Originar dn satul Scorila, comuna Vlădaia, judeţul Mehedinţi, Ioan Mitucă s-a născut la 29 august 1919, fiind unul dintre cei opt copii ai familiei învăţătorului Gheorghe Mitucă. La vârsta adolescenţei, între 1931-1939 a frecventat Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. În anul 1941, ajunge pe meleagurile Mehadiei, în urma căsătoriei sale cu Zoia Colojoară, fiica preotului din localitate (M. Demetriade, S. Moldovan, Ion Mitucă de la rezistenţă la dizidenţă, în Caietele CNSAS, p.78, în http://www.cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_2_2008.pdf.)

Absolvent, cu gradul de sublocotenet şi şef de promoţie, al Şcolii Militare din Timişoara,  Ion Mitucă, timp de trei ani (1941-1944), a luptat pe frontul de Est, fiind încorporat în Regimentul nr.37 Artilerie Turnu Severin (Ibidem, p.78-79). De remarcat este faptul că, în această etapă a războiului, a primit mai multe distincţii, de la ordinul „Mihai Viteazu”, clasa a III-a, la „Crucea de fier”, clasa I şi a II-a până la ridicarea la gradul de căpitan, pe scara ierarhiei militare (Ibidem). Nu a lipsit nici de pe frontul antihitlerist, după ce România a întors armele împotriva armatei germane, la 23 august 1944, luptând alături de Regimentul nr. 42 Artilerie Lugoj până la sfârşitul conflagraţiei, în Cehoslovacia şi Ungaria (Ibidem, p.79). 

După război, pentru scurt timp, a îndeplinit funcţia de comandant de baterie în Centrul de instrucţie Cincu Mare din Făgăraş (Ibidem). În contextul politic al bolşevizării ţării, ca fost ostaş pe frontul antisovietic, a fost trecut pe lista duşmanilor regimului comunist, care se instaura atunci în România. În consecinţă, la sfârşitul anului 1947, a fost scos din rândul cadrelor active ale armatei române. În noua situaţie, se stabileşte în Mehadia, localitatea natală a soţiei sale, împreună cu aceasta şi cei doi copii ai lor, Ioan şi Carmen, în casa socrului său, preotul Aurel Colojoară (Ibidem).

Aici intră în atenţia organelor statului, astfel că, la 17 aprilie 1948, Legiunea de Jandarmi Severin, semnala activitatea conspirativă a fostului ofiţer Mitucă. Acesta ar fi fost convins de o veche cunoştinţă, Răutu Constantin, gazetar din Turnu Severin, fost membru al Comitetului de conducere a filialei PNŢ- Mehedinţi, acum membru în Comitetul Central al Mişcării Naţionale de Rezistenţă, să se implice în formarea unei organizaţii locale de luptă anticomunistă (Arhiva Tribunalului Militar Timiş, F.P., Dos. 4/1948, vol.2, f.188).

Drept dovadă că Ion Mitucă a reuşit să contacteze mai multe persoane din localităţile învecinate sau apropiate Mehadiei (de la Băile Herculane, Mehadica, Plugova până la Teregova şi Armeniş) sunt informaţiile provenite din notele informative de urmărire ale subiectului. Spre exemplu, Serviciul de Siguranţă din Lugoj, fusese informat, prin structurile sale, că la 4 august 1948, Mitucă Ion şi socrul său, preotul Colojoară, duc o propagandă din comună în comună(Arhiva Tribunalului Militar Timiş, F.P., Dos. 4/1948, vol.2, f.168). Prin urmare, în vara anului 1948, Mitucă a pus bazele unui nucleu de rezistenţă anticomunistă în Mehadia, cu scopul de a interveni în războiul dintre Est şi Vest, preconizat a începe în toamna aceluiaşi an, format din Popa Ştefan, învăţător în comuna Mehadia, Stoica Miron, învăţător în comuna Mehadica, Constantinescu Emil, învăţător în Topleţ, Rudolf Cristian, un apicultor care locuia în Valea Bolvaşniţei, Belba Valeriu, domiciliat în Pecinişca, care se ocupa cu comerţul, Cumpănaşu Ioan, învăţător în Pecinişca şi Păun Teodor, electrician de meserie, domiciliat în Mehadia (Gabriela Bica, Teza doctorat, Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Munţii Banatului în perioada 1948-1964 în memoria colectivă, Cluj- Napoca, 2006, p.367) .

În ciuda planurilor ambiţioase, căpitanul Ion Mitucă s-a confruntat de timpuriu cu problemele privind siguranţa personală, dar şi loialitatea membrilor recrutaţi. Tocmai de aceea, acţiunile pe care le plănuia a fi înteprinse, în perioada august-septembrie 1948, au eşuat. Astfel, Mitucă, în colaborare cu Răutu, intenţiona să multiplice şi să răspândească manifestele „Fraţi Români” şi „Deşteaptă-te, române”, dar din cauza lipsei de mijloace tehnice şi a sabotării activităţii de către informatorii infiltraţi în grupul său, acţiunea a fost zădărnicită (Ibidem, p.368). De asemenea, plănuia răpirea la mijlocul lunii septembrie a ministrului de interne, Teohari Georgescu şi a Anei Pauker, cunoscută pentru poziţia ei importantă în statul comunist, în timpul unei vizite a acestora la Băile Herculane, dar, începând cu 9 septembrie 1948, membrii grupului coordonat de la Mehadia de Mitucă au început să fie arestaţi (Ibidem, p.369).

Metodele folosite de autorităţile comuniste pentru anihilarea şi lichidarea acestuia s-au dovedit eficiente. De pildă, în schimbul unor sume de bani sau a unor compromisuri, organele de urmărire primeau informaţii despre activitatea, membrii şi intenţiile organizaţiei. Prin urmare infiltrarea unor agenţi sau recrutarea altora din rândul membrilor sau colaboratorilor lui Mitucă au netezit calea spre capturarea nucleului anticomunist de la Mehadia. Conform fişei matricole penale (sursa:https://www.iiccmer.ro/fise-matricole-nou/?drawer=Fise%20matricole%20penale%20-%20Detinuti%20politici*M*M%2007.%20Misa%20-%20Moisuc*Mituca%20Ioan), fostul ofiţer Ion Mitucă a fost arestat la 12 septembrie 1948 şi apoi condamnat de Tribunalul Militar Timiş, în baza Art. 209, C.p., la 5 ani închisoare corecţională pentru uneltire, fiind găsit vinovat pentru răspândirea de manifeste subversive.

Gabriela Bica

https://cronicamehadiei.wordpress.com/author/cronicamehadiei/

https://cronicamehadiei.wordpress.com/2022/01/30/cronica-mehadiei-anul-i-nr-1-2022-pdf/

Cenzura rusă în legătură cu războiul pe care la declanșat în Ucraina a dus la prăbușirea jurnalismului independent în țară, izolând publicul rus de restul lumii. O modificare a Codului penal rus, care incriminează difuzarea de „informații false” despre armata federației, a fost adoptată la opt zile după invadarea Ucrainei și prevede că jurnaliştii trebuie să respecte descrierile militare oficiale ale conflictului. Cei despre care se consideră că au transmis „informații în mod deliberat false” riscă o amendă de la 3 milioane de ruble (20.600 de lire sterline) la 5 milioane de ruble sau zece ani de închisoare. Dacă aceste presupuse informații false se referă la armata rusă, pedeapsa cu închisoarea crește la maximum 15 ani.
De când legea a fost adoptată, peste 30 de instituții media ruse independente au fost forțate să se închidă, inclusiv Meduza, The Moscow Times, TV Rain, Znack sau The Bell. Ziarul independent Novaya Gazeta, editat de câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace în 2021, Dmitri Muratov, și-a suspendat operațiunile în urma avertismentelor repetate din partea Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare a mass-media, în timp ce Echo of Moscow, unul dintre puținele posturi de radio independente din Rusia, a fost scos de la difuzare.
Alec Luhn, corespondent Vice News care se afla în Rusia când a fost lansată invadarea Ucrainei, a declarat pentru Press Gazette că „puținul jurnalism independent rămas în țară a dispărut. După invazie a devenit foarte clar că nu va mai fi tolerat jurnalismul independent, deoarece miza era prea mare. Aceasta este o invazie care a fost foarte costisitoare. Kremlinul nu a vrut ca oamenii să se gândească și nici măcar să pună la îndoială motivațiile acestui război, costul acestui război, necesitatea acestui război. Ei au vrut doar să mobilizeze populația și să nu aibă niciun fel de jurnaliști curioși, care să ridice vreo îndoială. În timp ce jurnaliștii ruși transmit în continuare de peste granițe, jurnalismul independent din interiorul Rusiei a murit”.
Samuel Greene, directorul Institutului Rusiei de la King’s College, din Londra, a declarat pentru Press Gazette: „Este o pastilă destul de greu de înghițit pentru oricine se consideră jurnalist independent, așa că unii au decis că, dacă nu-și pot face meseria cu onestitate și în siguranță, atunci nu o vor face deloc. Alți jurnaliști au fugit din țară pentru a putea continua să relateze în siguranță”.
Schimbarea rapidă și natura strictă a regulilor, atât scrise, cât și nescrise, a făcut ca multe organizații străine să se simtă inconfortabil să opereze în Rusia. BBC, CBC, Bloomberg, CNN, CBS, ABC, New York Times și Conde Nast și-au suspendat parțial sau total acoperirea din interiorul Rusiei după adoptarea „legii știrilor false”.
Această eliminare rapidă a știrilor independente a avut un impact dramatic asupra percepției ruse despre războiul din Ucraina și a decuplat publicul din Rusia de adevărul asupra a ceea ce se întâmplă. „Este greu să fii optimist când fiecare jurnalist rus independent pe care îl cunosc a părăsit Rusia. Desigur, dacă și când războiul se termină, situația se va schimba, dar… având în vedere erodarea lentă a libertății de exprimare de-a lungul anilor în Rusia, este foarte greu de imaginat că se va reveni”, punctează Luhn, citat de pressgazette.co.uk. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița organizează în data de 20 iulie 2022, începând cu ora 17.00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, adunarea de bilanț al celui de-al 35-lea an de activitate.

Președintele asociației, Erwin Josef Țigla, va prezenta un rezumat al bilanțul acesteia pe perioada 9 iulie 2021 – 20 iulie 2022, perioadă în care au fost organizate sau co-organizate 317 de manifestări în Banatul Montan, în țară și chiar peste hotare. Din rândul acestora se remarcă cele din cadrul „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan” (în octombrie 2021, cea de-a 31-a ediție), „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (în august 2021, cea de-a 31-a ediție), precum și concursul cu caracter internațional „Copiii desenează ținutul natal” (cea de-a 16-a ediție). În prim-plan s-au aflat desigur cele dedicate celor două jubilee reșițene din 2021 / 2022: 250 de ani de istorie industrială și 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României. În cele 317 de manifestări desfășurate în perioada evidențiată, sunt cuprinse și cele 30 cu caracter religios precum și 132 de diferite expoziții.

Din 19 noiembrie 1987, de când asociația funcționează, au fost organizate sau co-organizate până în prezent în total 5.873 de manifestări.

În acest an de activitate, asociația a editat un număr de 8 titluri de carte, un CD-ROM, 45 de plicuri filatelice ocazionale și a realizat, de asemenea, 45 de ștampile poștale ocazionale, dedicate diferitelor evenimente deosebite.

Revista „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociației“) apare neîntrerupt începând cu 1 februarie 1990. De asemenea au apărut până în prezent ediții speciale dedicate diferitelor evenimente deosebite ale etniei germane din Banatul Montan. Buletinul informativ „Info“ a apărut în decembrie 2021 și în iunie 2022, numărul total de apariții ale acestuia fiind de 25.

După prezentarea bilanțului va urma un program cultural-artistic cu formația de dansuri populare germane „Enzian”, copii și adulți (coordonatori: Marianne și Nelu Florea), cu Corul german „Franz Stürmer“ (care a împlinit, în luna mai, 31 de ani de activitate), dirijat de Elena Cozâltea, acompaniat la orga electronică de Angela Kovacs, dar și cu grupurile muzicale „Intermezzo” (Marianne Chirilovici & Lucian Duca), Marianne & Petru Chirilovici precum și „Banater Bergland“ (George Gassenheimer & Janny Zelko). De asemenea vor fost expuse desene / picturi și sculpturi realizate de către cele două cercuri: de pictură, condus de Doina și Gustav Hlinka („Deutsche Kunst Reschitza”), respectiv, de sculptură, condus de George Molin („Jakob Neubauer”), ambele funcționând în cadrul organizației germane din Reșița.

Erwin Josef Țigla

Se împlinesc cinci ani de la crearea Editurii UZP, deziderat al membrilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. În condițiile în care presa scrisă începe să devină o rara avis, în care hârtia cu iz de literă de plumb își trăiește cu tristețe ultima suflare, creatorii fideli Galaxiei Gutenberg au văzut în apariția editurii o ancoră de salvare în oceanul învolburat de existența presei electronice, omniprezentă și acaparatoare.

Cartea în format clasic (copertă, hârtie, ilustrații), în care numele autorului, titlul și editura sunt elementele de identitate vizuală, de legitimitate  a valorii intrinseci a conținutului cărții, devine cu atât mai prețioasă și mai căutată de jurnaliști, în condițiile în care presei scrise i s-au restrâns aparițiile, o parte din ea trecând în mediul online. În acest context istoric frământat, guvernat de schimbări radicale, în care comunicarea interumană este subsumată păcatelor originare ale unui veritabil Turn Babel, populat de milioane de voci anonime, de păreri și opinii disjuncte, scrisul tipărit devine un pilon încă rezistând în fața sfidărilor grave contemporane (creșterea prețului energiei, a materiilor prime etc).

Vom face o analiză pe orizontală între activitatea unei edituri sau a unei publicații de nivel academic și activitatea unei redacții de ziar, pe de o parte și, pe plan vertical, între o editură din trecut și o editură din prezent.

Observăm o serie de asemănări, dar mai ales deosebiri în ceea ce privește primul aspect evocat. Elementul comun este exigența de ordin profesional, care nu acceptă nici un rabat, sub raportul corectitudinii și al caracterului științific al materialelor publicate. Așadar, colegiul de redacție al unei reviste de prestigiu nu va accepta subiecte extravagante, aducătoare de cititori flămânzi de conținut dubios, nu va admite nici erori de exprimare, lacune de ordin stilistic, erori gramaticale. Există un număr de lecturi prealabile, aparținând unor experți avizați, care își dau girul în ceea ce privește publicarea unui anumit material în revistă. Aceasta nu înseamnă cenzură ci o sită exigentă, de ordin valoric, garanție a menținerii caracterului academic, de mare probitate științifică a unei reviste. De asemenea, din punct de vedere strict tehnic, editurile specializate, ca și redacțiile unor reviste cu profil științific, apelează la profesioniști având o certă experiență într-un domeniu anume: corectorul de carte își va face cu rigurozitate meseria, așa cum un traducător specializat în domeniul matematicii va fi contactat pentru o revizuire a textului oferit de un autor, care își redactează lucrarea în limba engleză, de exemplu. Sub acest aspect, și în redacția unui mare cotidian, avem o certă diviziune a muncii. Așadar, cele două entități redacționale: editură profesionistă/revistă academică păstrează un nivel ridicat de exigență sau profesionalism, încât materialele de slabă factură nu vor avea șanse să treacă de analiza critică a colegiului redacțional. În schimb, în redacția unui ziar, unde avem două categorii de materiale, unele provenite de la corespondenți sau colaboratori, respectiv de la propriii redactori, pe primul loc se află celeritatea, adică publicarea în regim de urgență a unei știri, dezbaterea unei probleme stringente. De aceea, un articol de natură științifică, sau textul unei cărți propuse unei edituri profesioniste poate aștepta în redacție săptămâni sau luni bune până va fi publicat, pe când în redacția unui ziar, cu cât este mai „fierbinte”, aducător de cititori, cu atât este mai binevenit. Prin urmare, referitor la un material trimis unei reviste de prestigiu sau unei edituri de renume orice autor trebuie să se aștepte la o gestație de lungă durată până ce articolul, respectiv cartea sa vor vedea lumina tiparului.

În ceea ce privește analiza pe verticală, între o editură de altădată și una modernă, observăm câteva deosebiri esențiale. Astfel, din motive ce țin de eficiență, lipsă de personal specializat, majoritatea editurilor nou apărute au schimbat regulile clasice ale activității. În domeniul editorial, orice SRL, ONG poate desfășura activitate în domeniul editării de ziare, reviste sau cărți, pur și simplu trecând în Actul Constitutiv sau adăugând, ulterior, în Statut, activitatea aceasta, declarând la Biblioteca Națională a României faptul că dorește să editeze cărți, primind pentru aceasta un număr de 10 ISBN -uri și, cu asta, activitatea poate să se desfășoare nestingherit. De aceea, au apărut un număr de edituri particulare în fiecare cătun, sat sau oraș al țării noastre, care se străduiesc să publice orice, pe oricine, doar să scoată ceva profit. Cum nu există încă un inventar oficial al acestor edituri, ne vom raporta doar la cele aproape 100 de edituri tradiționale, care au depus bilanțul contabil la Ministerul de Finanțe, în anul 2020, dintre care circa 70 sunt în activitate.

Editurile mici, de apartament, cum se spune, au apărut în număr foarte mare. Cele care nu au angajați de specialitate le cer autorilor să predea textul gata editat, corectat, cu Bun de Tipar, încât ceea ce mai rămâne este doar găsirea unei tipografii care să prelucreze fișierul primit, încheierea unui contract comercial, stabilirea tirajului și găsirea unei maniere de difuzare a lucrării, cel mai adesea pe cont propriu de către autorii înșiși. Aceste condiții concrete fac din activitatea de editare a unei lucrări o adevărată aventură, un risc asumat. Sunt autori de valoare cărora li se cere să suporte din propriul buget prețul de tipărire, să se ocupe de difuzare, de publicitate, în timp ce lucrări de factură îndoielnică, care însă se vând bine pe piața așa-zisă a „chioșcurilor de trotuar”, inundă piața cărții.

Dacă înainte vreme existau edituri specializate pe domenii bine definite, multe din editurile particulare din zilele noastre tipăresc aproape orice. În aceste condiții, calitatea cărții, nivelul și valoarea textului sunt trecute pe plan secund. Prin urmare, ținând cont de aceste aspecte critice privind activitatea editorialistică, apariția Editurii UZP este o entitate binevenită pentru breasla jurnaliștilor, o garanție de profesionalism. Aici se tipăresc doar lucrări de certă valoare, semnate de nume prestigioase ale culturii române. Până în prezent s-au editat peste 130 de titluri, din care 45 doar în anul 2021. Coordonatorii Editurii, Teodora Marin și Ovidiu Zanfir, ne mărturisesc că majoritatea celor care își publică creațiile la Editura UZP sunt membri ai Uniunii, aceștia intrând în contact prin email la adresa editura@uzp.org.ro sau direct la sediul UZPR.

Să facem cunoștință cu modul de lucru de la Editura UZP. În baza activităților de editare finalizate până acum, durata maximă în care scriitorul își poate ține publicația în mâini de la momentul trimiterii fișierului pe adresa editurii este, în medie, de circa două săptămâni, complexitatea lucrării fiind dată de coperțile dorite, tehnoredactarea și punerea în pagină realizându-se la tipografie în formatul solicitat de autor. Din exemplarele tipărite, șapte se distribuie la Biblioteca Națională, conform cerințelor legale, iar trei exemplare rămân la sediul Editurii UZP, care nu comercializează cărți. ISBN-urile sunt alocate Editurii UZP de către Biblioteca Națională. După ce se face pagina de titlu, se solicită CIP-ul, care face parte din volum și se aplică pe coperta 2. Se asigură gratuit promovarea publicațiilor de către Editura UZP, prin propria pagină de Facebook, precum și prin intermediul site-ului UZP, care găzduiește promovări de carte.

Neagu Udroiu, Corneliu Vlad, Ion Marin, Mihai Milca, Nicolae Dan Fruntelată, Ioan C. Popa, Nicolae Rotaru, Viorel Popescu, Pavel Lică, Dumitru Țimerman, Eugen Doga sunt doar câțiva din monștrii sacri ai jurnalismului sau culturii cu lucrări tipărite la Editura UZP.

          Tanța Tănăsescu / UZPR

Sub egida publicației „Observatorul”, din Toronto, Canada, s-a desfășurat recent un eveniment cu profunde conotații spirituale românești, o după-amiază cu poezie, muzică si cărți la Câmpul Românesc de la Hamilton, situat la 70 km de Toronto. Echipa redacției a dorit astfel să așeze un strop de relaxare și un șuvoi de gând românesc în calea apăsărilor cotidiene. Au fost ore de emoție pură, în compania unora dintre cele mai frumoase opere ale spiritualităţii naționale.

http://observatorul.com/events_main.asp

Fondat în 1982, USA Today rezistă. Arhicunoscuta publicație își continuă marșul prin era digitală, a ținut pasul cu vremurile și cerințele publicului la exterior bazându-se pe scheletul interior deontologic solid și reflectă în continuare pulsul națiunii americane, oferind conținut captivant, de înaltă calitate, prin material de presă unice, difuzate pe toate platformele. Un inovator media, USA Today ajunge astăzi la peste 100 de milioane de vizitatori unici în fiecare lună pe platformele digitale, cu peste 25 de milioane de descărcări ale aplicației proprii, care a câștigat numeroase premii. Ziarul are o circulație medie tipărită care îl situează pe locul al treilea pe lista de ziare din Statele Unite.
Brandul care demonstrează că se poate chiar și în vremuri de declin accentuat al presei print a anunțat lansarea campaniei de brand „To the point”, în semn de marcare a celei de-a 40-a aniversări. Poziţia pe care se află astăzi publicația confirmă că stilul pe care l-a imprimat în presa americană este durabil: jurnalism concis, abordabil și condus de specialiști.
USA Today a introdus culoarea în industria ziarelor, împreună cu infografice și povești de cultură populară care reflectă oamenii, locurile și perspectivele națiunii. Brandul a continuat moștenirea inovației pe platformele digitale cu experiențe captivante și Realitate Augmentată (AR). „Este remarcabil să ne gândim la toate lucrurile care au evoluat în cei 40 de ani de când USA Today a fost publicat pentru prima dată. În timp ce modurile în care oferim jurnalism de calitate s-au schimbat de-a lungul anilor, misiunea noastră nu s-a clintit niciodată. Suntem neclintiți în angajamentul nostru față de comunitățile pe care le deservim și vom continua să oferim relatări îndrăznețe, unice, inovatoare, cu conținut succint și captivant pentru cititorii noștri fideli”, punctează Maribel Perez Wadsworth, președintele Gannett Media, care deține ziarul.
USA Today își are rădăcinile în jurnalismul de încredere și demonstrează că a estimate corect ce dorește publicul – știri ușor de citit, dar care să informeze cu adevărat, la țintă și în esență. Pe acest fundament, USA Today a inovat încontinuu, ținând pasul cu vremurile: a introdus caracteristici experienței digitale și tipărite, explicații scrise și vizuale, povești stilizate „What We Know”, bloguri live, liste și rezumate ale punctelor cheie din anumite conținuturi. În plus, experiența utilizatorului aplicației native USA Today va fi optimizată cu funcții, inclusiv o față „Pentru tine”, cu subiecte de tipul „Ascultă această poveste” și „Urmărește”. Aceste atribute vor ajuta la definirea consumului de știri pentru următoarea generație de cititori și abonați ai USA Today.
USA Today a dat startul campaniei de brand în colaborare cu Schafer Condon Carter, o agenție independentă cu servicii complete, subliniind mesajul că, indiferent de modul în care cititorii aleg să consume știri, ar trebui să rămână întotdeauna cu o imagine mai clară a ceea ce se întâmplă. Campania va include reclame pe canalele deținute și operate de Gannett, rețelele de socializare prin TikTok și Twitter, canalul TV de streaming USA TODAY și afișaje din afara piețelor cheie. Pentru a sărbători cea de-a 40-a aniversare, USA Today va găzdui activări pe tot parcursul anului, inclusiv lansarea unei oferte speciale unice pe 15 septembrie, pentru ca noii clienți să se bucure de un abonament anual cu preț special. Revista USA Today va dezvălui, de asemenea, o colecție comemorativă de ediții retro și coperți speciale.

„Ne-am mândrit întotdeauna cu amploarea și profunzimea acoperirii noastre, fiind totodată experți în jurnalism scurt. A fi la obiect oferă cititorilor conținut de încredere și accesibil”, punctează Nicole Carroll, redactor șef al USA Today.

(redacția UZPR)

Să ne aducem aminte de personalități care au văzut lumina zilei la Oravița:
Franz Kumher, la 95 de ani de la naștere

Una dintre misiunile culturale însușite de către Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița este cea de-a reaminti iubitorilor de cultură și spiritualitate, personalitățile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spațiu de interferențe culturale.
De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate care s-a născut la Oravița. Câteva date biografice despre cel aniversat:

Franz Kumher s-a născut la 16 iulie 1927 în Oravița. Anii copilăriei și ai tinereții i-a petrecut la Timișoara. În ianuarie 1945 a fost deportat în Rusia, de unde, în toamna anului 1946 a fost dus, prin intermediul unui transport de bolnavi, în zona de est a Germaniei. La sfârșitul anului 1946 a ajuns în zona de ocupație britanică a Germaniei.
Și-a început studiile în perioada 1948 – 1950 în cadrul Facultății Pedagogice Alfeld / Leine, specializarea artă plastică. Au urmat, între anii 1953 și 1955 – 1957, pregătirea sa la Hanovra, între anii 1957 și 1961, la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universității Hamburg. În perioada 1953 – 1955 a fost asistentul profesorului Kurt Schwerdtfeger în cadrul Facultății Pedagogice Alfeld / Leine, între anii 1950 și 1963, educator de arte plastice în cadrul unor universități populare și gimnazii, iar din anul 1963 a fost profesor de arte plastice în cadrul Facultății Pedagogice Alfeld / Leine, aparținătoare mai apoi de Universitatea Hildesheim. Activitatea artistică a prof. Franz Kumher cuprinde pictură, grafică, cinetica luminii.
Expoziții personale ale prof. Franz Kumher: printre altele, în Hildesheim, Hamburg, Bremen, Kassel, München, Goslar, Düsseldorf, Roma, Milano, Palermo, Bologna, Trieste, Dubrovnik, Reșița, Oravița. Participă la expoziții de grup pe toate meridianele lumii.
Prof. Franz Kumher a fost distins cu nenumărate premii și distincții, printre care, în anul 1988, cu Crucea Federală de Merit al Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania, iar în anul 1999 a fost distins cu Premiul Cultural al Șvabilor Dunăreni pentru artă plastică, oferit de Landul german Baden-Württemberg. La inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, orașul său natal, Oravița, i-a conferit la 28 mai 2007 titlul de Cetățean de Onoare al orașului Oravița. A trecut în eternitate la 13 februarie 2018, în Germania.

Anul acesta, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea a 95 de ani de la nașterea lui Franz Kumher printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată

„Inspiraţia este fundamentul artelor în genere, ea este exact ca impulsul electric care stârneşte fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger.”  (Nichita Stănescu)

Cu ocazia împlinirii a doi ani de la înființarea revistei Regal Literar (fondată la 15 iulie 2020) și cu ocazia cinstirii memoriei regretatului om de cultură Nicolae Dabija (născut la 15 iulie 1948), Directorul de Onoare in memoriam al redacției Regal Literar Chișinău, pentru seriozitatea și responsabilitatea lor față de cititori și de sine, pentru erudiția și pentru talentul lor, pentru înalta pricepere, pentru inspirație și excelență, au fost desemnați laureații Premiilor Regal Literar 2022.

„Am stabilit să oferim premii de excelență (pentru lucrări care se pot socoti astfel), câteva premii speciale și distincții (pentru că nu putem face abstracție de meritele deosebite ale autorilor care sunt, de fapt, de valoare inestimabilă), dar și două mențiuni care arată că scrierile respective sensibilizează.

De asemenea, am decis să desemnăm și Omul Anului la Regal Literar, acesta fiind acel autor a cărui literatură liniștește sufletul omenesc de mai multă vreme, cărțile și conferințele sale fiind de un folos deosebit în România și Republica Moldova, tratând, cu seriozitate, talent și înaltă pricepere, pseudo-psihologia omului contemporan, evenimentele și manifestările din lume, arătând cum ar trebui să viețuiască un om în mod corect și cum să răspundă în fața provocărilor din lumea profană și din arta înșelătoare.” – Claudiu Dumitrache, fondatorul revistei Regal Literar

În mod simbolic, în semn de prețuire, pentru recunoașterea valorilor și pentru continuarea idealurilor nobile și elitiste, se comunică lista laureaților Premiilor Regal Literar 2022:   

Omul Anului

• Savatie Baștovoi – pentru întreaga operă literară; pentru erudiție și unicitate, pentru analizele psihologice și teologice expuse cu multă pricepere în scris și în conferințe; pentru contribuția adusă la viziunea corectă și lucidă a fenomenelor și manifestărilor din contemporaneitate, în special în rândul tinerilor din Republica Moldova, Germania și România; pentru folosul tuturor celor care caută să afle moralitatea, literatura, artele și spiritualitatea în mod autentic.

Distincția de Excelență:

• Sorin Bute – pentru analizele teologice și psihologice publicate în mediul virtual, de mare folos, cu privire la manifestarea omului contemporan; pentru opiniile și comentariile de moralitate și spiritualitate expuse cu deosebită pricepere.
• Theologos Cadar – pentru analizele teologice și științifice comunicate în mod deosebit în mediul virtual (chilieathonita.ro) și pentru talentul oratoric care se dovedește a fi de mare folos, contribuind la formarea intelectuală, psihologică și spirituală a celor însetați de cunoaștere.
• Jonathan Jackson – pentru contribuția adusă în lume la înțelegerea artei autentice, pentru operele literare scrise cu inspirație și talent, pentru punerea în lumină a valorilor culturii răsăritene.
• Sebastian Serdaru – pentru întreaga operă teologică închinată Sfintei Mironosițe și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena; pentru talentul și inspirația cu care contribuie la aprofundarea culturii răsăritene, pentru operele științifice de valori istorice și teologice semnificative.
• Dan Bădulescu – pentru întreaga operă științifică, de mare valoare și folos; pentru deosebitele cercetări teologice și psihologice care combat pseudo-științele și scot la lumină adevărul, moralitatea și libertatea; pentru contribuția adusă la cunoașterea profunzimii și sensului artelor.
• Cristinel Ioja – pentru întreaga operă științifică, teologică și psihologică, de mare valoare și folos, prin care contribuie la viziunea lucidă a omului în fața provocărilor contemporane; pentru talentul deosebit și inspirația prin care reușește să fie un reper intelectual autentic.

Distincția Culturală:

• Sergiu Cioiu – pentru arta actorului de readucere în prezent a simbolurilor artistice și creștine: Constantin Brâncuși, Nichita Stănescu, respectiv Sfântul Constantin Brâncoveanu.
• Andrei Zincă – pentru performanța profesională în domeniul artei cinematografice, pe plan național și internațional.
• Sebastian Zidaru – pentru creațiile literare și pentru promovarea culturii în rândul tinerilor.
• Alexa Visarion – pentru promovarea spiritualității românești pe parcursul întregii cariere din perspectiva teatrului și filmului, în continuu dialog și simbioză.

Premiul pentru poezie: 

• Cristian Mușa – pentru publicarea deosebitelor creații poetice în revista Regal Literar.
• Radu Botiș și Gentiana Muhaxhiri – pentru volumul bilingv „În brațele luminii – Në krahët e dritës” (Editura Amanda Edit, 2022).

Premiul pentru eseistică:

• Livia Ciupercă – pentru eseistică și pentru promovarea literaturii române.
• Galina Martea – pentru eseistică, cercetare și pentru promovarea literaturii române în lume.
• Ștefan T. Baciu – pentru eseistică și pentru promovarea culturii în rândul tinerilor.

Premiul pentru critică literară:

• Nadejda Ivanov – pentru publicarea lucrării de critică literară „Vladimir Beșleagă sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine” (Editura Știința, 2021).

Premiul de Excelență pentru volumele publicate în perioada ianuarie 2021 – martie 2022:

• Andrei Drăgulinescu – pentru publicarea volumului de morală și știință, cu privire la manifestarea artistului muzical contemporan, „Armoniile lui Dumnezeu și disonanțele lumii” (Editura Agaton, 2022).
• Emilia Țuțuianu – pentru publicarea albumului „Antotimpurile lui Eminescu la Văratic; 170 de ani de la nașterea Românului Absolut, Mihai Eminescu” (Editura Mușatinia, 2021).
• Vasilisk Donica – pentru volumul de nuvele „Poteci spre ziua a șaptea” (Editura Epigraf, 2021).
• Nicolae Nicău – pentru lucrarea „Monahul Proclu Nicău, trâmbița sihaștrilor. Cuvinte vii” (Editura Agaton, 2022).
• Mihail Vlădăreanu – pentru lucrarea „Muzica, limbaj deschis între Dumenzeu și om” (Editura Bibliotheca & Editura Universitară, 2022).
• Gabriel Iancu – pentru cercetarea istorică expusă în lucrarea „Primele secole ale creștinismului românesc (sec. I-VI)” (Editura Agaton, 2022).
• Vali Şerban – pentru volumul de proză scurtă „Iartă, crede în tine şi mergi mai departe” (Editura Berg, 2021).
• Flori Bungete – pentru volumul deosebit de proză contemporană „Există un nou început” (Editura Bibliotheca, 2021).

Mențiuni:

• Augustina Visan – pentru volumul de versuri (debut) „Fă ceva tată” (Editura Prut Internațional, 2021).
• Tatiana Grosu – pentru volumul de versuri (debut) „Ce vedem noi când ne uităm unul la altul” (Editura Casa de Pariuri Literare, 2021).

Comisia de evaluare a fost formată din:

• Prof. univ. dr. Ștefan-Lucian Mureșanu (filolog, antrolopog, etnograf, scriitor, critic literar – I.E.F, Academia Română și membru AFHBR).
• Prof. univ. dr. George Coandă (istoric al culturii și civilizației, scriitor, ziarist, critic literar – vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, președinte UZPR Târgoviște).
• Lect. univ. dr. Lucian-Costin Dindirică (scriitor, istoric – Director al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj).
• Prof. dr. Cornel Mărculescu (scriitor, istoric – vicepreședinte al Societății de Științe Istorice din România, filiala Dâmbovița).
• Maria Ivanov (scriitor, eseist, poet, editor – Director revista TIMPUL Chișinău).
• Nicolae Florentin Streche (filolog, poet, eseist, critic literar – redactor-șef Regal Literar).
• Claudiu Dumitrache (sciitor, eseist, hamartiolog artisitic – membru CPFCFC, Societatea Academică de Cercetare a Religiilor şi Ideologiilor; fondator Regal Literar).

Parteneri principali: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Radio România Cultural, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Librăriile Dialar.

„Din cele 63 de nominalizări, am ales să premiem, evident, lucrările cu sens, serioase.

Foarte multe nominalizări au venit din partea unor autori tineri de literatură senzuală, sexuală, pornografică, delirantă și fantezistă, literatură provenită din frustrări, depresii, mândrii, traume, neputințe, răzvrătiri, ideologii felurite și necunoaștere, unele putând ușor să impresioneze profanii printr-un stil erudit și impunător de exprimare, având ocazia să fie socotite drept scrieri valorice de către unii.

Acest fapt, din păcate, ne-a întristat. Majoritatea tinerilor, dar și o mare parte din adulții care se aventurează în lumea literaturii, sunt cuprinși de această ideologie a scrisului fără discernământ, lăsând seriozitatea de-o parte și acceptând compromisul intelectual și spiritual, fiind mult mai ușor decât a te pune cu adevărat pe treabă și a perpetua umanismul autentic.

Ei îmbrătișează, de fapt, surogatul umanismului, care a apărut prin prisma faptului că unii nu-și pot asuma calitatea umană ce tinde spre desăvârșire și depășirea lumii hedoniste, nihiliste, de consum, de pofte, de instinct, sofisme și autosuficiență, operele lor fiind, totodată, mărturii pentru lipsa de discernământ și cunoaștere de la începutul celui de-al III-lea mileniu.” – Claudiu Dumitrache, fondatorul revistei Regal Literar

ULTIMA ORĂ

de Raluca DONCA

În 16 iulie 1872 se năștea Roald Amundsen, în apropiere de Oslo, în Norvegia. În limba norvegiană „Roald” înseamnă „gloriosul”. El a devenit un faimos explorator al regiunilor polare. Toată copilăria și-a dorit să ajungă la poli, de aceea a abandonat facultatea de medicină și s-a angajat pe un vapor belgian care pornea spre Antarctica. Vasul RV Belgica a rămas blocat peste iarnă între ghețari și echipajul a trebuit să învețe să supraviețuiască.

Vasul RV Belgica blocat în ghețari. Sursă foto: Wikipedia.

Apoi, în 1903-1905 și-a îndeplinit visul din copilărie, acela de a găsi Pasajul de Nord-Vest, cel care unește Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific prin nordul Americii. A durat doi ani pentru că și acolo vasul s-a blocat între ghețari, iar Amundsen a avut ocazia să aplice, ca lider de echipaj, ceea ce învățase de la priceputul medic de pe RV Belgica, pentru a supraviețui.

Și de la inuiții întâlniți în nordul Canadei a învățat multe lucruri care îi vor fi de folos în următoarea lui călătorie, spre Polul Sud. Pentru că atunci când se pregătea să „cucerească” Polul Nord, alții i-au luat-o înainte. Așa că și-a redirecționat eforturile pentru a „cuceri” Polul Sud. Dar și acolo era în competiție cu alți exploratori. Expediția lui Amundsen a fost cea câștigătoare, datorită pregătirii atente, a echipamentului corespunzător ales, dar și din cauză că, învățat de inuiți, a folosit schiuri și sănii cu câini. Liderul celuilalt echipaj chiar a dispărut încercând să găsească Polul Sud…

Seria Micii Eroi de la Editura Litera are un volum dedicat lui Roald Amundsen. De acolo copiii pot afla într-un mod distractiv despre viața celebrului explorator și își pot imagina viața din secolul al XIX-lea, când oamenii încă nu cercetaseră toată planeta și când orice astfel de „cucerire” era o izbândă a întregii omeniri.

(Biblioteca de vise)

,,Mă bazez pe pregătirea primită în timpul rezidențiatului și pe un permanent studiu individual„
(dialog cu medicul specialist Mihai SÎNGEORZAN – U.P.U. Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara)

• Punctați-ne cele mai semnificative date biografice.
• Sunt născut în Oradea. Tot aici am finalizat școala primară, gimnazială și Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”. Am urmat apoi Facultatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
• De ce ați ales medicina de urgență și nu altă specialitate?
• Decizia a fost luată în timpul pregătirii în facultate, în urma efectuării practicii de vară în U.P.U. a Spitalului „Pius Brînzeu” Timișoara, deși ulterior am adăugat pe lista de posibilități Chirurgia Generală și ATI.
• Pacienții vorbesc frumos de D-voastră, susținând că grija și respectul față de omul suferind vă exprimă energia personalității, un adevărat profesionalism care străbate ca un fir roșu propriul destin. Cum comentați?
• Comentarii pe această temă nu am, însă nu poate să nu mă bucure acest fapt. Sper ca pacienții care nu au aceeași părere să nu se supere. De fapt eu susțin și promovez sănătatea, facilitând prin pasiune și respect față de meseria aleasă, alinarea suferinței trupești a fiecărui pacient pe care-l tratez.
• Care vă sunt momentele hotărâtoare în tratamentul pacienților?
• După mine, nu există momente hotărâtoare în atitudinea față de pacient. Personal, mă ocup cu grijă și profesionalism din punct de vedere medical și uman față de fiecare pacient indiferent de suferința sau vârsta acestuia.
• Aveți o viață agitată?
• Eu lucrez la U.P.U. a Spitalului Municipal din Hunedoara. Fac naveta la Deva unde locuiesc. Sunt căsătorit și am un băiețel de un an.
  La spital – U.P.U. – vin mulți pacienți, unii care nu își cunosc patologia de care suferă sau și-au neglijat-o, iar alții urmare a unor accidente și atunci, pot spune că pe alocuri pot vorbi de o viață agitată.
• Credeți în legea compensației?
• Nu aș putea spune că aș crede în această lege sau în oricare altă lege care stipulează că nu ai control deplin asupra vieții pe care o ai. Cred însă că lucrurile care ți se întâmplă sunt consecințele deciziilor luate anterior.
• Aveți calități care vă deranjează?
• Sigur am, fiecare persoană le are. De ale mele sunt cu siguranță și alții deranjați.
• Neîmpliniri aveți?
• Nu pot spune că am avut parte de neîmpliniri, chiar dacă pe parcursul vieții am considerat că am avut parte de ele. Se pare că trecerea timpului și întâlnirea unor obstacole te fac să regândești anumite convingeri avute anterior. Îmi place să cred că acest fapt înseamnă maturizare.
• Cât despre pregătirea profesională, ce ne puteți zice?
• În momentul de față mă bazez pe pregătirea primită în timpul rezidențiatului, dar și pe un continuu și permanent studiu individual de specialitate. Iar pentru viitor, pe agenda mea de lucru vor fi înscrise și noi competențe profesionale.
• Cât despre destinul D-voastră, sunteți mulțumit?
• Evident, da, dar în același timp nu cred că fiecare persoană are destinul trasat, acesta mai degrabă fiind un cumul de decizii luate anterior.

Au consemnat: Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

15 iulie 2022, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

CUVINTE INTRODUCTIVE: Erwin Josef Țigla

MODERATOR: Dana Antoaneta Bălănescu

I. Prezentare de volume cu participarea autorilor: 

1. „Regele Mihai, un surâs care nu se vede”, autoare: jurnalista și scriitoarea timișoreană Lia Lucia Epure. 

Prezintă: Anca Bica Bălălău

2. „De-a rostogolul prin Amânăria”, autor: medicul timișorean, prof. univ. dr. Sorin Pescariu, născut la Dalboșeț / Valea Almăjului.

Prezintă: Carmen Șulți

II. Recital muzical susținut de Marianne și Petru Chirilovici (piese din repertoriul românesc și international)

Intervenții din public (dacă este cazul).

CUVINTE LA FINAL: Erwin Josef Țigla

Acesta ar fi cel mai sincer și mai expresiv mesaj pe care l-au transmis participanții la solemnitatea dezvelirii bustului lui Doru Dinu Glăvan, neuitatul președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Dezvelirea bustului fiind sfințită de către părintele Teoctist Moldovan, starețul mănăstirii Plăviceni, în prezența unei numeroase asistențe, în rândul căreia s-au aflat prestigioși colegi de breaslă și iubitori ai mass-media.
Fapt semnificativ, creație a sculptorului Romeo Protopopescu, bustul a fost donat uniunii noastre de către soții Daniela și Constantin Gumann, din Salzburg, membrii marcanți ai UZPR și ai Asociației Scriitorilor Români din Austria. Gest de o admirabilă noblețe, care, prin el însuși, dovedește că lecția de omenie, de solidaritate și de respect pe care am primit-o de la Doru Dinu Glăvan ne unește și ne dă încredere că ea va fi continuată de către cei care vor să fie și trebuie să rămână, împreună, adevărați istorici ai clipei.
Spunem, așadar, ,,dor de Doru” și ne gândim la înțelepciunea și devotamentul cu care Doru Dinu Glăvan a condus destinele Uniunii noastre de creație în perioada 2012-2021. Perioadă în care prestigiul și notorietatea UZPR au cunoscut un puternic curs ascendent, fapt cu atât mai demn de menționat dacă ne amintim că, în acest răstimp, Uniunea noastră s-a confruntat cu tentative de destabilizare și de manipulare. Tentative pe care, din fericire, Uniunea noastră a reușit să le depășească și să le anihileze datorită spiritului de încredere și de solidaritate pe care a știut să ni-l insufle Doru Dinu Glăvan. Spirit creator, pe care avem datoria profesională morală și civică să îl continuăm și să îl valorificăm fiecare dintre noi, ziariștii din presa scrisă, audiovizuală, ca și din media alternative. Idei-forță pe care ne-am bucurat să le regăsim în intervențiile cu care le-au avut, în acest cadru, personalități reprezentative ale mass-media, precum și ale vieții culturale și artistice românești. În mod cu totul deosebit se cuvine remarcat puternicul ecou emoțional pe care l-au avut mesajul transmis de către doamna Cecilia Vaipan, soția regretatului nostru confrate, precum și melodia dedicată acestuia de către violoncelistul și cantautorul Adrian Naidin, scrisă pe versurile lui Miron Manega.
,,Dor de Doru”, iată gândul frumos cu care am plecat și vom merge mai departe de la emoționantul eveniment omagial de astăzi. Eveniment pentru care organizatorii – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, președintele Uniunii, Sorin Stanciu și colaboratorii săi – merită pe deplin aprecierea și respectul nostru.

Șerban CIONOFF

Posted