În perioada 7 – 8 octombrie 2022, în localitatea timișană Liebling s-a desfășurat cea de-a XII-a ediție a „Colocviilor de la Liebling”, cea de-a XII-a ediție a „Convergențelor culturale” materializate în tradiționalul „Simpozion național” organizat de Fundația „Ateneul Cultural «Ștefan Goanță», prin strădania neobositei prof. Irina Goanță și în parteneriat cu Primăria comunei, precum și cu Asociația „Pro Liebling”.
Și această a XII-a ediție a „Colocviilor de la Liebling” s-a desfășurat pe secțini: Literatura română și arte, Personalități culturale; Ziare, ziariști, dimensiuni tematice, modalități de exprimare; Tradiții, etnografie şi folclor, participanții având posibilitatea de a se înscrie la mai multe secțiuni.
Evenimentul de la Liebling a fost o reală bucurie prin diversitatea subiectelor, prin ineditul unor proiecte propuse, prin atractivitatea și importanța unor tematici, prin comunicări interesante și dezbateri excepționale. Personalități precum Adrian Dinu Rachieru, Ionel Bota sau Daniel Luca au analizat și au comentat profesionist și aplicat fiecare comunicare, unele dintre discuții fiind sau trimițând spre veritabile surse de informare și cercetare.
Între cei care au prezentat lucrări pot fi amintiți: Anca Mariana Lazea din Liebling, doctorandă în Timișoara, cu o temă incitantă „Povestea identitară: rolul culturii și diferențierea identitară prin prisma acesteia” de astă dată insistând pe diversitate culturală prin tehnica storytelling; Irina Goanță din Liebling/Timișoara/ cu un excepțional material despre „Poezia de ritual. Poezia nunții”; Leontina Prodan din Sălaj, recunoscută ca cea mai tenace luptătoare pentru promovarea cânepei și a tradițiilor legate de cultivarea ei, a realizat o „Pledoarie pentru îmbrăcămintea românească. Portul popular”, trimițând, evident, spre „fibra noastră de aur: cânepa”; Gabriela Șerban din Bocșa, Caraș-Severin, l-a readus în memoria bănățenilor pe meșterul popular Ionică Stepan de la Biniș „Ionică Stepan – omul poveste”, precum și un scurt istoric al presei din Bocșa, în contextul istoriei presei cărășene; așa cum ne-a obișnuit, Constanța Sylvia Hârceagă din Timișoara l-a readus în atenție pe Mihai Eminescu: „ Anamorfoza personalității lui Mihai Eminescu în oglinzile conspirației”; Ștefan Tat a adus un omagiu celui mai longeviv primar al municipiului Timișoara, Carol Telbisz, iar avocatul Ioan Ionescu din Timișoara a încercat un succint istoric al ziaristicii bănățene.
Și la această ediție, personalitatea dascălului și scriitorului Ștefan Goanță a fost în atenția participanților, iar la secțiunea „Literatură și arte” au fost înscrise lucrări interesante și incitante: istoricul și scriitorul orăvițan Ionel Bota s-a aplecat asupra prozei lui Ștefan Goanță; Dana Nora Dinu din Timișoara a observat și a dezvoltat teoria absurdului din proza lui Ștefan Goanță: „Odontotyrannus reloaded – elemente ale literaturii absurdului în proza lui Ștefan Goanță”; deosebit de interesant și atractiv a fost expozeul scriitorului și istoricului literar Adrian Dinu Rachieru, intitulat, simplu: „Ștefan Goanță, recitit”; de asemenea, scriitorul și editorul Daniel Luca a supus spre atenție publicului prezent o expunere intitulată „Cititul în romanele românești ale periferiei din perioada 1946 – 1989”.
Asociația „Pro Liebling” menționează, în ghidul prezentat de Corina Roșu-Ciobanu, că: „Oameni din două culturi diferite, nemții și românii, au învățat să trăiască în armonie și să împrumute obiceiuri unii de la alții, multe influențe resimțindu-se și astăzi (cum ar fi cele gastronomice). Dincolo de toate greutățile vremurilor prin care au trecut locuitorii ei, dubla zestre culturală a localității Liebling poate fi privită drept o bogăție culturală”, iar din această zestre și bogăție culturală fac parte și „Colocviile de la Liebling”, simpozionul care, an de an, reușește să adune oameni și povești, personalități și cercetări științifice, studii și eseuri care, de 12 ani, se constituie în excepționale volume intitulate generic: „Tradiții, arte și literatură: compendiu de activități culturale”, coordonate fiind de neobosita Irina Goanță.
Evenimentul a fost înfrumusețat de recitalul de poezie susținut de Constanța Sylvia Hârceagă, precum și de cel muzical interpretat de Marius Mihalca.
În final, se cuvine să mărturisim că și reușita acestei cea de-a XII-a ediție se datorează dnei. Irina Goanță, sprijinită fiind de oameni inimoși ai comunei, în frunte cu primarul comunității.

10 octombrie 2022, ora 18.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Vernisajul expoziției de artă plastică Delia Krzyzanowska-Vulpe (Timișoara): „Viziuni cromatice“.

Vor vorbi despre artistă Ada Cruceanu-Chisăliță (Reșița) și Robert Șerban (Timișoara).

          În 15 iunie s-ar fi cuvenit ca profesorul și scriitorul Ion Ghera să fie sărbătorit la împlinirea unei frumoase vârste – 75 de ani de viață, de zbatere într-ale vieții, atât cea cotidiană, cât și cea literară și cultural-artistică.

          Din păcate, tot mai greu ne amintim, mai ales de oamenii care, din varii motive, stau mai retrași, nu epatează cu nimic „cool” sau „de senzație”, modestia și simplitatea fiind astăzi calități neglijabile.

          Ion Ghera este unul dintre acești veritabili modești, dar este și  unul dintre   scriitorii bănățeni care se poate mândri cu o bogată activitate culturală și literară, cu o frumoasă carieră didactică, dar, mai ales cu faptul că a fondat și a condus, timp de 15 ani, la modul excepțional, Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean (2003 – 2018).

„Pe lângă marea sa iubire pentru poezie și profesie, Ion Ghera se implică generos în diversele și multiplele manifestări organizate de Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean, al cărei președinte este începând cu vara anului 2003. Astfel, contribuie la editarea  periodică a revistei „Tăt Banatu-i fruncea”, făcând  parte din Colegiul director al acesteia, precum și la buna organizare a Festivalului de poezie în grai de la Ohaba-Mâtnic, căruia îi este promotor și gazdă generoasă. De asemenea, arde cu sufletul său altruist în multiplele acțiuni organizate în diferite localități ale Banatului, citind și perfecționându-se permanent, confirmând astfel calitatea de „cărturar de obște”, sintagmă propusă de poetul Nicolae Sârbu în aprecierea activității și creației unor personalități din diferite zone ale Banatului istoric.”[1] scria Ștefan Isac în anul 2013 într-un articol de presă.

          Ion Ghera s-a născut în 15 iunie 1947  în localitatea Ohaba-Mâtnic, comuna Copăcele din județul Caraș-Severin. A urmat cursurile școlii din satul natal, apoi cursuri liceale la Caransebeș și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara devenind profesor de limba și literatura română.

          Ca dascăl, se dovedește a fi făcut pentru această profesie, are merite deosebite și este răsplătit cu funcția de director al unor școli din localitățile  Zorile și Ohaba-Mâtnic.

          Ca scriitor, s-a remarcat ca epigramist, publicist și poet, debutând cu versuri în revista „Urzica” din 1966.

          Editorial, debutează în 1999 cu volumul de versuri „Spin alb” apărut la Editura „Dacia Europa Nova” la Lugoj. Urmează, apoi, un șir de plachete și volume de versuri și epigrame, atât în limba literară cât și în grai bănățean, devenind și membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara.  

          Referințe despre scriitorul Ion Ghera găsim în volume precum: „Antologia poeziei în grai bănățean” de Ștefan Pătruț.- Lugoj: Editura „Dacia Europa Nova”, 1999 (Colecția Grai Bănățan; 13); „Oglinda lui Narcis” de Constantin Buiciuc.- Timișoara: Marineasa, 2011; „Antologia literaturii dialectale bănățene. „Gura Satului” la radio Timișoara. 25 de ani. Poezie și proză 1991 – 2016” de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă și Cornel Ungureanu.- Timișoara: Eurostampa, 2016; „Enciclopedia Banatului. Literatura” ed. a II-a, coord. Doina Bogdan-Dascălu.- Timișoara: David Press Print, 2016;  „Antologia literaturii dialectale bănățene” (poezie, proză, teatru) 1891 – 2017, ed. a II-a de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă și Cornel Ungureanu.- Timișoara: Editura Universității de Vest, 2017, precum și în reviste de cultură și literatură din Banat.

          „Ion Ghera este un îndrumător spiritual de calibru […] Împreună cu Dorina Șovre și Petre Andraș au pus bazele Cenaclului „La Poșmândre” de la Radio 11 Plus Caransebeș ca o «replică» la Cenaclul „Gura Satului” (Radio Timișoara), reușind frumoase performanțe cu acest cenaclu la nivelul întregului Banat. […] Poetul prin factura sa este un liric: „Buna”, „Mi-i dor”, „Doină”, „Lerui-Ler”, „Ochii”, „Visu”, „Poezia mea” etc. Este un degustător de spațiu liber, de natură feerică pe care n-o putea găsi decât în sufletul hobenilor mâtniceni, în livezile aruncate pe dealurile cu pomi, pșune și de toate.  Dumnezeu a rostuit o punte mirifică pe care Ghera pășește împlinindu-se pe sine și pe ai săi.” afirma Ștefan Pătruț, cel care i-a acordat încrederea și încurajatoare sfaturi, povețe.  

          De asemenea, scriitorul Ion Ghera a pus bazele Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean, avându-i alături pe Ion Căliman și Ștefan Pătruț.

Este cunoscut faptul că Ștefan Pătruț a îndeplinit cu cinste funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor în Grai Bănățean, înființată fără înscrisuri juridice, printr-un proces verbal, la Uzdin, în Banatul sârbesc, la data de 1 aprilie 2000, apoi a devenit președinte al Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean înființată cu statut juridic, cod fiscal și toate actele legale necesare la 3 iulie 2003, în Făget, până la stingerea sa din viață, rămânând un model de voință, însuflețire, loialitate și devotament, cu un benefic spirit de organizare și predictibilitate.[2]

Misiunea președintelui Ion Ghera a fost una dificilă, deoarece urma unui titan, urma „părintelui relansării fenomenului bănățean”.

Timp de 15 ani, scriitorul Ion Ghera și-a îndeplinit misiunea de președinte al Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean cu cinste și onoare, iar retragerea domniei sale a fost un gest de aleasă conduită. [3]

 A lăsat un nucleu solid, închegat,  o pleiadă de noi talente, dar și de scriitori consacrați, o revistă cu renume – „Tăt Banatu-i fruncea” – și o mulțime de proiecte cu tradiție deja și în curs de desfășurare sau pe punctul de a fi pornite, înfăptuite.

Astăzi, la ceas aniversar, îi dorim scriitorului Ion Ghera multă sănătate și împliniri ale unor visuri frumoase! Îi dorim inspirație și bucurii editoriale!

Iar eu voi încheia acest succint portret aniversar cu poezia de debut a poetului Ion Ghera, intitulată „La cireșul păsăresc”,

„Zorii cireșelor aprinse

când drumul arcuit se frânge,

când zilele-s de viață ninse

își lasă lacrimele-n sânge.

Cireșul păsăresc, de pază,

în focul fiecărui an

pentru iubire e o oază,

pentru durere un liman.

Sub fruntea lui începe cerul

și drumurile prin pustii…

Din sine numai adevărul

hrănește păsări și copii.

Neîmplinită stea aparte

în ochii furilor de gând:

știutul semn de așteptare,

pentru oricine și oricând.”  

La mulți ani, Ion Ghera! La mulți ani, domnule profesor!

Miercuri, 12 octombrie 2022, de la ora 12.00, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa va fi sărbătorit scriitorul Ion Ghera la 75 de ani!

Nu se cuvenea să treacă acest an fără ca măcar să amintim de aniversarea poetului Ion Ghera! Iar biblioteca bocșană, cea care întotdeauna a avut o relație de excepție cu scriitorii în grai și cu președintele Ion Ghera, gestionând, într-o anumită perioadă, și un cenaclu al condeierilor în grai, îl va felicita pe scriitorul Ion Ghera în data de 12 octombrie 2022.

Cu acest prilej vor fi prezentate cărți, reviste și alte publicații din Banat, ne vom întâlni cu scriitori și prieteni ai cărții și ai sărbătoritului, vom lectura cu voce tare și vom ciocni împreună o cupă a prieteniei! Ne vom aminti de începuturile cenaclurilor în grai bănățean aici, la Bocșa, ne vom aminti de evenimente organizate împreună și de proiecte inedite. Pentru că la Bocșa, dintotdeauna, a fost păstrat și promovat graiul și portul bănățean!

---

[1] https://www.7-zile.com/poetul-profesor-ion-ghera-carturarul-de-obste/

[2] Ion Căliman, Ion Ghera. Ștefan Pătruț, cărturarul de obște. Lugoj: Editura Nagard, 2013.

[3] https://expressdebanat.ro/predare-de-stafeta-dupa-15-ani-in-fruntea-asociatiei-scriitorilor-in-grai-banatean/

Miercuri, 5 octombrie 2022 (Ziua a 4-a în cadrul Decadei)

REȘIȚA

Program festiv dedicat Zilei Unității Germane (3 octombrie) și împlinirii anul acesta a 30 de ani de la semnarea Tratatului între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa

·  Sala „Lira“ a Liceului de Arte „Sabin Păuța“ / ora 17:00

Concert extraordinar cu „Bel Voce – Gesangsolisten” din Germania, conducerea artistică: Erika Sommer, în organizarea Consulatului Republicii Federale Germania din Timișoara.

Luni, 3 octombrie 2022, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, a avut loc un eveniment de suflet desfășurat în cadrul celei de-a XXXII-a ediție a Decadei Culturii Germane în Banatul Montan.
Participanții la eveniment s-au putut bucura de întâlnirea cu îndrăgiți artiști plastici din Banat, cu scriitorii Erwin Josef Țigla, Gheorghe Jurma și Ada D. Cruceanu, dar și de întâlnirea cu savuroasele povești ale lui Alexander Tietz.
Așadar, chiar de sărbătoarea Zilei Unității Germane, la biblioteca bocșană a fost organizat un eveniment cultural în parteneriat cu Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”, eveniment constituit din două părți: una dedicată artei, cealaltă aparținând cărții și literaturii.
În prima parte a fost vernisată expoziția de pictură semnată de Eleonora și Gabriel Hoduț, lucrări calde și liniștitoare, plăcute ochiului și îmbucurătoare pentru suflet. Despre arta familiei Hoduț a vorbit doamna culturii cărășene, criticul dr. Ada D. Cruceanu.
Cea de-a doua parte a fost dedicată cărții și poveștilor lui Alexander Tietz, dar și amintiri despre profesorul Alexandru Tietz depănate cu nostalgie de ing. Victor Creangă, fost elev al lui Tietz.
De asemenea, a fost lansată o nouă ediție a volumului „Alexander Tietz și Banatul Montan” realizat de Erwin Josef Țigla, prima ediție văzând lumina tiparului la Editura „Timpul” din Reșița, în 1998; cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită, îmbogățită, mult mai atractivă prin imagini și culoare, a apărut la Editura „Banatul Montan” din Reșița, în anul 2019, tot sub îngrijirea lui Erwin Josef Țigla.
„Alexander Tietz (9.01.1898 – 10.06.1978) este un binecunoscut etnograf și pedagog reșițean, reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din sec. XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului. Postum i-au apărut opt cărți, editate la Reșița și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc. Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului.” afirma scriitorul Erwin Josef Țigla în comunicarea sa.
Despre carte și autor au mai vorbit criticul și editorul Gheorghe Jurma, precum și invitați prezenți la eveniment: dr. Martin Olaru, dr. Dana Bălănescu și dr. Mihai Vișan.
În această zi specială – Ziua Unității Germane și cea de-a treia zi a Decadei Culturii Germane în Banatul Montan – la biblioteca publică din Bocșa au fost lecturate cu voce tare povestiri în limbile germană și română culese și prelucrate de prof. Alexander Tietz și interesante pentru întreg Banatul, în special pentru Bocșa: „Unde o mai fi și Reșița asta?”, „Călătoria la Bocșa”, „Primul tren”, „Balaurul și vrăjitorul”, „Uriașii din Cetatea Bocșei” etc.
Ultimul cuvânt l-a avut criticul și istoricul Gheorghe Jurma, care, înainte de a lectura unul din texte, a precizat:
„În anii ’70, când am venit eu la Reșița, orașul nu avea scriitori. Exista cenaclul literar „Semenicul”, din 1968 cu numele acesta, apăreau niște tineri, scriau, dar niciunul nu avea o carte. Singurul scriitor al Reșiței, în acei ani, era Alexander Tietz, autor a două cărți, de povești și de folclor. În ultimă instanță, în 1956, în 1959, oricum, înainte de 1960, un autor cunoscut și în zonă și la Timișoara și în toată țara, chiar poate și dincolo de granițe. Pentru că, pe de-o parte, a cules folclor muncitoresc, cum se spunea atunci și cum este și corect. Pe de altă parte, pentru ceea ce a scris dovedește simțul deosebit al literaturii, al textului, al valorii artistice.”
Evenimentul s-a încheiat cu cele două sesiuni mult așteptate: de autografe și de fotografii.

Luni, 3 octombrie, se sărbătorește pentru a 32-a oară Ziua Unității Germane, ziua națională a acestei țări central europene. Atât în Germania cât și în diverse alte părți ale lumii, acest eveniment se sărbătorește în diferite moduri, în plan central aflându-se desigur istoria prăbușirii sistemul socialist în estul Europei și transformarea acestui spațiu într-unul al valorilor democratice și de respectare al drepturilor omului. Reunificarea Germaniei a însemnat pentru Europa acelor vremuri împlinirea idealurilor de libertate ale poporului german.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, alături de partenerii acestora din Reșița și Bocșa organizează mai multe evenimente dedicate Zilei Unității Germane, acestea organizate fiind în cadrul celei de a treia zile ale „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan”:REȘIȚA

• Centrul Social „Frédéric Ozanam“ / ora 10.00:
Expoziții dedicate Zilei Unității Germane:

• Expoziție de fotografii „Berlin, capitala Germaniei”, cu fotografii realizate în anii anteriori de Erwin Josef Țigla;
• Expoziție de filatelie dedicată Zilei Unității Germane, din colecțiile Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.

• Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin / ora 12.00:
Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

• Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / orele 16.00 – 18.00:
Proiect „Reșița: 250 + 1 ani de istorie industrială“: Expoziția filatelică dedicată Reșiței industriale, din colecțiile Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.BOCȘA

• Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” / ora 13.30:
Expoziție de artă plastică a pictorilor reșițeni Eleonora și Gabriel Hoduț.
• Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” / ora 14.00:
Prezentare de carte: editorul Erwin Josef Țigla prezintă cartea „Alexander Tietz și Banatul Montan”, apărută la Editura „Banatul Montan“ Reșița, 2019, cea de a 96-a publicație a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de la semnarea „Tratatul între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa”, pe scurt, așa-numitul „Tratat de prietenie”.

Sâmbătă, 1 octombrie 2022, de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, la Bocșa a fost sărbătorit cel mai vârstnic locuitor, chiar la împlinirea celor 100 de ani!

Nicolae Olan sau nea Gică Olan, cum îi spun prietenii, s-a născut în 1 octombrie 1922 la Pleșcoi, județul Buzău, iar din anul 1947 trăiește și muncește în orașul Bocșa, Caraș-Severin. În 1949 s-a căsătorit cu Elena Roșcoban, au avut patru copii și o viață plină.

A muncit mult, a trecut prin multe, bune și rele, iar astăzi, la împlinirea celor 100 de ani, Nicolae Olan a avut alături familia – copii, nepoți -, prieteni, vecini și alți apropiați.

În dimineața zilei de 1 octombrie, în sala de festivități a Consiliului Local Bocșa, primarul orașului, dr. Mirel Patriciu Pascu,  l-a sărbătorit așa cum se cuvine pe cel mai vârstnic locuitor al urbei pe care cu cinste o păstorește, l-a felicitat și l-a premiat pe dl. Nicolae Olan, eveniment de care s-a bucurat nu doar familia, ci și alți participanți prezenți!

A fost un eveniment inedit! În orașul Bocșa încă nu a fost organizat un astfel de eveniment!

Veteranul de război Nicolae Olan a primit din partea primarului Mirel Patriciu Pascu și a Consiliului Local Bocșa o Plachetă aniversară – vârsta de aur- 100, o Diplomă de Excelență în semn de aleasă prețuire și recunoștință pentru întreaga sa viață dedicată neamului românesc și comunității în care trăiește, un premiu în bani în valoare netă de 1000 de lei, un tort și un coș cu 100 +1 trandafiri.

La eveniment a participat și un reprezentant al Centrului Militar Caraș-Severin, dl. Onuț Cioca, acesta oferind veteranului Nicolae Olan o diplomă aniversară.

La final, invitații au ciocnit o cupă cu șampanie în cinstea sărbătoritului și a avut loc o sesiune de fotografii, dl. Olan simțindu-se foarte bine alături de familie și prieteni.

Un eveniment de suflet organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, la inițiativa primarului orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu.

Despre Nicolae Olan și viața domniei sale puteți afla mai multe din interviul realizat de jurnalistul Hardy Chwoika de la Radio Reșița pentru emisiunea „Oameni și locuri” (https://www.radioresita.ro/oameni-si-locuri/audio-foto-a-luptat-in-al-doilea-razboi-mondial-si-si-a-dedicat-viata-muncii-nicolae-olan-si-povestea-fascinanta-a-bocsanului-de-100-de-ani?fbclid=IwAR0K_HHjySAc2TzcrDpG_Fxor78ZRPZvjk6AV7g15XvMqcA6pevOdiic5dk).

Stimați oaspeți și prieteni,
iubiți concetățeni!

Avem deosebita plăcere de a vă invita pentru a 32-a oară la „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu.
Ea se va desfășura, ca urmare a situației pandemice în care ne situăm cu toții, altcumva decât până în 2019, și cu toate acestea, va avea loc, la fel ca anul trecut și acum doi ani. Decada se va desfășura în 10 zile calendaristice de-a lungul întregii luni octombrie și va demonstra astfel că se poate derula cu toate opreliștile cotidiene pandemice existente. Dacă există voință, se găsesc și soluții, respectând însă toate normele și măsurile impuse de autorități, reglementate pentru aceste zile. Avem o Decadă 2022 limitată din mai multe puncte de vedere, însă totodată vizibilă, virtuală sau cu prezență fizică, invitându-vă să ne fiți alături. Căci numai împreună vom reuși să mergem mai departe…
Ediția din acest an este dedicată împlinirii a 30 de ani de la semnarea Tratatului între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa și a 35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
În vederea asigurării sănătății tuturor participanților, vor fi luate toate măsurile necesare conform măsurilor și regulilor pentru evenimentele / acțiunile culturale organizate în aer liber sau în interior, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, așa cum sunt ele stipulate de către instituțiile abilitate în acest sens. Multe vor fi anul acesta, precum anunțam deja, altfel. Am adaptat programul la actualitățile cotidiene de astăzi, dar am păstrat și activități care se vor putea desfășura în condițiile date, mizând pe continuitate. Și așa precum ne-am propus de la bun început, „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția 2022, se dorește a fi, ca și cele din anii precedenți, o punte de legătură între ceea ce a fost și ceea ce va fi de acum înainte. Suntem convinși că Dumneavoastră, ca oaspeți, participanți sau spectatori, veți găsi momente de trăire spirituală înălțătoare la manifestările programate. Cu această speranță vă dorim o participare fizică sau online cât mai plăcută alături de noi, sperând că veți rămâne și de data aceasta cu amintiri frumoase!

Erwin Josef Țigla
Octombrie, 2022Sâmbătă, 1 octombrie 2022 (Ziua 1 în cadrul Decadei) SASCA MONTANĂ

• Biserica romano-catolică „Sfântul Francisc de Assisi” / ora 11.00:
Sfânta Liturghie de hram, celebrată de pr. Martin Jäger (Anina).

• Piațeta de lângă biserica romano-catolică „Sfântul Francisc de Assisi” / ora 12.00:
Program cultural prezentat cu prilejul hramului, cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne și Nelu Florea).

• Centrul Cultural / ora 12.30:
Să ne cunoaștem Banatul Montan: În vizită la muzeele din centrul localității și la galeria de artă.RADNA / LIPOVA

• Basilica Minor „Maria – Mama Harurilor“ / ora 10.00:
Sfântă Liturghie Pontificală celebrată de mons. József Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara, cu prilejul Pelerinajului clerului, al persoanelor consacrate și al colaboratorilor parohiali la Maria-Radna, la care participă și pelerini din Banatul Montan.STEIERDORF - ANINA

Cel de-al 16-lea Festival al Fanfarelor la Steierdorf

• Spațiul din fața sediului Forumului German / ora 16.30:
Concert de muzică de fanfară.

• Sediul Forumului German / ora 17.30:
Program cultural, cu participarea fanfarei din Anina – Steierdorf și a invitaților ei din România și din Serbia.REȘIȚA

Noaptea Albă a Galeriilor, 2022
Anul jubiliar „150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița, 1872 – 2022”

• Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / orele 18.00 – 21.00:
Expoziție de artă plastică „Locomotivele cu abur”, cu lucrări ale artiștilor plastici din Stuttgart / Germania (Adriana Hermle), Bocșa (Nik Potocean), București (Luciana Cristina Ionescu), Reșița (Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru) și Timișoara (Lia Popescu).Duminică, 2 octombrie 2022 (Ziua a 2-a în cadrul Decadei) VĂLIUG

• Piațeta de lângă biserica romano-catolică „Sfântul Francisc de Assisi” / ora 14.30:
Program cultural prezentat cu prilejul hramului, cu participarea Fanfarei din Anina (dirijor: Dimitrie Omescu).

• Biserica romano-catolică „Sfântul Francisc de Assisi” / ora 15.00:
Sfânta Liturghie de hram, organizată cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la construirea bisericii, celebrant fiind pr. Veniamin Pălie, paroh de Reșița 1 („Maria Zăpezii”) și arhidiacon al Banatului Montan. Înfrumusețarea liturgică: corul de tineret „Fiamma” din Reșița (coordonator: Christine Maria Surdu).

• Piațeta de lângă biserica romano-catolică „Sfântul Francisc de Assisi” / ora 16.00:
Sărbătoarea „Kirchweih“-ului, cu ridicarea pomului și program cultural cu participarea Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne și Nelu Florea) și a Fanfarei din Anina (dirijor: Dimitrie Omescu).Luni, 3 octombrie 2022 (Ziua a 3-a în cadrul Decadei) REȘIȚA

Ziua Unității Germane și 30 de ani de la semnarea Tratatului între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa

• Centrul Social „Frédéric Ozanam“ / ora 10.00:
Expoziții dedicate Zilei Unității Germane:

• Expoziție de fotografii „Berlin, capitala Germaniei”, cu fotografii realizate în anii anteriori de Erwin Josef Țigla;
• Expoziție de filatelie dedicată Zilei Unității Germane, din colecțiile Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.

• Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin / ora 12.00:
Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Proiect „Reșița: 250 + 1 ani de istorie industrială“

• Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / orele 16.00 – 18.00:
Expoziția filatelică dedicată Reșiței industriale, din colecțiile Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.

Festivalul-concurs „Tradiții cărășene“, ediția I, faza finală

• Cinematograful „Dacia“ / ora 16.30:
Participarea corului „Franz Stürmer” Reșița (dirijoare: Elena Cozâltea).BOCȘA

• Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” / ora 13.30:
Expoziție de artă plastică a pictorilor reșițeni Eleonora și Gabriel Hoduț.

• Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” / ora 14.00:
Prezentare de carte: editorul Erwin Josef Țigla prezintă cartea „Alexander Tietz și Banatul Montan”, apărută la Editura „Banatul Montan“ Reșița, 2019, cea de a 96-a publicație a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

La sfârșitul lunii august 2022 am avut bucuria să mă aflu în vizită la prietenii noștri din județul Timiș, mai precis în satul Ictar-Budinț din comuna bănățeană Topolovățu Mare, la familia Stroia.

Doru și Lia sunt oameni extraordinari și gazde minunate, bocșeni stabiliți în Timiș și trăitori în Germania, însă frumoasa gospodărie amenajată la Ictar-Budinț dovedește că nu peste mult timp prietenii noștri se vor întoarce definitiv acasă, în România, în Banat.

Vorbind despre una-alta de prin Bocșa noastră dragă, am ajuns la Aleea cu Tei de la Bocșa Izvor și, spre surprinderea mea aflu că și la Ictar-Budinț există o Alee cu Tei, mai mult, chiar o pădure cu tei, iar la capătul Aleii se află un bust al poetului Mihai Eminescu. Un bust recent inaugurat în satul Ictar-Budinț într-un spațiu de poveste, cu iz eminescian!

Bineînțeles că am plecat în căutarea bustului!

Satul se situează pe malul drept al râului Bega și se află destul de aproape de Recaș, localitatea cunoscută datorită viilor și cramelor de aici, de asemenea foarte aproape de Timișoara și Lugoj.

Satul Ictar-Budinț a luat naștere în 1968 prin unirea celor două sate, fiecare dintre ele având vechime considerabilă: Ictar atestată în 1365 și Budinț în 1444.[1]

De o parte și de alta a străzii principale pot fi admirate case vechi, care, deși modernizate în interior, exteriorul păstrează arhitectura veche, de o frumusețe cuceritoare.

Am străbătut ulița până la biserică, Biserica Ortodoxă Română cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, zidită în 1887 și târnosită de curând (în 2019) după ce s-au săvârșit lucrări de renovare și reabilitare la acoperiș, la exterior și la  sfântul altar, apoi, la răscruce de drum, am cerut ajutorul localnicilor care-și scuturau prunii. Aceștia m-au îndrumat spre o pădure de tei la poalele căreia curge lin râul Bega.

Într-un peisaj de basm am descoperit bustul poetului nepereche, care se ridică falnic spre un cer amețitor!  

Am căutat informații cu privire la autorul lucrării, la data inaugurării, dezvelirii monumentului. Nimic din toate acestea! Doar, în fața bustului se află o placă din piatră pe care sunt inscripționate următoarele cuvinte: „Fără Eminescu, nici o delegație românească la Înaltele Porți nu are nici o șansă la întregirea țării. Ioan, Mitropolitul Banatului”.

Frumusețea locului nu poate fi redată în cuvinte! Bustul e simplu, iar cărămizile așezate într-un anume fel îi dau o notă aparte. Cred că este unicat în țara noastră această lucrare: un bust Eminescu, într-un sat, pe o alee cu tei!

L-am întrebat pe părintele Nicu-Daniel de la Biserica „Sf. Gheorghe” despre acest bust, din păcate domnia sa e doar de puțină vreme în sat și încă nu cunoaște istoricul locului.

Totuși, prin intermediul internetului, am reușit să mă dumiresc cât de cât cu privire la acest recent bust al „luceafărului” poeziei românești răsărit în satul Ictar-Budinț din Banat.

În revista „Banchetul” nr. 55-56-57 (iulie-august-septembrie) 2020 apare un articol semnat de Diandra David, intitulat „Eminescu, chipul de aur”,  datat 28 august 2020 și înnobilat cu imagini reprezentând bustul Eminescu de la Ictar-Budinț. În acest articol autoarea vorbește despre bust, despre aleea cu tei și despre cărțile lansate cu prilejul inaugurării bustului „Aleea Mihai Eminescu” din Ictar-Budinț:        „Bustul său, fie că e înălțat la Montreal de artistul Petre Ilie-Birău, fie la Ictar-Budinț de Anonymus, păstrează în amintirea razelor crepusculare ale soarelui strălucirea cetății cu merele de aur, pe care un popor le primește spre hrană spirituală.”[2]

În urma articolului Diandrei David, mi-a fost mult mai simplu să găsesc și o altă informație, mai edificatoare:

„La Editura „Ardealul” din Târgu Mureș, a apărut, în plină pandemie, cartea acad. Alexandru Surdu Eminescu și filosofia. Întâmplarea a făcut ca la una dintre lansări, cea din data de 23 august 2020, în satul bănățean Ictar, com. Topolovăț din apropierea Lugojului, să fiu prezent, lucrarea fiind prezentată de profesorul Simion Dănilă, traducătorul Operelor complete, în șapte volume, ale lui Friedrich Nietzsche. Prilejul: dezvelirea unui bust Mihai Eminescu, într-un peisaj eminescian, evocând șirul plopilor fără soț, dar, de astă dată – în ipostaza atât de familiară a teilor eminescieni, străjuitori ai aleii. Bustul a ajuns la Ictar prin strădania neobositului împătimit de Eminescu, părintele Teofil Bradea, sprijinitor și al acestei apariții editoriale (vezi Prefața autorului, p. 12).[3](Theodor Codreanu)

Iată deci, bustul lui Mihai Eminescu de la Ictar-Budinț a fost realizat prin grija scriitorului preot Teofil Bradea și a fost dezvelit în 23 august 2020.

Ce nu înțeleg eu este faptul că presa nu a consemnat nicăieri acest eveniment, deoarece realizarea unui monument Mihai Eminescu este un eveniment! Cu atât mai mult cu cât acest monument se află într-un sat! Pe o Alee cu Tei…

---

[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Ictar-Budin%C8%9B,_Timi%C8%99

[2] https://en.calameo.com/read/0060770648a9458f446aa

[3] https://www.activenews.ro/opinii/ALEXANDRU-SURDU-EMINESCU-FILOSOFUL-164195

Recent, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne informa consilierul CRP, Cristina CREȚ, (foto) – a desfășurat campania națională privind respectarea de către beneficiari sau împuterniciți ai acestora a prevederilor Legii nr. 52/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a normelor metodologice de aplicare ale acesteia, prin acțiuni de control cu caracter inopinat.

După cum stabilește Legea nr. 52/2011, zilierii sunt persoane fizice, cetățeni români sau străini care au capacitatea de muncă și care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar sau un împuternicit al acestuia, contra unei remunerații, activând în mai multe domenii, printre care agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură, pescuit și acvacultură, activități de alimentare (catering) pentru evenimente, restaurante, baruri, hoteluri și alte facilități de cazare, baze și cluburi sportive, grădini zoologice, botanice, întreținere peisagistică și spații verzi etc.    

Obiectivele campaniei au fost de a identifica beneficiarii care folosesc zilieri și de a aplica măsurile care se impun pentru nerespectarea de către aceștia a prevederilor legislației privind munca zilieră, identificarea beneficiarilor care utilizează munca tinerilor și a copiilor fără respectarea prevederilor legale, identificarea beneficiarilor care folosesc zilieri în condițiile în care se impunea încheierea contractelor individuale de muncă și luarea măsurilor care se impun pentru respectarea de către beneficiari din domeniile care fac obiectul campaniei.

Scopul campaniei a fost de a diminua consecințele sociale și economice negative rezultate din nerespectarea de către beneficiarii din domeniile controlate și determinarea beneficiarilor de a respecta obligația de a înființa, completa registrul de evidență a zilierilor și de a transmite un extras al acestuia la Inspectoratul Teritorial de Muncă în raza căruia se afla sediul societății.

S-a urmărit creșterea gradului de conștientizare a beneficiarilor sau împuterniciților acestora și a zilierilor care desfășoară activități cu caracter ocazional în domeniile stabilite de către legiuitor, în ceea ce privește necesitatea aplicării și respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, stipulate de Legea nr. 52/2011

Cu ocazia acestei campanii, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a efectuat controale la un număr de 21 de beneficiari din județul Hunedoara, pentru care desfășurau activitate un număr total de 142 zilieri, din care 71 femei, 66 bărbați și 5 tineri sub 18 ani.

Pentru neconformitățile identificate, inspectorii de muncă au dispus 6 măsuri de remediere a acestora.

Având în vedere complexitatea relațiilor de muncă, considerăm că acest tip de controale tematice reprezintă un cadru legal, coerent și preventiv de acțiune în vederea respectării legislației specifice de către toți angajații și angajatorii.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În 30 septembrie 1997, la Bocșa, sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, la inițiativa primarului Victor Creangă și în coordonarea bibliotecarei Gabriela Tiperciuc, a apărut primul număr al periodicului „Bocșa 2000”. Nimeni nu s-a gândit în acel moment că acesta va fi primul pas în realizarea unei reviste de cultură la Bocșa!

„ «Bocșa 2000» dorește să prezinte în paginile sale realitatea cotidiană a unui oraș aflat în perioada sfârșitului de mileniu și care se confruntă cu problemele tranziției prin care trece țara noastră. Publicația se dorește a fi un buletin cu caracter informațional, venit în sprijinul cetățeanului preocupat de grijile existenței de zi cu zi, o punte de legătură între locuitorii orașului și oamenii aleși să-i reprezinte. În acest fel vor fi făcute publice hotărârile primăriei, intențiile acesteia ca instituție, dar și dorințele cetățenilor, sugestiile și opiniile lor. Nu ne rămâne decât să așteptăm urmările acestei colaborări, iar pe dumneavoastră, dragi cititori, să vă rugăm să ne primiți în fiecare casă prin intermediul distribuitorilor de presă.” Acesta era argumentul, cuvântul de început, al redacției  buletinului informativ „Bocșa 2000”, redacție constituită din tineri inimoși precum: Claudia Udoviță, Gabriela Tiperciuc, Patricia Stoica, Mircea Sorin Laslo, Laura Ion, Rodica Țene, Gheorghe Vesa, Ioana Cioancăș, alăturându-se, mai târziu, Marius Tötös și Daniel Melcescu.

Mai trebuie precizat că, încă de la început, echipa „Bocșa 2000” l-a avut alături, ca îndrumător și editor, pe maestrul Gheorghe Jurma. Gabriela Tiperciuc, cea care avea misiunea realizării unui periodic, habar n-avea de modul în care acesta se realiza, iar colaboratorii cei mai apropiați la fel. Așadar, a apelat din start la profesionalismul jurnalistului și editorului Gheorghe Jurma și de atunci această colaborare s-a dovedit a fi rodnică și de succes.

Bineînțeles că orașul Bocșa nu se afla la prima încercare de editare a unui periodic.

În volumul „Presa și viața literară în Caraș-Severin” (Reșița, 1978) și, mai târziu, în volumul „Panorama presei din Caraș-Severin”(Reșița, 2018) Gheorghe Jurma prezintă un istoric al presei bocșene, precum și importanța acestei localități ca centru de presă, de tipar, în Banat. Este redată o precizare din 1947 privind situația presei din Banat demonstrând aceste afirmații: „ În Banatul întreg mai apar astăzi trei gazete săptămânale: «Curierul Banatului» care apare la Timișoara sub direcția d-lui Iancu Cioncatu, fiind într-al XXVIII-lea an de apariție; «Răsunetul» de la Lugoj condus, de 25 de ani, de către inimosul tipograf Gh. Țăran și «Curentul nou», care apare de două decenii la Bocșa Montană, sub îndrumarea neobositului M. Velceleanu./ Trei făclii care au învins imposibilul, continuând să existe fără subvenții și fără fondurile partidelor politice. Trei tribune independente, cari au răzbit să trăiască pentru a lumina calea adevărului asupra Timiș-Torontalului, Severinului și Carașului.” (Const. Severeanu, Trei tribune bănățene, în „Curentul nou”, XIX, nr. 689, 1 iulie 1947.)

Citește articol întreg:

Un nou an școlar – după cum ne relata în exclusivitate prof. Nicolae Cîrstea în calitatea sa de director – a debutat mai repede față de anii trecuți, a sosit cu emoție și bucurie pentru elevii Școlii Gimnaziale Teliucu Inferior, care fremătau de nerăbdarea începerii cursurilor în școala care, parcă, se gătise și ea în așteptarea lor. La rândul lor, cadrele didactice, au fost copleșite de emoțiile care pluteau în aer.

Comuna Teliucu Inferior este situată în apropierea orașului care găzduiește maiestuosul Castel al Huniazilor, fiind străbătută de DJ 687D, care conduce călătorul spre pitorescul peisaj al ținutului pădurenilor. Elevii învață în clădirile recent renovate și dotate ale școlii, în urma implementării unui vast proiect de investiții inițiat de oameni inimoși care s-au mobilizat pentru a duce un suflu nou învățământului în comuna de pe malurile Cernei. Asftel, în urma unei colaborări fructuoase între conducerea Școlii Gimnaziale și persoanele din fruntea Comunei, primar Pupeză Daniel și viceprimar Modîrcă Mircea, cu sprijinul echipei de proiect condusă de Larisa Ienășescu, a prins contur visul copiilor de a învăța într-o școală „ca afară”.

Aceste emoții copleșitoare s-au accentuat, în momentul în care elevii au intrat în noile lor clase renovate, dotate cu mobilier nou și aparatură de ultima generație. Toate dotările ajutând noile generații să descopere o altă față a educației. O față mult mai practică și mai aplicabilă în viața de zi cu zi.

Trecând printr-o perioadă de reabilitare a școlii, dar și printr-o perioadă pandemică, în care orele online au permis cadrelor didactice să pătrundă mai bine în viața și în familia elevilor, acestea au înțeles mai bine nevoile și oportunitățile de care elevi au nevoie. Astfel, am creat un sistem de valori prin care ne dorim să punem mai mult accent pe părerea, sentimentele și emoțiile elevilor, dar și a cadrelor didactice. Creăm un mediu sigur, în care atât elevii, cât și profesorii să se poată dezvolta armonios și eficient. Avem ca și scop formarea deprinderilor, abilităţilor şi competenţelor ce permit încadrarea elevilor în normele societății moderne.

Un aspect foarte important pe care noi punem accentul este menținerea unui mediu motivațional și de încredere pentru toți elevii care îi trec pragul, lăsând o amprentă valoroasă în suflete, dar și în cariera pe care aceștia o vor urma. Un exemplu pertinent este chiar Ana C., fostă elevă a școlii, care, în prezent, s-a întors în postura de cadru didactic pentru a-și face meseria așa cum a învățat de la doamna învățătoare… ,,cu multă dragoste”.

Cine va trece pragul Școlii Gimnaziale Teliucu Inf., va descoperi ,,secretele” celei mai frumoase comunicări dintre elevi și profesori, va vedea munca și satisfacția care o depunem în mod unitar pentru a avea rezultate deosebite, pentru o comunitate de valoare.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR