestia, dar mai ales m-au învățat iubirea și respectul. În acest decupaj de frumos la care sunt invitat, cea mai frumoasă este familia pe care o am: soția, care m-a înțeles și m-a susținut, dar mai ales fiul meu, Andrei.

 – Prezentați-ne o satisfacție inedită din activitatea dumneavoastră.

– În anul Centenarului Marii Uniri, Biblioteca Centrală Universitară din Cluj s-a implicat în susținerea multor activități, fiind parteneră cu Universitatea Babeş-Bolyai, Ministerul de Externe, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Arhivele Naţionale etc., dar a și inițiat o serie de proiecte, care ne-au adus decernarea de către Președinția României a Medaliei Aniversare „Centenarul Marii Uniri”. A fost onorantă aprecierea muncii colectivului de profesioniști ce am privilegiul să-l conduc.

 – Despre un eșec profesional, ne puteți vorbi?

– Cu toții am trăit experiențe mai puțin faste, important este să le asumăm și să învățăm din ele, nu să căutăm vinovați, ghinioane sau comploturi. Venind dintr-o familie cu trainice legături cu lumea rurală din care proveneau, la care adaugăm cei patru ani de studii etnologice, la care mai punem doi ani de cercetări etnografice, mă raportez mereu la înțelepciunea populară. În astfel de situații mă ghidez după vorba: „Tot răul spre bine!” Încerc să fiu pozitiv, să caut soluții și nicidecum vinovați.

 – Care vă sunt calitățile?

– Această întrebare mi-a mai fost adresată de câteva ori, chiar recent. Am încercat mereu să mă păstrez într-o limită a modestiei, să nu mă las impresionat de aprecierile altora, oricât de sincere ar părea. Când eram adolescent, am remarcat că tatăl meu era apreciat ca un om de cuvânt. Mereu îmi spunea că cel mai important lucru e să îți respecți cuvântul. Am încercat să îi semăn. Așa cum am mai spus, părinții m-au învățat că totul se obține prin multă muncă, iar ce obții cu greu, dăinuiește. Viața mi-a confirmat. Singura calitate pe care am curajul să o recunosc, să o asum este „disponibilitatea” mare pentru muncă.

 – Aveți și defecte?

 – Cu siguranță. Cele pe care sunt convins că dăunează celor din jur încerc să le remediez.

 – V-ați înșelat vreodată în luarea deciziilor?

 – Desigur! Unele decizii greșite le-am luat încercând să fac bine altora, după cum unele s-au datorat încrederii excesive. De fiecare dată am considerat că important este să mi le asum.

– Cu ce activitate inedită se poate mândri Biblioteca pe care o conduceți?

– În domeniul nostru e greu să vorbești de inedit. BCU Cluj excelează printr-o serie de aspecte. Putem spune că biblioteca universitară de la Cluj este una dintre cele mai mari biblioteci universitare din această parte a continentului. Colecţiile însumează 4 milioane de documente, iar valoarea unora dintre documente este greu de estimat, având numeroase rarităţi, chiar unicate.

Instituţia noastră a fost printre primele care au dezvoltat o politică unitară de digitizare, având acum cea mai bogată bibliotecă digitală din ţară. În perioada pandemiei de Covid, biblioteca s-a axat pe direcţii importante, printre care facilitarea accesului la informare (cu prioritate pentru studenţi) de la distanţă, prin crearea unei baze de date full text cu bibliografiile obligatorii de la toate cursurile nivel licenţă şi master din Universitatea Babeş-Bolyai (peste 9 milioane de pagini scanate). Concomitent, au fost continuate şi celelalte proiecte de digitizare. Având în vedere că trebuia asigurată şi munca la domiciliu pentru diferite categorii de angajaţi, s-au creat condiţii pentru o campanie de retroconversie a cataloagelor vechi ale bibliotecii.

Aici pot să o spun cu foarte mare mulţumire că procentul celor care şi-au dorit să vină fizic la serviciu a fost foarte mare. Organizarea activităţilor de către echipa managerială a fost facilă, întrucât oamenii au respectat toate cerinţele noastre şi toate măsurile de prevenţie. Mai mult, această implicare a colegilor mei ne-a permis să organizăm în siguranţă şi accesul utilizatorilor, organizând chiar locuri suplimentare în spaţii sigure pentru a permite doritorilor să vină la bibliotecă. De asemenea, am găsit o serie de soluţii de a asigura accesul la informaţie, la lectură.

Un alt aspect prin care biblioteca excelează îl reprezintă catalogul nostru online: nu doar că este cel mai amplu şi complex – fiind folosit ca model şi sursă de verificare, dar este singurul inclus în WorldCat (OCLC), ceea ce contribuie la o creştere a vizibilităţii internaţionale a producţiei editoriale româneşti, mai cu seamă cea ştiinţifică.

Din 2017 suntem distribuitori ai CROSSREF pentru DOI (digital object indentifier) pentru publicaţiile ştiinţifice.

Biblioteca are două mari proiecte bibliografice naţionale: Anuarul istoriografic al României şi Referinţe critice, concretizate şi editorial.

Chiar dacă nu este singura bibliotecă cu revistă proprie, publicaţia periodică a BCU Cluj, „Philobiblon”, este printre puţinele reviste din domeniul ştiinţelor umaniste indexate ISI-Thomson.

Un alt aspect în care biblioteca excelează este reprezentat de partea de cercetare, perfecţionare. Astfel, în instituţie sunt nu mai puţin de 34 de doctori, iar încă 3-4 sunt în stagii doctorale.

Fiind acreditată ca centru de formare, biblioteca este singura care derulează un curs de formare în biblioteconomie – studii medii.

 – Sunteți și cadru universitar. Care vă este agenda de lucru în această activitate?

 – În primul rând, alături de câţiva colaboratori, vom porni o campanie de promovare a studiilor în specialitatea Știinţele informării, astfel ca în viitor să atragem cât mai mulţi absolvenţi de liceu.

 Este nevoie ca împreună cu ceilalţi colegi din ţară, cu sprijinul asociaţiilor profesionale, să regândim strategia de formare a viitorilor specialişti în ştiinţa informării, astfel încât domeniul să devină mai atractiv.

Nu exclud, mereu „impulsionat” de alţi colegi de branşă, să depun habilitarea pentru a putea coordona doctorate în acest domeniu.

– Privind viitorul, cum vă construiți în continuare destinul?

– Întrebarea este una dificilă prin formulare. Dar încerc un răspuns, acceptând întrebarea în sensul unei „definiţii” date de Shakespeare: „Destinul nostru nu e scris în stele, ci în noi înşine.” Prin urmare, mare parte din energii le voi investi în finalizarea proiectelor începute, atât cele instituţionale, cât şi cele personale. Reuşita acestora va da contur experinţei personale şi îmi va influenţa traiectoria viitoare, atât cea managerială, cât şi cea ştiinţifică. Orice reuşită potenţează o nouă provocare, un nou proiect. În acest registru am schiţat câteva proiecte pe care le voi avea în vedere, dacă timpul şi sănătatea îmi vor permite…

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

3 august 2022, orele 16.00 – 18.00, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița:

Expoziție de fotografii a reșițeanului Petre Dalea: „Locomotivele Reșiței”.

MariamMed- al treilea tur de promovare turistică al municipiului Lugoj-”LUGOJUL CULTURAL-MUZICAL”

Primul tur de promovare a fost în data de 9 aprilie 2022 și s-a numit ”TURUL LUGOJULUI” și  al doilea tur a avut loc în 14 mai 2022 numindu-se ”BRESLELE ȘI CORPORAȚIA MESERIAȘILOR LUGOJ”

Sâmbătă, 30 iulie, 2022, Asociația MariamMed a continuat proiectul de promovare cultural-artistică a Banatului, Banatul Montan și Clisura Dunării de Caraș-Severin cu al treilea tur in municipiul Lugoj.

Acest eveniment a avut loc la Muzeul de Istorie, Artă Plastică și Etnografie din Lugoj având ca tematică activitatea culturală și muzicală a fostei capitale culturale a Banatului, știm cu toții că Lugojul așa a fost considerat în trecut.

Au luat cuvântul: Terezia Bergher, Traian Demeter, Cristian Ghinea, Constantin Stan, Vasile Belințan, Olivian Gaidoș. Minunați oameni, important eveniment pentru orașul Lugoj. Atmosfera a fost extraordinară și plină de armonie când muzica folk a scris cu litere de suflet importanța trăirilor, farmecul sentimentelor, puterea gândurilor, am avut parte de oameni primitori unde totul a fost la superlativ.

„Și viața merge mai departe” a spus Maria Rogobete la microfon, în adevăr și iubire… Muntiu Corina a recitat poezia „Minunate clipe” de Mia Rogobete, pot spune că talentul și vocea Corinei chiar ne-au trimis în clipele cele mai frumoase, clipe în trăire-omenire. Toți participanții s-au bucurat de minunata atmosferă creată de cei care au vorbit despre Lugojul-Cultural-Muzical obținând foarte multe informații importante, informații care trebuie să le aibă fiecare lugojean.

Mulțumim: Dan Timaru, Vasile Gondoci, Cezar Costescu, trei frumoși ai timpului, folkului, prezentului. Lugojenii se bucură de activitatea muzicală a celor trei artiști, evenimentele folk fiind foarte multe în oraș.

Spunea odată Billy Joel:

„Cred că muzica e vindecătoare. E ceva care ne mișcă pe toți. Nu contează din ce cultură facem parte, toți iubim muzica.„

Maria ROGOBETE- MEMBRU UZPR  31.07.2022

Tabăra de Creație și Re-Creație „Scripta manent”, ediția a XIV-a, organizată de Asociația „Universul Prieteniei” Iași, la Sibiu, a inclus omagierea jurnalistului DORU DINU GLĂVAN.
După un interesant material, „DORU DINU GLĂVAN, omul pentru care ziaristica este o artă” prezentat de conf. univ.dr. ANCA SÎRGHIE, cei prezenți, care l-au cunoscut pe remarcabilul președinte, au depănat frumoase amintiri. Doru Dinu Glăvan, plecat de curând în eternitate, a rămas prezent în inimile celor care l-au cunoscut. Au participat Firiță Carp, Emilian Marcu, Florin Dochia, Mioara Bahna și Rodica Rodean, membri UZPR. (Rodica Rodean)

(De vorbă cu preotul Nicolae-Ioan Boboia – Biserica Sfântul Spiridon, Hunedoara)

– Părinte, am dori câteva cuvinte duhovnicești adresate elevilor aflați în vacanța de vară.

– Așadar, cuvântul meu se adresează vouă, dragi copii și adolescenți, care vă bucurați în perioada aceasta de minunatele zile ale vacanței de vară.

Știu că v-ați făcut deja un program de recreere și de bună dispoziție, care presupune, printre altele, întâlnirea cu prietenii, joacă, distracție la ștrand, ascultare de muzică, excursii, drumeții și alte lucruri frumoase.

De asemenea, cred că v-ați gândit și cum ați putea să-i ajutați pe părinții voștri, după putere, la treburile casei, punându-vă la dispoziția lor atunci când este nevoie, ca să simtă și prin aceasta dragostea ce le-o purtați.

Desigur că nu veți uita să puneți mâna și pe o carte bună, ca să vă delectați cu o poveste sau cu un roman frumos, educativ. Știu că atenția vă este atrasă în special spre informațiile oferite de internet, iar telefonul vă acaparează o parte din timp, dar vă îndemn să nu renunțați și la frumusețea intrării în minunata lume a cărților.

Acestea fiind zise, aș dori să vă ofer și posibilitatea înfrumusețării vacanței voastre și cu ceva legat de suflet și de relația voastră cu Dumnezeu, care se cade să fie neîntreruptă, adică să fie în atenția voastră atât în timpul școlii, cât și în timpul vacanțelor.

De ce este necesar acest lucru? Pentru că noi, oamenii, suntem veșnici, adică fără de sfârșit și această veșnicie este de dorit să o petrecem cu Dumnezeu și cu cei ce L-au iubit și Îl iubesc pe El.

Cum putem să facem aceasta? Urmând un program duhovnicesc de viață. Să nu vi se pară pretențios   sau greu de înțeles acest cuvânt, deoarece, voi, încă de mici ați început să-l împliniți, mai mult sau mai puțin. Important este să nu-l neglijați, pentru că ar fi o mare pierdere pentru voi și sufletele voastre. O să vă pun în atenție un scurt program, pe care aș putea să-l numesc religios, pentru ca să-l legăm de ceea ce învățați în timpul școlii la orele de Religie, sau la Biserică, la catehezele organizate acolo și o să-l prezint, ca să-l rețineți mai ușor, sub formă de îndemnuri: să nu uitați de rugăciunea zilnică, de dimineața, de seara și de la masă; Duminica este Ziua Domnului și se cade să i-o oferim Lui prin participarea regulată la Sfânta Liturghie (între orele 10-12); să nu uitați că în perioada 1-15 august este Postul Adormirii Maicii Domnului. Puteți participa mai des la Biserică, la Sfânta Liturghie, dimineața și la Paraclisul Maicii Domnului, seara. Tot în acest timp, postind, vă puteți spovedi și împărtăși cu Trupul și Sângele Domnului, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci.

În ziua de 6 august biserica vă așteaptă la sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, în 29 august este sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, iar în 8 septembrie cea a Nașterii Maicii Domnului.

Este bine să păziți poruncile lui Dumnezeu, ascultându-le și împlinindu-le, puteți citi din Biblie și din alte cărți folositoare de suflet și să învățați pe de rost rugăciuni noi.

În limita posibilităților să mergeți, însoțiți de părinții voștri, în pelerinaje la Mănăstiri.

Vă puteți folosi de internet pentru a viziona filme cu caracter religios, să ascultați pricesne, istorioare din viețile sfinților și cuvinte ziditoare de suflet ale părinților duhovnicești etc.

Să nu uitați că Biserica și slujitorii ei vă iubesc și vă îmbrățișează cu toată dragostea, pentru că voi sunteți viitorul de mâine al ei (al Bisericii) și al țării noastre, România. Să fiți bucuroși și să trăiți fericiți alături de părinți și de toți cei dragi ai voștri. Să aveți vacanță plăcută, pe mai departe, cu binecuvântarea lui Dumnezeu.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Educația contemporană are o abordare centrată pe elev, pe individ, pe obţinerea competenţelor şi dezvoltarea aptitudinilor acestuia, precum şi pe consilierea şi căutarea acelor strategii care să-l determine pe elev să ajungă la potențialul său maxim.

Pe acest fond, recent am stat de vorbă cu prof. dr. Lavinia ILINA (foto), care ne-a declarat în exclusivitate.

–  Învăţarea centrată pe elev presupune folosirea abordărilor care sunt ȋn legătură directă cu abilităţile cheie necesare tinerilor absolvenţi, ȋn căutarea unui loc de muncă.

Proiectele şi parteneriatele europene sunt promotoarele unor direcții inovative de dezvoltare instituțională şi ȋntotdeauna conferă o dimensiune europeană ofertei educaționale. Proiectele derulate ȋn cadrul consorţiului educaţional sunt cadrul perfect pentru o astfel de abordare, pentru că se bazează pe expertiza educațională a mai multor parteneri ce conlucrează pentru identificarea celor mai optime scenarii didactice care să ducă la îndeplinirea acelor deziderate. Orice proiect este în sine un unicat, atȃt din punct de vedere al partenerilor, cȃt şi al tematicii propuse, care au drept rezultat împletirea culturilor naționale, a particularităților sistemice şi, mai ales, al celor care contribuie la bunul mers şi la finalizarea proiectului.

Experienţa şi rezultatele acumulate prin participarea la proiecte şi programe educaţionale naţionale şi internaţtionale, la stagii de pregătire practică ȋn centre de formare cu dotare modernă, actuală asigură elevilor o pregătire la nivelul standardelor europene.

La nivelul Liceului Tehnologic „Transilvania” Deva derularea proiectelor europene a devenit o tradiţie. În calitate de consilier pentru proiecte şi programe educative, dar şi de responsabil proiecte europene, exemplific prin enumerare proiectele derulate în ultimii ani:

• Proiectul de mobilitate ERASMUS+ în domeniul formării profesionale -VET „Let’s Build The Future Together” – nr. proiect: 2014-1-RO01-KA102-001401– implementat în perioada: 2014-2016;
• Proiectul de mobilitate ERASMUS+ „Mobilitate Erasmus pentru Stimularea Angajabilităţii Viitoare” – nr. proiect:  2016-1-RO01-KA102-024331- implementat în perioada 2016-2018.
• Proiectul ROSE ,,VIITOR” – acord de grant nr. 413/SGL/RII/01.01.2018 – implementat în perioada 2018-2022.
• Proiect ȘANSA – nr. proiect: POCU/90/6.13/6.14/107621 – implementat în perioada 2018-2019.
• Proiectul de mobilitate ERASMUS+  „Erasmus+, Instruire pentru Viitor!” – nr. proiect:  2018-1-RO01-KA102-048571- implementat în perioada 2018-2019.
• Proiectul de mobilitate ERASMUS+  „Erasmus+, Șansa de a deveni un bun tehnician!” – nr. proiect:  2020-1-RO01-KA102-079535- implementat în perioada 2020-2022.

În cadrul proiectului Erasmus+, Șansa de a deveni un bun tehnician!84 de elevi (6 fluxuri a câte 14 elevi) au beneficiat de experienţe profesionale deosebite prin practica ȋn centre de formare din Uniunea Europeană. Elevii studiază la liceele care fac parte din Consorţiul educaţional ȋnfiinţat pentru desfăşurarea proiectului, adică: Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva (elevi de clasa a XI-a de la Calificarea profesională Tehnician de telecomunicații şi Tehnician ȋn transporturi, precum şi de la ȋnvăţământul profesional Mecanic auto); Colegiul Tehnic „Henri Coandă” Timişoara (elevi de la Calificarea Tehnician Operator Tehnică de calcul), Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” Vulcan (Tehnician Operator CAD), Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria (Tehnician Operator CAD).

Tot ȋn cadrul acestui proiect s-a desfășurat şi o mobilitate STAF VET – pe domeniul management ȋn cadrul căreia au beneficiat de pregătire managerială 12 profesori şi directori din cele 4 licee.

Prin munca susţinută şi ca o recunoaştere a activităţii didactice şi manageriale am reuşit obţinerea Acreditare Erasmus+ ,,SPER – Stagii de Practică Europene Recunoscute!” – nr. acreditare:  2020-1-RO01-KA120-VET-095761.

În anul şcolar 2021-2022, ȋn cadrul acestui proiect european au beneficiat de practică ȋn centre de formare peste hotare 6 fluxuri de elevi, iar 5 elevi absolvenţi de liceu şi ai ȋnvăţămȃntului profesional vor desfăşura un stagiu de  practică de 3 luni (august, septembrie şi octombrie 2022) la sediul BMV din Lisabona, Portugalia.

Deşi ne aflăm ȋn vacanţă, un număr de 14 elevi din clasa a X-a – Calificarea profesională Electrician, electronist auto de la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva derulează practica profesională ȋn centrul de formare CEPRA (Centro de Formação Profissional da Reparação Automóvel) ȋn Lisabona, Portugalia sub coordonarea prof. Lavinia Ilina şi prof. Daniela Maria Ştefan.

Acest proiect nu ar fi fost posibil fără excelenta colaborare dintre conducerea şcolii, prof. Demeter Sorin Marin, a partenerilor din Lisabona, Portugalia – Casa Da Educação – Doamna Rosario Pires, a reprezentanţilor centrului de formare CEPRA – Centro de Formação Profissional da Reparação Automóvel, domnului director António Caldeira, a tutorilor de practică, excelenţi specialişti, care au pregătit elevii pe durata desfăşurării practicii, domnii Jose Figeiredo, Luis Silva, Sergio Coelho.

Atȃt pregătirea practică, dar şi pregătirea culturală ȋşi vor pune amprenta asupra dezvoltării elevilor care beneficiază de aceste oportunităţi deosebite şi vor face mult mai uşoară ȋncadrarea lor pe piaţa muncii.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 Recent a intrat în posesia noastră textul mulțumirii transmisă de aducatoarea Elena Gheorghioni din Hunedoara, unei echipe de la U.P.U. a Spitalului Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” din orașul de pe Cerna.

Aceasta, urmare grijii și tratamentului acordat soțului său, Nicușor Gheorghioni, și din care am reținut.

… Era o seară târzie. M-am prezentat la U.P.U. a spitalului hunedorean împreună cu soțul meu care avea dureri puternice, urmare unei colici biliare.

Preluarea s-a făcut operativ, tratamentul urma să se finalizeze după stabilirea diagnosticului.

Asistenta Popa Maria Liliana m-a sfătuit să am încredere în personalul unității, să mă întorc la domiciliu, iar după stabilirea diagnosticului și acordarea unui tratament, voi fi anunțată pentru a transporta pacientul acasă.

Și așa a fost. Soțul meu a fost asistat, consultat și tratat cu mult profesionalism. Pe acest fond, dorința mea și a lui a fost de-a adresa mulțumiri, respect și prețuire întregii echipe din acel schimb și anume: dr. Bordean Murgu Anca și asistentele Popa Maria Liliana, Avădanei Andreea, Ursan Daniela și Saliv Mihaela. Aș adăuga și personalul auxiliar Ciorea Mircea, Răileanu Claudia și Piscanu Andrei.

Cu una dintre asistente – mai exact, Popa Maria Liliana (foto), am încercat să stăm de vorbă adresându-i câteva întrebări.

– Cum ți se pare activitatea ca asistentă medicală la U.P.U.?

– A fi asistent medical la U.P.U. cere empatie, curaj și profesionalism. Este una solicitantă, plină de adrenalină, dar totodată cu acestea, la finalul fiecărui caz, la sfârșitul fiecărei zile, satisfacția cu care plec acasă este una nemăsurabilă deoarece am contribuit și oferit ajutorul oamenilor aflați în suferință.

– Este greu să fii asistentă?

– Consider că atâta timp cât iubești ceea ce faci, nimic nu este imposibil. Da, sunt zile și zile. Zile solicitante, grele, pacienți mulți, dar nimic și nimeni nu poate să-mi oprească dorința de a-i ajuta.

– De ce această meserie?

– Din dorința de a-mi ajuta semenii. Îmi place adrenalina, spontanul, îmi place să ajut oamenii bolnavi. Știu ce să fac atunci când pacienții îmi solicită ajutorul medical.

– Îți aduce satisfacție această meserie?

– Satisfacție am după fiecare caz, zi sau noapte petrecută aici, la locul de muncă, care este transformat în a doua mea casă.

– Prezintă-ne o satisfacție deosebită.

– Satisfacții sunt multe și toate sunt deosebite. Mă încântă și îmi aduc o stare de bine, momentele în care foștii pacienți mă opresc pe stradă, mă salută și îmi mulțumesc pentru ceea ce am făcut pentru ei. Mă bucură și într-adevăr, aceasta este o reală mulțumire.

– Ce înseamnă pentru tine pacientul?

– Pentru mine personal, pacientul este omul care are nevoie de ajutor și omul pe care noi, cadrele medicale, trebuie să-l supraveghem, tratăm și să-l asigurăm că totul va fi bine.

– Care îți sunt calitățile profesionale?

– Dexteritatea, voința de a-i ajuta pe ceilalți, spiritul de echipă.

– Ce îți place să faci în timpul liber?

– De câte ori am timp liber, o las pe fiica mea să decidă unde să mergem și pornim la plimbare fără a mai sta pe gânduri. Îmi place să ies, să vizitez peisaje atractive.

– Gânduri de viitor?

– Privesc viitorul atât din ordin personal, cât și profesional. Doresc să mă bucur de fiecare clipă, la fel cum am făcut-o și până acum.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Dintr-o nebunie pandemică și dintr-o monstruoasă coaliție poet- caricaturist am purces a scrie această carte, care, credem noi, nu vă trebuie, pentru faptul că îmbină armonios un mod de gândire ca un evantai de gânduri fulgerate cu un alt mod de interpretare și expunere a unor trăiri secvențiale dintr-un timp virusat de (cov)idioți dintr-o perioadă în care multe instituții ale statului de drept au eșuat, în care viața a devenit ca o zăpadă irosită pe muntele Speranței.

O carte care nu vă trebuie, pentru că doar bășcălia și poezia au mai tras în țeapă pandemia. Dar noi am scris-o ca mărturie că milioane de români nu s-au înțepat degeaba, am crezut în recomandările specialiștilor iar alții pe durerea și lacrimile poporului român și-au clădit imperii de bunăstare, dar și de lașitate și minciună. Nu noi am instaurat această stare de haos în care politicienii lucrează zi și noapte pentru noi și ne fură fără repaus.

Știm că în conștiința alterată a multor patri(h)oți va încolți sămânța răzvrătirii, tot așa cum știm că noi suntem doar câțiva dintre reprezentanții modești a două orașe Timișoara și Lugoj, și de aici pe cerul cenușiu din Decembrie 1989 s-au ivit zorii libertății în numele căreia vă permiteți să ne zăpăciți și umiliți cu atâtea stări fără de stare. Ajunge domnilor. Această carte va rămâne mai mult decât voi în memoria  comunității și va fi un element de meditație profundă pentru generațiile viitoare, lor le va trebui această carte pentru a vă judeca în cunoștință de cauză.

De fapt această carte este din păcate pentru noi o tristă consolare, o bombă cu ceas care va declanșa în spațiul cultural bănățean și nu numai cascade de iluzii, speranțe deșarte că la capătul trudei nimeni nu ne va iubi mai mult decât până acum. Dar nu de asta ne este teamă și de realitatea că vom muri mai săraci decât ne-am născut și mai triști cu un zâmbet, cu o iubire de țară și neam.

„PANDEMIE ȘI PATRIOTISM”, Concurs sub egida UZPR, inițiat de Doru Dinu Glăvan, fost președinte, care a generat cartea cu același titlu, versuri Dumitru Buțoi și Cristinel Vecerdea-CRIV, ilustrații, care a fost lansată recent la sediul Uniunii Bulgarilor din Banat, în prezența multor iubitori de cultură și artă. O carte emblematică pentru perioada de tranziție, dar și de pandemie, despre care  moderatorul Nicolae Toma, membru UZPR, a subliniat faptul că va rămâne un document al trăirilor (ne)specifice unei perioade virusată de (cov)idioți, căreia i-am supraviețuit eroic, poate și datorită spiritului nostru românesc de a trata în ,,bășcălie” această pandemie așa cum o ilustrează în stil caracteristic și relevant reputatul Cristinel Vecerdea-CRIV.

O plăcută surpriză a fost prezența și intervenția jurnalistului-scriitor (Scînteia tineretului și Renașterea bănățeană) stabilit în Germania, Petru Novac Dolângă, care a felcitat Filiala UZPR Timiș pentru acest eveniment deosebit și ne-a adresat invitația de ai fi alături la lansarea de carte la sediul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara, 29.07.2022, ora 12.00 ,,Tremurătoarea umbră a veacurilor”, ediție aniversară Franyo Zoltan, traducător și poet.

Cu acest eveniment încheiem stagiunea de vară a Filialei UZPR Timiș, urmând a ne reîntâlni după 15 august, când vom pregăti un Simpozion-spectacol cultural-artistic pe zona de Vest, de ,,ZIUA LIMBII ROMÂNE”!

Privește mamă/ Cum peste orașul cu flori/ Dintr-un văzduh de lacrimi coboară seara/ și așterne tăcerea prin cuvinte și scrisori/ și peste trupul de rouă/ zidit în eternitatea cetății Timișoara!

Privește mamă/ Cum lacrima din ochii lui prea blânzi/ Ca un semn de mirare/ Sculptează-n istoria clipei vitralii de lumină/ Cum cerbii tineri trec să se adape la izvoare/ și-apoi izvorului se-nclină!

Privește mamă/ Cum se răstoarnă cerul peste noi/ și-n ochii lui (ne)tulburați/ de-atâtea viscole și ploi și aprigă ninsoare/ și nu uita clipa istoriei /ce i-a călăuzit destinul spre lumea de apoi/ senin și drept precum un vis frumos în așteptare!

Dumitru BUȚOI și Cristinel VECERDEA-CRIV / UZPR Timiș

Invitații din Banatul Sârbesc:

Mariana Stratulat, director al Casei de Presă și Editură „Libertatea”, Panciova

Valentin Mic, director adjunct al Casei de Presă și Editură „Libertatea” și redactorul săptămânalului „Libertatea”, Panciova

Jurnalista Adriana Petroi săptămânalului „Libertatea”, Panciova

Dr. Mircea Măran, istoric, om de știință și profesor la Școala de Înalte Studii pentru Educatori „Mihailo Palov” din Vârșeț

Duminică, 17 iulie 2022, pe Insula „Paradis” de la Bocșa Izvor, s-a încheiat cea de-a doua ediție a Festivalului de Film „Bocșa Film Festival”.

Timp de patru zile orașul Bocșa a fost în sărbătoare! O sărbătoare a cărții, o sărbătoare a oamenilor de cultură și de condei, o sărbătoare a celor care iubesc natura, literatura și filmul!

Cea de-a II-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa s-a desfășurat sub motto-ul „Promovăm Cartea, Filmul și Ținutul Natal”, organizatorii dorind să îmbine armonios literatura și filmul, arta cinematografică și alte arte.

În același timp, s-a dorit promovarea orașului, a zonelor turistice și de agrement, precum și a oamenilor de seamă din Bocșa de ieri și de azi.

Evenimentul a debutat joi, 14 iulie 2022, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa, deschiderea evenimentului aparținând primarului orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, și regizorului Ioan Cărmăzan.

 Scriitori din Timișoara, Reșița, Lugoj și Bocșa au fost invitați pentru a-și prezenta cărțile, editurile și revistele, precum și diversele proiecte culturale. Iar punctul forte al evenimentului a fost întâlnirea cu maestrul Ioan Cărmăzan și cărțile acestuia![1]

Au răspuns invitației scriitori importanți și dragi prieteni ai bibliotecii bocșene: Nina Ceranu (Timișoara) a prezentat Editura „Eubeea”, dar și volumele „Clubului de la Timișoara” în care semnează o serie de scriitori timișoreni coordonați de bagheta magică a regizorului Ioan Cărmăzan (București)[2]; de asemenea, scriitoarea Nina Ceranu a ales câteva dintre volumele proprii, însă cel mai „discutat” a fost romanul „Cele trei fețe ale orașului”[3], la acesta făcând trimitere și Maria Nițu, dar și Rodica Pop.

Scriitorul Vasile Bogdan (Timișoara), unul dintre cei mai apropiați timișoreni de Bocșa, și-a prezentat atât cărțile, cât și proiectele editoriale care, evident, nu ocolesc acest mirific oraș de pe Bârzava. Vasile Bogdan a vorbit despre proiectul „Jurnalele lui Tata Oancea” pregătind cel de-al V-lea volum, și-a prezentat cel mai recent roman intitulat „Cumpăna”[4]; a prezentat volumul „Roțile curajului”, dedicat lui Vasile Stoica…[5], precum și cel de-al doilea volum al mamei sale, Margareta Bogdan.[6]

Profesorul și prozatorul Titus Suciu (Timișoara) a depănat amintiri legate de Bocșa, orașul tinereții sale, și a recitat „Șoapte… pentru alintul Alenei”[7]. La fel a procedat și muzicologul Constantin-Tufan Stan (Lugoj), bocșeanul căsătorit la Belinț și trăitor la Lugoj, care a povestit, alături de colegul său Ioan Cărmăzan, amintiri din Bocșa de altădată. De asemenea, cercetătorul Constantin-Tufan Stan a adus în atenția publicului prezent familia Bredicenilor, o carte[8] care face parte din categoria restituirilor biografice ale unor personalități care au jucat un esențial  rol politic și cultural în Banatul secolelor XIX-XX.

Excepționale au fost intervențiile scriitoarelor Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara) și Rodica Pop (Timișoara), precum și prezentările Mariei Nițu (Timișoara), una dintre cele mai talentate realizatoare de cronici literare, un critic care, după cum scria maestrul Cornel Ungureanu, „cartografiază cu acuratețe literatura din imediata apropiere, e un cărturar mobil, interesat de document, de confesiune, de paginile uitate ale provinciei literare.”[9]

De asemenea, Maria Nițu a recitat din cel mai recent volum de versuri care-i poartă semnătura, introducând publicul, cu sensibilitate și talent, în „sertarul umbrei”.[10]

Încântătoare a fost, și de această dată, poeta Silvia C. Negru (Timișoara), o prezență vie și dinamică, o voce distinctă care, după cum scria Gheorghe Secheșan, „construiește un spațiu poetic amplu, un tărâm imaginar mito-poetic propriu, în care aduce la rang de zeități și instanțe divine absolute, sentimente proprii, gânduri, idei.”[11]

Silvia C. Negru și-a prezentat câteva cărți de poezie – Flacăra cu trup de gând (Timișoara: David Press Print, 2021) și Carte ce-o deschizi cu inima:  antologie de poezii pentru copii (Timișoara: Eurobit, 2021) – iar surpriza a fost cel mai recent volum care-i poartă semnătura și care este o antologie de proză scurtă și povestiri, prefațată de conf. univ. dr. Otilia Sârbu: Pașii Nereidei (Timișoara: David Press Print, 2022).

Doamna prof. Irina Goanță (Liebling/Timișoara) a acceptat invitația bibliotecii bocșene și, însoțită de prof. Nicoleta Mărghitaș, a participat la evenimentul din 14 iulie 2022 de la Bocșa prezentând două volume recente: Liebling înainte de finală (Timișoara: David Press Print, 2020) și Tradiții, Arte și Literatură – vol VII  (Timișoara: David Press Print, 2021). Ca excepțională susținătoare și succesoare a muncii profesorului și scriitorului Ștefan Goanță, Irina Goanță desfășoară o extraordinară activitate cultural-editorială prin Fundația Ateneul Cultural „Ștefan Goanță”. De altfel, Simpozionul Național de Literatură și Arte „Colocviile de la Liebling: Convergențe culturale” a devenit un eveniment cu tradiție, în acest an urmând a se desfășura cea de-a XII-a ediție.

Remarcabilă a fost și prezentarea cărții „Arhanghelul” din Birda. 10 ani în slujba comunității parohiale, coordonatorul volumului, preot dr. Valentin Bugariu (Birda, Timiș), susținând un expozeu elevat și interesant cu privire la activitatea culturală ca misiune a slujitorilor Domnului, precum și cu privire la propovăduirea Bisericii prin intermediul presei scrise.

Pentru că în data de 14 iulie este sărbătorită și în instituțiile de cultură din România Ziua Franței, întâlnirea de la Bocșa s-a încheiat cu versuri recitate în limba franceză de frumoasa și talentata Manolita Dragomir-Filimonescu, o poetă sensibilă și o excepțională traducătoare de limbă franceză. De asemenea, a fost prezentată revista L’agora, revista Societății Poeților Francezi la un număr aniversar – 100 -, precum și un volum de versuri al unei poete din Japonia – Shizue Ogawa. Un suflet la joacă. Timișoara: ArTPress, 2015 – volum realizat după o ediție franceză, în traducerea Manolitei Dragomir-Filimonescu.

Ziua de 15 iulie 2022 a debutat tot cu o întâlnire a oamenilor cărții alături de publicații, volume, reviste și proiecte cultural-editoriale din Reșița, Timișoara, Lugoj, Anina și Bocșa.

Cea care a deschis seria evenimentelor din ziua de vineri, 15 iulie, a fost Doamna Culturii Cărășene, dr. Ada D. Cruceanu Chiseliță (Reșița), cea care, după o excepțională incursiune în istoria Bocșei culturală și industrială, a prezentat cel mai recent număr al revistei „Reflex” (An XXIII (serie nouă), nr. 1 – 6 (256-261) – ianuarie – iunie 2022), revista de artă, cultură și civilizație a județului Caraș-Severin. De asemenea, Ada D. Cruceanu a făcut referire la volumele Doinei Gârboni și Ana Kremm, precum și la cărțile jurnalistului-scriitor Victor Nafiru.

Astfel, „microfonul” a fost transmis, într-un fel sau altul, spre Victor Nafiru (Reșița) și cele două volume supuse atenției publicului de la Bocșa: romanul „Boschetarul” (Timișoara: Gordian, 2017), postfațat de Ada D. Cruceanu și clasificat ca fiind cel mai bun dintre cele șapte cărți scrise de Victor Nafiru până acum, și „Președinte în derivă”, o carte de „pamflete de citit dimineața la cafea”.[12]

Tot în cadrul acestui eveniment au fost prezentate volumele talentatelor surori dăscălițe Ana Kremm și Doina Gârboni.

Prof. Ana Kremm (Reșița) este o voce tot mai prezentă atunci când vorbim despre evenimentele literare de la Bocșa și Reșița. Domnia sa a dovedit în timp că poate fi nu doar un valoros poet[13], ci și un veritabil critic literar, iar cronicile cărților, pe care le citește și consemnează, se regăsesc în pagini de ziare și reviste. De curând, datorită editorului Gheorghe Jurma, acestea s-au adunat într-un volum intitulat sugestiv Descifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână.[14]

Prof. Doina Gârboni (Bocșa) a îndrăznit să-și publice versurile destul de târziu și, evident, a cerut opinia criticului Ada D. Cruceanu și a acceptat încurajările surorii sale, Ana Kremm.[15]

De astă dată, Doina Gârboni și-a prezentat volumul Tăcerea din cuvinte, o plachetă de versuri postfațată de Ada D. Cruceanu și apărută sub egida revistei „Reflex” (Reșița, 2018), autoarea mărturisind cu emoție: „Mi-am confiscat propria viață adunând de pe calea ei cioburi colorate pentru a întruchipa un tablou mărginit de o ramă. L-am atârnat într-un loc, semănând a casă, cu un singur perete.”

Rămânând în același registru al oamenilor cărții cu rădăcini la Duleu, trecerea la o nouă carte și un nou autor a fost la-ndemână, Ana Kremm fiind cea care a făcut trimiterea la Gheorghe Ioanovici de Duleu și Valea Mare și la cei 200 de ani de la nașterea acestuia marcați, într-un fel sau altul, în anul 2021. Așadar, în modul cel mai firesc s-a trecut la prezentarea volumului realizat de Ioan Moisa (Reșița) și dedicat memoriei personalității Gheorghe Ioanovici de Duleu și Valea Mare la 200 de ani de la naștere.[16]

Volumul a fost prezentat de scriitorul și editorul Gheorghe Jurma (Reșița), precum și de prof. Ana Kremm și istoricul Mihai Vișan, autorului Ioan Moisa revenindu-i misiunea de a explica, de a merge pe firul acestei importante operații de recuperare a unor documente, studii, cercetări, pentru a-l repune în valoare pe omul politic, academicianul Gheorghe Ioanovici, personalitate de seamă a Banatului, care în perioada 1865 – 1881 a fost deputat al circumscripției electorale Bocșa în parlamentul maghiar de la Pesta.

Tot criticului și editorului Gheorghe Jurma i-a revenit frumoasa misiune de a-i prezenta pe poeții Iulian Barbu și Nicolae Sârbu.

Iulian Barbu (Reșița) este unul dintre cei mai harnici și talentați scriitori ai Reșiței, un fidel și important colaborator atât al revistei „Bocșa culturală”, cât și a multor alte reviste din Banat și din țară. Volumul prezentat la Bocșa a fost cel intitulat atât de frumos „Raiul de acasă”[17], volum din care Iulian Barbu a recitat câteva poezii care trimit deopotrivă la ținutul natal, cât și, după cum spunea Gheorghe Jurma, la „opțiunea poetică a visului mereu înălțat spre Poezie.”

Nicolae Sârbu (Reșița), important scriitor român, jurnalist, poet și manager cultural, un obișnuit al evenimentelor de la Bocșa, de astă dată a ales să prezinte un volum omagial, un volum care a văzut lumina tiparului când Nicolae Sârbu aniversa 75 de ani de viață. „Cum am ajuns conte de Ohaba”[18] este o carte care înmănunchează texte apărute de-a lungul vremii în diverse publicații. Sau, cum ar spune, poetic, autorul: „…depun în fața cititorilor și în azapiana „bocceluță cu plăpânde” a timpului, aceste mărturii din viața-mi de hârtie. Într-un fel de bildungsroman spiritual, cu bucuriile și dramele lui. Drept care fac această mărturisire, cum aș murmura o rugăciune privind spre cerul Ohăbii.”

Veniți special pentru evenimentul din 15 iulie 2022, scriitorii Daniel Luca, Nicolae Toma și Camelia Monica Cornea și-au prezentat cele mai recente apariții editoriale, dar și activitatea și proiectele culturale.

Daniel Luca (Timișoara), bibliotecar, doctor în filologie, scriitor și editor, drag prieten al bibliotecii bocșene și al revistei „Bocșa culturală”, și-a prezentat cu mândrie Editura „Castrum de Thymes” de la Giroc, precum și cele mai recente cărți sub semnătură proprie: „Recuperarea umbrei”[19] (versuri) și, tot un volum de versuri realizat în colaborare cu Adela Conciu – „Iubire cu gust de mir” – volum prefațat de Ioan Romeo Roșiianu și postfațat de Daniel Marian.[20]

Poetul și jurnalistul Nicolae Toma (Timișoara) a recitat din versurile proprii apărute în câteva volume, de asemenea și-a prezentat „Foaia Săcoșană”, un periodic al comunității din Sacoșul Mare, afiliat Asociației Publiciștilor Presei Rurale în Banat.

Prezenți la eveniment, poeții Ion Reșinaru (Anina) și Costel Simedrea (Reșița) au încântat publicul printr-un recital poetic, iar Mihai Chiper (Anina) și-a prezentat cel mai recent număr al revistei „Arcadia”.

Bocșeanul Remus Marcel Humă, un pasionat al literaturii dialectale, el însuși cochetând cu scriitura în grai,  a dorit să aducă în atenția participanților și spiritul lui Tata Oancea, recitând câteva versuri proprii în grai bănățean, iar muzicologul Constantin-Tufan Stan (Lugoj) a reamintit apariția volumului „Ioan Vidu: Creația literară” – o culegere de studii, articole, amintiri, discursuri, pamflete și eseuri întocmită de Viorel Cosma – o ediție adăugită și îngrijită de Constantin-Tufan Stan (Timișoara: Eurostampa, 2019).

Începând cu orele 21.00, în 15 iulie 2022, pe Insula „Paradis” de la Bocșa Izvor, în prezența regizorului Ioan Cărmăzan, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, alături de Ioan Cojocariu și Gabriela Șerban, a dat startul celei de-a II-a ediții a Festivalului de Film de la Bocșa – „Bocșa Film Festival” – o ediție care s-a derulat sub motto-ul „Promovăm Cartea, Filmul și Ținutul Natal!”

Iubitorii de film au putut viziona un scurtmetraj intitulat „Negustorul de amintiri”, realizat în anul 2009 la Bocșa de regizorul Ioan Cărmăzan; filmul a fost proiectat In memoriam Valentin Uritescu, deoarece rolul principal este jucat de regretatul actor; cel de-al doilea film a fost o surpriză pentru publicul de la Bocșa. La invitația organizatorilor, tânărul regizor Bogdan Dunăreanu, absolvent al Universității din Essex, Anglia, și-a prezentat lucrarea de licență, un film artistic intitulat „Weekend”. Seara s-a încheiat cu un film artistic românesc de colecție, o comedie din seria „B.D-urilor” (Brigada Diverse) – „B.D. la munte și la mare”, un film de 102 minute, din 1971, în regia lui Mircea Drăgan, avându-i în rolurile principale pe regretații actori: Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Iurie Darie, Puiu Călinescu și Jean Constantin. 

Debutul Festivalului de Film de la Bocșa a fost unul cu succes, Insula „Paradis” fremătând de lume, oameni tineri sau mai puțin tineri au ales să se bucure de peisaj, de film și, evident, de întâlnirea cu Ioan Cărmăzan. Însă răcoarea serii, frigul neașteptat de puternic, i-a gonit spre casă, de sfârșitul proiecțiilor bucurându-se foarte puțini curajoși.

Sâmbătă, 16 iulie 2022, întâlnirea cu scriitorul Erwin Josef Țigla (Reșița) a fost una extrem de intimă. O putem cataloga precum o întâlnire de lucru deoarece, împreună cu dl. primar Mirel Patriciu Pascu și cei câțiva foarte puțini participanți, am discutat și am pus la cale proiecte cultural-editoriale pe care le putem realiza împreună. Dincolo de toate, a fost o întâlnire necesară, care, cu siguranță, va avea continuitate și rezultate mulțumitoare.

Seara a fost prezentat un documentar semnat de Vasile Bogdan și Diana Trocmaier de la TVR Timișoara, care-l are în prim-plan pe sculptorul Tiberiu Bottlik. „Culorile singurătății” este documentarul care prezintă personalitatea și arta artistului plastic bocșean, Tiberiu Bottlik, iar filmul s-a bucurat de succes.

Proiecția de film a continuat cu 88 de minute de comedie românească realizată în anul 1983 de regizorul Virgil Calotescu – „Buletin de București”, în rolurile principale fiind mari actori români precum Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu, Octavian Cotescu sau Draga Olteanu-Matei.

Ultima seară a Festivalului de Film de la Bocșa a fost dedicată, într-un fel, memoriei artistului plastic bocșean Viorel Coțoiu, prima proiecție din seara de 17 iulie 2022 fiind un reportaj In memoriam Viorel Coțoiu,realizat de Vasile Bogdan de la TVR Timișoara în anul 2010, acasă la artistul plastic.

 Cea de-a II-a ediție „Bocșa Film Festival” 2022 s-a încheiat cu proiecția filmului artistic  de 87 minute, din 1976, „Mere roșii”, în regia lui Alexandru Tatos, avându-i în rolurile principale pe îndrăgiții actori Mircea Diaconu și Carmen Galin, un film de colecție.

Așadar, cea de-a II-a ediție a Festivalului de Film de la Bocșa s-a încheiat cu succes! Evident, întotdeauna există loc de mai bine! Și noi recunoaștem că putea fi și mai bine. Însă, calculate la rece plusurile și minusurile acestei ediții putem afirma că cele bune au fost mai multe decât cele slabe. Altfel spus, noi am oferit din suflet acest eveniment complex, iar cei care au știut să-l primească s-au bucurat de el și l-au apreciat!

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” și primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, cu sprijinul Serviciilor Primăriei Orașului Bocșa și în parteneriat cu Uniunea  Autorilor și Realizatorilor de Film din România, Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeș și Asociația Dacin Sara București.

Se cuvin mulțumiri tuturor celor care, într-un fel sau altul, au sprijinit organizarea celor patru zile de evenimente: mulțumiri Doamnei Anca Pascu pentru toată munca depusă în amenajarea spațiului de proiecție, mulțumiri Domnului Mircea Rămneanțu pentru voluntariatul din cele patru zile; mulțumiri muncitorilor de la SPG și celor doi vrednici coordonatori: Daniel Nechita și Ilie Brancu;  evident, mulțumiri colegilor Maria Purdea, Tiberiu Șerban și Cristian Purdea și mulțumiri tuturor participanților, de aproape și de mai departe, iar celor care au înfruntat frigul și ne-au fost alături pe Insula „Paradis” seară de seară, mulțumiri infinite!

---

[1] Ioan Cărmăzan. Filmul nepot al Renașterii. Arta regiei de film. București: Editura Universitară, 2011.

[2] Vasile Bogdan. Descifrând codul Cărmăzan. Timișoarai: Editura Eubeea, 2018.

[3] Nina Ceranu. Cele trei fețe ale orașului. Timișoara: Eubeea, 2021.

[4] Vasile Bogdan. Cumpăna. Reșița: TIM, 2021.

[5] Vasile Bogdan. Roțile curajului. Vasile Stoica, primul în istoria omenirii, singur, în jurul lumii, în fotoliu rulant. Timișoara: David Press Print, 2021.

[6] Margareta Bogdan. Viața pe muchie de cuțit. Timișoara: David Press Print, 2022.

[7] Titus Suciu. Șoapte… pentru alintul Alenei. Timișoara: Eubeea, 2022.

[8] Constantin-Tufan Stan. Bredicenii: studii și articole. Timișoara: Eurostampa, 2021.

[9] Maria Nițu. Sesiune de autografe. București: Palimpsest, 2010 și Maria Nițu. Lecturi la fileu. Timișoara: Eubeea, 2007.

[10] Maria Nițu. În sertarul umbrei. București: Semne, 2020.

[11] Silvia C. Negru. Poeme în Andoria. Timișoara: David Press Print, 2019.

[12] Victor Nafiru. S.O.S. Președinte în derivă: pamflete de citit dimineața la cafea! București: Editura U.Z.P. R., 2021.

[13] Ana Kremm. Rădăcini de poem. Reșița: Banatul Montan, 2022.

[14] Ana Kremm. Descifrând cărți sau Lecturi cu creionul în mână. Reșița: TIM, 2022.

[15] Doina Gârboni. Dincolo de tăcere. Timișoara, 2014.

[16] Ioan Moisa. Gheorghe Ioanovici de Duleu și Valea Mare. 200 de ani de la naștere. Reșița: TIM, 2021 (Bocșa – istorie și cultură; 57)

[17] Iulian Barbu. Raiul de acasă. Reșița: TIM, 2021.

[18] Nicolae Sârbu. Cum am ajuns „Conte de Ohaba”. Reșița: TIM, 2020.

[19] Daniel Luca. Recuperarea umbrei. Giroc: Castrum de Thymes, 2022.

[20] Daniel Luca și Adela Conciu. Iubire cu gust de mir. Giroc: Castrum de Thymes, 2022.