Căldura fără precedent, seceta, incendiile și furtunile schimbă atitudinea publicului față de tema schimbărilor climatice. Trei din patru americani cred acum că încălzirea globală are loc astăzi, iar 70% afirmă că sunt fie „foarte” fie îngrijorați de aceasta, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Yale Program on Climate Communication. Pe măsură ce oamenii devin din ce în ce mai preocupați de schimbările climatice, ei doresc, în mod implicit, mai multe informații despre acestea. Acoperirea jurnalistică a modificărilor climei și a tuturor efectelor pe care le generează este esențială pentru credibilitate și atragerea audiențelor de toate vârstele și de toate preocupările.

Odată ce prezentul și viitorul climatic al omenirii a devenit temă majoră în marile redacții ale lumii, întrebarea s-a mutat de la „dacă” să fie acoperit subiectul – redacțiile responsabile au soluționat această provocare – la „cum” să fie abordat. Și răspunsurile au venit: întemeierea fermă a materialelor climatice pe știință; recunoașterea faptului că specialiștii afirmă că lumea se confruntă cu o situație de urgență și este nevoie de găsirea unor modalități de a transmite acest lucru; umanizarea poveștii climatice, astfel încât să nu fie abstractă și publicul să poată relaționa;

localizarea poveștii fără a ignora dimensiunile ei globale; identificarea unghiului climatic în zonele vieții în care nu este așteptat, arătând adâncimea și amploarea crizei; prezentarea problemelor, dar și a soluțiilor.

Astăzi este din ce în ce mai frecvent să poată fi citite articole pe teme climatice pe prima pagină în The Washington Post sau The New York Times, unde Sarah Kaplan, Somini Sengupta și Hiroko Tabuchi, printre alții, fac reportaje remarcabile. Rețelele de televiziune se alătură tot mai intens, în special în edițiile lor de dimineață, unde experții în meteorologie de la NBC, CBS sau ABC vorbesc frecvent despre ceea ce nu ezită să numească „criza climatică” sau chiar „urgența climatică”. CNN, NPR, Los Angeles Times și alte redacții de top angajează reporteri, editori, producători pentru a înființa unități climatice noi sau a le extinde pe cele existente.

Firește, nu doar redacțiile din SUA își măresc acoperirea climatică. Din Canada în Australia și din Europa în Japonia, de la reviste la site-uri și de la posturi de radio la podcasturi și ziare, „atenția mass-media asupra schimbărilor climatice și încălzirii globale a fost cel mai înalt nivel în ultimii ani”, după cum a raportat Observatorul Media de la Universitatea din Colorado.

„Este actuala acoperire jurnalistică a schimbărilor climatice suficientă? Nu încă… și nici pe departe…” (Mark Hertsgaard, thenation.com)

Mădălina Corina Diaconu
(Revista UZP nr. 27/2022)

Recent, în cadrul ,,Întâlnirilor săptămânale”, la sediul Filialei UZPR Timiș, preotul dr. Valentin Bugariu – parohia Birda, jud. Timiș și membru UZPR, a prezentat revista ,,Arhanghelul” în calitate de redactor șef și antologia cu același nume la care este coordonator, cu prilejul împlinirii a 10 ani în slujba comunității, o adevărată revistă de cultură și religie rurală. Publicații scrise cu mult suflet și sacrificiu, cu un impact emoțional purificator și deopotrivă ca o fereastră deschisă spre iubire de semeni și credință. Revista ,,Arhanghelul”, publicație cu apariție trimestrială, se distribuie gratuit credincioșilor din comunitate și nu numai.
Antologia ,,Arhanghelul” este structurată pe mai multe capitole relevante cum ar fi: Misiune și propăvăduire prin presa rurală, Colocviile de la Birda, Tinere Condeie, Olimpiada de Religie, Tradiții și obiceiuri, Creștinismul în societate, sunt repere de spiritualitate pe care se sprijină orizontul de sănătate morală al unei comunități, în contextul în care omenirea e tot mai tulburată. De remarcat faptul că în derularea acestor evenimente, simpozioane, școala prin învățători și profesori și tinerii au o implicare semnificativă.
Au mai rostit alocuțiuni despre revista ,,Arahanghelul” prof. Gheorghe Lungu, Ioan Medoia, preot Horia Țâru, Dumitru Mnerie, Ștefan Tat – istoric, Ion Traia – președinte al Asociației Publiciştilor Presei Rurale din Banat, care ne reține atenția prin următorul text înserat pe coperta 4 a antologiei: ,,Arhanghelul este un periodic sătesc orientat spre toate arterele vremii, încercarea de a realiza o deschidere și un dozaj fin între ,,local” și ,,naţional”, a fost și este o mare provocare. Cred în continuare în revista ,,Arhanghelul” ca periodic local de cultură reprezentativ al Banatului și pot mărturisi că a ajuns aici datorită muncii competente și plină de avânt a colegului de redacție pr. dr. Valentin Bugariu dar și afilierii asociației noastre, care a dat un nou imbold creativității revistei”.
În partea a doua, doamna Sylvia Constanța Hârceagă ne-a prezentat o teamă inedită ,,Vasile Gherasim – cel dintâi eminescolog”, care a stârnit multe comentarii controversate dar bine argumentate din care desigur am reușit să ne edificăm cu și mai multă concretețe asupra întâmplărilor (ne)fericite din viața geniului Eminescu dar și adiacent ale celui ce s-a străduit în condiții precare și de incertitudine socială și umană să ni le aducă în actualitate, Vasile Gherasim, un poet, profesor de filosofie la Liceul ,,Aron Pumnul” din Cernăuți, un luptător pentru drepturile românilor.

Dumitru BUȚOI / UZPR Timiș

Teza de doctorat a publicistului Andrei ANDO, susținută la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, coordonată de Ionel Funeriu, a avut ca și conținut identificarea coordonatelor personalității (literare) lui Pamfil Șeicaru, unul dintre cei mai viguroși jurnaliști români, care a activat în jurul anilor războiului al doilea mondial. Lucrarea va fi publicată cu titlul nemodificat în 2020: „Pamfil Șeicaru, autor și personaj literar” (Editura David Press Print, Timișoara). În același an, regretatul președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Doru Dinu Glăvan, organizează omagierea jurnalistului, prozatorului și director al ziarului ”Curentul”, la Mânăstirea „Sfânta Ana” din Orșova, ctitorită de P. Șeicaru. Pamfil Șeicaru a fost fondatorul UZPR (1919). A ridicat mai multe monumente închinate eroilor români (la Mărășești, în Val du Roy). A avut o viață tumultoasă, cu o atitudine provocatoare și agresivă împotriva Rusiei, aducând servicii culturale remarcabile politicii românești. La sugestia prietenului său, mareșalul Ion Antonescu, pleacă, la începutul lui august 1944, în Spania pentru a edita un ziar de susținere a țării noastre (în franceză și în engleză), cu sprijin financiar guvernamental. În 1945, va fi condamnat la moarte, apoi i se acordă grațierea – chiar face o vizită discretă în țară în 1966 -, se mută la Munchen și Dachau, dar va trăi 86 ani, până în 1980 (născut în Buzău în 1894). Osemintele vor fi aduse în țară, la București, iar opera sa începe să intre în atenția cercetătorilor.

Omagierea personalității acestui „condei de geniu” a beneficiat de o interpretare discretă și de o atenție la fel de ponderată. În 1992, apare cartea Pamfil Șeicaru, Scrisori din emigrație, iar în 2006, apar, la o editură modestă, Scrieri (patru volume). Remarcăm apariția întâiului volum dedicat cu prețuire și obiectivitate semnat de Victor Frunză cu titlul Destinul unui condamnat la moarte. Pamfil Șeicaru (2001), apoi George Stanca publică Șantajul și etajul. Pamfil Șeicaru, între legendă și adevăr (2012), iar Florin Bichir scrie despre Pamfil Șeicaru. Un condei de geniu, strivit între două date: 23 august 1944 – 23 august 1976 (Editura Militară, 2014). Li se adaugă două apariții editoriale, semnate de ANDREI ANDO, cel care valorifică materialul documentar adunat pentru elaborarea tezei de doctorat, iar recent, jurnalistul arădean editează Pamfil Șeicaru, Reflecții și obiecții politice (2021), cuprinzând extrase din ziaristica și corespondența lui Șeicaru. Sunt citate scurte, dar relevante, despre mentalitatea vremii trăite, despre experiențele jurnalistului, opinii politice și reflecții despre destinul țării noastre în diferite contexte istorice. A fost un observator al vieții politice din România vreme de 62 de ani, din 1918 până aproape de moartea sa în 1980. Reflecțiile sale au consistență și esențializează o stare: „Un gazetar este un spectator al tuturor fenomenelor sociale”. „Nici un ziar nu poate să determine o mare problemă de stat, dacă nu există elemente generale în stat care s-o pună pe tapet”. Alte considerații se referă la cultură și educație: „De pe băncile liceului și ale universității iese generația conducătoare de mâine a acestei țări și deci cum o vom pregăti-o acum, așa va fi condusă și țara”. Alte idei descriu realități contemporane: ”Fiecare tată de familie își visează la noi copilul într-un post plătit din bugetul statului”. Merită reprodusă și următoarea reflecție: „Războiul nu este o proiecție literară! Războiul nu este imn și fanfară: este un lucru tot așa de trist și de tragic ca și moartea, pe care o înfrunți în luptă la fiecare pas, suverană și implacabilă”. Mă opresc aici, întrucât fiecare extracție din publicistica și epistolierul lui Pamfil Șeicaru induce un moment de analiză responsabilă și sugestie meditativă. Dar nu pot exclude următorul citat, despre menirea jurnalistului: ”Guvernele reprezintă principiul autorității; noi, presa, reprezentăm principiul libertății. Între principiul autorității și principiul libertății este un conflict permanent”. Poate citesc și ziariștii unor publicații de laudă necontenită ale gesturilor politice. Presa are rolul de a semnala derapajele, în vederea îndreptării lor.

Participând la susținerea publică a tezei de doctorat a lui Andrei Ando, îmi amintesc începutul referatului coordonatorului, Ionel Funeriu: „Mitul de ziarist de mare talent, dar șantajist și imoral, a creat în jurul lui Pamfil Șeicaru o nedorită crustă, care a acoperit cu totul calitățile și contribuția sa importantă în literatura română”. Ziaristul a estompat virtuțile sale literare, deși, postum, i s-a publica romanul Vulpea roșcată (1996), o biografie romanțată a celebrei Elena Lupescu, în care stilul ziaristic predomină. Andrei Ando identifică seria de opere literare în care ziaristul a fost luat ca model de personaj: Sectarii (Ion Agârbiceanu), Gorila (Liviu Rebreanu), Ai noştri, ca brazii, Aurul negru, Cheia visurilor, Vladim sau Drumul pierdut (Cezar Petrescu), Delirul (Marin Preda).

Pamfil Șeicaru a fost un ziarist de excepție, unul combativ și tenace, participant activ la viața politică a țării în perioada interbelică, posesorul unui discurs parlamentar constructiv, un analist implicat în treburile politice ale țării și ale Europei. Andrei Ando recuperează virtuțile care au predominat conștiința românească prin cultura și spiritualitatea sa.

Anton ILICA

Membru UZPR, filiala Arad

https://uzp.org.ro

Și actualul an şcolar constituie – după cum ne spunea prof. Daniel Cosmin ARDELEAN în calitatea sa de director al Liceului Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara –  un moment de bucurie, un prilej de noi oportunităţi  şi provocări, atât pentru elevi cât şi pentru profesori.

Liceul nostru încearcă prin ofertele educaţionale actualizate nevoilor pieţei muncii să ofere societăţii oameni de valoare şi să contribuie activ la dezvoltarea acesteia.

Astfel, oferta educaţională a instituţiei cuprinde specializări şi calificări diferite, de nivel 3, 4 şi 5, din domeniul tehnic, după cum urmează: tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, tehnician mecatronist, electromecanic utilaje şi instalaţii industriale, sudor, instalator sanitar şi de gaze, constructor montator de confecţii metalice, frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist, tehnician infrastructură reţele de telecomunicaţii, tehnician devize şi măsurători în construcţii, tehnician laborant pentru protecţia mediului şi maistru instalator în construcţii. Toate aceste calificări le vor oferi siguranţa locului de muncă la finalizarea studiilor, datorită parteneriatelor solide cu agenţii economici din Hunedoara, companiile DRAEXLMAIER, ASSA ABLOY, RECOM SID, MACON, SALONUL NOBBLESSE ŞI DELGAZ GRID.

Proiectul instituţiei noastre, ROSE s-a încheiat după 4 ani în care beneficiarii au participat la activităţi de pregătire suplimentară pentru examenul de Bacalaureat şi de pregătire remedială pentru clasele intermediare. În plus, elevii au fost instruiţi în carieră şi au participat la ateliere educaţionale de tip indoor şi outdoor, excursii, vizite etc.

Sustenabilitatea proiectului va fi posibilă prin continuarea utilizării la clase a metodelor, strategiilor şi platformelor educaţionale dezvoltate în cei 4 ani de proiect.

Mai mult, sala amenajată din fondurile proiectului şi dotată cu echipamente didactice moderne va fi gazda orelor de pregătire suplimentară care vor continua şi în viitor.

Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” adaugă valoare fiecărui elev al său, indiferent de ruta de pregătire aleasă: liceu zi, seral sau frecvenţă redusă, şcoală profesională sau învăţământ dual sau şcoală postliceală şi de maiştrii. Scopul nostru este ca fiecare elev  să aibă şansa de a învăţa şi de a-şi îmbogăţi cunoştinţele, iar pentru a realiza acest lucru trebuie să asigurăm condiţii potrivite.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

BULETIN DE PRESĂ

AL  FORUMULUI  DEMOCRATIC  AL  GERMANILOR  DIN  JUDEŢUL  CARAŞ-SEVERIN

ŞI  AL  ASOCIAŢIEI  GERMANE  DE  CULTURĂ  ŞI  EDUCAŢIE  A  ADULŢILOR  REŞIŢA

În zilele de 17 și 19 octombrie 2022, o mică delegație a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, condusă de președintele acestuia, Erwin Josef Țigla, este prezentă la programul celui de al XXXII-lea Congres european al minorităților naționale, care se desfășoară în capitala Landului Carintia / Austria, la Klagenfurt am Wörthersee, având drept moto: „De la grădiniță până la universitate: Învățământul în limba maternă pentru minoritățile naționale”.

De asemenea, delegația din Caraș-Severin participă la o recepție oferită de Consulatul onorific al României la Klagenfurt am Wörthersee precum și la o primire oficială a delegațiilor la Primăria Klagenfurt am Wörthersee.

În ziua de 20 octombrie, la Școala Gimnazială Nr. 2 din orașul Feldbach, în Stiria, se desfășoară premierea pentru participanții din Austria ai Concursului cu caracter internațional organizat de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, „Copiii desenează ținutul natal”, ediția a XVI-a, 2022 / 2023. La aceasta participă elevi și cadrele lor didactice din Feldbach și din Neumarkt in der Steiermark.

____________________________________

Explicatie foto:

Congres: Guvernatorul Landului Carintia, dr. Peter Kaiser, împreună cu președintele FDG C-S, Erwin Josef Țigla

Consulat: Fotografie de grup cu prilejul vizitei la Consulatul onorific al României din Klagenfurt am Wörthersee, capitala Landului Carintia, Austria

Primărie: În sediul Primăriei din Klagenfurt am Wörthersee, de la stg. la dr.: viceprimar prof. mag. Alois Dolinar, Erwin Josef Țigla, primarul Christian Scheider

Recent comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu – după cum ne informa Dorel Ovidiu BRETEANîn calitatea sa de comisar șef – au efectuat un număr total de 189 inspecţii, atât inspecţii planificate cât și inspecţii neplanificate.

Inspecţiile planificate (78) au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.

În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 111 controale după cum urmează: 14 controale în urma autosesizării; 12 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 25 efectuate în urma sesizărilor; 41 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 13 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean; 2 pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior.

Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizatiei integrate de mediu/acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; lipsa evidenței gestiunii deșeurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002; lipsa autorizației de mediu pentru activitatea desfășurată; depozitarea deșeurilor în spații neautorizate; neluarea măsurilor pentru limitarea emisiilor fugitive.

În urma acestor controale, au fost aplicate 32 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 14 avertismente și 18 amenzi (cele mai mari au avut valori cuprinse între 15.000 lei și 20.000 lei), în valoare totală de 149.000 lei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

De curând, am primit, cu dedicație, o carte de „memorii subiective”, purtând semnătura dlui. inginer Ștefan Blidariu, fost primar al orașului Bocșa și fost director al S.M.A. Bocșa.

Cartea are un titlu incitant: „Mereu în opoziție sau  De la Gheorghiu-Dej la Iliescu și mai departe”[1] (Iași: StudIS, 2020), titlu pe care autorul îl explică încă din primele pagini ale cărții.

Și totuși, parcurgând cartea, eu aș fi dat un altfel de titlu, deși, l-am înțeles perfect și pe acesta. Însă, aș fi subliniat, aș fi evidențiat, cele două substative la care se face trimitere pe tot parcursul lecturii, cele care domină viața autorului: speranța și credința.  

Volumul este bine construit, povestea curge frumos, iar autorul dă dovadă de un real talent narativ.

Astfel, aflăm că s-a născut la Topleț în 13 iulie 1950, Caraș-Severin, că a studiat la Orșova, Mehedinți, apoi la Timișoara. Despre toate aceste perioade își amintește cu drag și nostalgie și toate aceste amintiri sunt „clasificate” în 14  capitole și 66 de subcapitole, bine conturate.

Încă de la început putem observa că familia are un loc special în „memoriile” povestitorului, iar credința și speranța nu lipsesc din nicio etapă a vieții.

Anii copilăriei petrecuți la Topleț vor constitui cea mai frumoasă perioadă, „încât de multe ori amintirile acestor zile  par rupte dintr-o filă de poveste”, mărturisește autorul. „Este încă surprinzător de aproape în memoria mea lumina acelor ani și întâmplările de un farmec aparte, încât de multe ori am senzația că totul a fost ieri. Din păcate, acele zile s-au dus pentru totdeauna, iar totul a rămas doar fum… Acolo unde am crescut noi, pe Borugi lângă Poiana Podului, natura ne-a oferit șansa să creștem uniți ca frații și liberi ca păsările cerului.” închizând această descriere a perioadei copilăriei în aceeași tonalitate: „Anii aceia frumoși au fost etape de formare a unui tânăr, de acomodare cu munca fizică și cu viața reală, fără complexe sau idei preconcepute.”

După acest prim capitol care este, la propriu, o veritabilă pagină de istorie a Banatului, în care autorul, prin consemnările făcute, aduce omagii Văii Almăjului, zonei Topleț-Mehadia-Orșova, dar și familiei – bunici, părinți copii -, precum și unor oameni, personalități ale zonei: dascălul Gheorghe Bălteanu și generalul Ioan Talpeș, își continuă  amintirile cu   perioada de liceu: Liceul „Ștefan Plavăț” din Orșova.

„De anii de liceu îmi amintesc cu plăcere, însă dominanta rămasă din acele timpuri frumoase era o senzație de permanentă criză de timp. Eram angrenat în prea multe activități și totuși, măsurând realizările acelei perioade, am obținut rezultate surprinzător de bune față de timpul disponibil.

Eram, în primul rând, elev de liceu, cu lecții care trebuiau studiate, cu teme de casă și cu profesori competenți și exigenți care considerau că liceenii trebuiau să învețe și iarăși să învețe. Lenin, marele mentor sovietic al sistemului bolșevic, lansase deviza «învățați, învățați, învățați», iar majoritatea dintre noi eram copii ascultători, învățam și speram, conform lozincilor din acei ani ai tinereții noastre, la un viitor de aur!

Ca lider U.T.C. al liceului, eram organizatorul direct sau indirect al tuturor acțiunilor cultural-sportive din liceu și pierdeam mult timp prețios, fiind implicat și în alte evenimente sau manifestări la care participam direct.

Ca nu cumva să rămân fără ocupație, mă străduiam să fiu un vrednic component al formației de dansuri și teatru. Cu dna. Maria Pavelka, profesoara de română, o femeie extraordinară, mă pregăteam individual pentru concursurile de recitări, la care am și câștigat câteva premii, unul chiar la faza județeană.

În timpul rămas liber, am cântat în corul liceului, am activat în brigada artistică și am practicat câteva sporturi.”

De altfel, primul contact cu orașul Bocșa l-a avut prin sport, în perioada de liceu: „…Păstrez și astăzi o amintire plăcută despre primul contact cu Bocșa, orașul în care valurile tumultoase ale vieții mă vor arunca ulterior, pentru mulți ani. Am ajuns acolo cu prilejul unui campionat de fotbal desfășurat între licee, participând la turneul zonal. Mi-a plăcut după plimbarea noastră prin Bocșa, aspectul curat din centrul orășelului montan, terenul de fotbal amenajat la marginea pădurii și aerul tare resimțit în timpul partidei. Am pierdut în finala disputată cu gazdele […]. Am dormit în internatul unui liceu din oraș și totul era minunat în acele zile frumoase din tinerețea mea, râdeam de orice glumă, totul părea a fi creat de Dumnezeu pentru a ne face pe noi fericiți.”

Cartea dlui. Ștefan Blidariu este o carte fără imagini desenate. Imaginile sunt create din condei, în cuvinte atât de frumos ticluite încât nu-ți dau răgazul să te plictisești. Dimpotrivă! Abia aștepți să citești mai departe, să urmezi firul narațiunii, să dai pagină cu pagină descoperind fragmente din viața unui om așa cum a fost. Iar unele subcapitole sunt adevărate pagini de proză scurtă.

Parcurgând pașii firești spre o anume carieră, în următorul capitol îl găsim pe autor student la Politehnica din Timișoara, iar prin povestirile istorisite cu plăcere și talent, introduce cititorul în viața studențească timișoreană din perioada comunistă, cu bunele și relele, cu bucuriile și greutățile acelor ani.

 Întotdeauna, pe autor l-au călăuzit: Credința în Dumnezeu, -amintindu-și mereu cuvintele tatălui său: „Învață, fă bine tot ce faci și nu uita niciodată că singurul tău stăpân pe pământ ești tu și nimeni altul. Deasupra ta permanent este însă  Dumnezeu, singurul care poate face într-o clipă ce nu putem face noi într-o viață. Fă bine, dacă vrei să vezi bine.”- și Speranța, deoarece, „atunci când oamenii sunt sub vremi, iar vremurile sunt tulburi, îți rămâne speranța, […]speranța că întotdeauna ziua de mâine va fi mai bună și mai frumoasă decât cea de azi.”

După absolvirea facultății, tânărul inginer este repartizat în diverse locuri – zone ale țării -, dar, indiferent pe unde îl poartă pașii, se întoarce mereu acasă la Topleț, la Bozovici, iar familia îi este mereu aproape.

Acest periplu prin diverse localități îl duce spre Bocșa, iar în capitolul VII autorul consemnează cum vara anului 1981 îi aduce postul de director al Stațiunii pentru Mecanizarea Agriculturii din Bocșa (S.M.A). „O nouă viață, alt oraș” spune autorul, iar în paginile ce urmează este prezentată Bocșa anilor ’80, oameni, fapte, proiecte, lucrări, bucurii, reușite, greutăți și dezamăgiri. Și, ca să ne facem o idee despre cum era orașul Bocșa în 1981, când tânărul inginer Blidariu a fost numit într-o funcție importantă aici, voi reda un fragment din excepționala prezentare făcută de primarul Andrei Rus și consemnată de autor: „Directore, ai noroc că ai venit aici! Bocșa este un oraș nou și prosper. Avem tot ce-și pot dori cei douăzeci de mii de locuitori. O uzină puternică de construcții metalice cu mii de angajați, o întreprindere minieră, una de exploatarea lemnului și alta de mobilă și altele mai mici, dar importante. Agricultura din Bocșa domină județul prin ceea ce oferă. Avem un milion de păsări la Avicola Bocșa, cea mai bună fermă de vaci olandeze din județ la I.A.S. și cea mai bună legumicultură și viticultură în zonă. Sper să avem în curând și cea mai bună mecanizare.”

 După cum spuneam, autorul Ștefan Blidariu era și un pasionat sportiv, iar la Bocșa a contribuit și la dezvoltarea mișcării sportive, mai ales în fotbal. Astfel, a preluat echipa „Olarul Biniș” și a transformat-o în „Mecanizatorul Bocșa”, echipa Stațiunii pentru mecanizare din Bocșa. „Echipa avea în componență angajați ai intreprinderii și juca în campionatul județean promoție. Bocșa avea în acei ani o echipă a uzinei în divizia B, așa că nu a fost nicio problemă să completăm  lotul echipei Mecanizatorul Bocșa cu câțiva jucători tineri și talentați și ne-am propus ca obiectiv promovarea în grupa de elită a campionatului județean Onoare, chiar din primul an.[…] Sportul, în acei ani de comunism, era pentru tineri o cale de afirmare, dar și o modalitate de distracție, iar posibilitățile de finanțare pentru aceste activități erau numeroase, dar toate la limita legii.”

Pe tot parcursul cărții observăm această calitate a naratorului: corectitudinea. Din multe situații relatate reiese că elevul, studentul, inginerul, Ștefan Blidariu era un om drept, punea accent pe corectitudine și se străduia – în limita posibilităților și „a legii” – să nu nedreptățească, atitudine care, de multe ori, i-a adus, i-a creat, neplăceri.  

Revoluția de la 1989 îl găsește la Bocșa și sunt relatate succint evenimentele din acea perioadă, atât la Bocșa, cât și în județ, cât și la Reșița unde în fruntea revoluționarilor se afla Nicu Vlădulescu, vechi prieten al autorului.

Între prietenii cu rol decisiv în cariera inginerului Ștefan Blidariu se află și Sorin Frunzăverde, descris cu căldură și sinceritate, precum și Liviu Spătaru, prefectul de atunci al județului.

Anul 1990 îl întâmpină pe autor atât ca director al Stațiunii pentru Mecanizarea Agriculturii din Bocșa, fiind printre puținii directori care au fost reconfirmați și au rămas  în funcție după votul secret al salariaților, dar și membru al Biroului Județean al Frontului Salvării Naționale al Județului Caraș-Severin și șeful comisiei pentru agricultură.

Sunt funcții din care, în scurt timp,  la cei aproape 40 de ani, Ștefan Blidariu va fi numit primar al orașului Bocșa, iar capitolul XII al cărții consemnează succint evenimentele din acea nouă misie: cea de primar. Sunt pagini importante de istorie locală, trăită și mărturisită.

Deși lucra cu o echipă performantă, iar rezultatele nu au ezitat să apară, inginerul Ștefan Blidariu a renunțat la funcția de primar relativ ușor și a acceptat propunerea lui Sorin Frunzăverde, acesta oferindu-i funcția de director la Camera de Comerț și Industrie Caraș-Severin. „Mandatul pentru care ne-am angajat la investire era până la alegerile locale, iar, cum acestea se apropiau, comunitatea avea ocazia, prin schimbarea conducerii, să vadă ce poate face și un alt primar pentru ea!” Iar acest „alt primar” avea să fie ing. Cristel Trandafir, ales la primele alegeri locale din februarie 1992, „candidat independent, un om echilibrat și agreat de cei cu care a lucrat în C.M.B., uzina fanion a orașului, dar nu avea încă nicio experiență în administrație. […] Era un primar bine intenționat, dorea binele orașului… iar orașul părea rămas pe mâini bune.”

Din poziția de director al Camerei de Comerț Caraș-Severin, inginerului Ștefan Blidariu i-a fost „la-ndemână” să acceadă la alte posturi de conducere în județul Timiș, în municipiul Lugoj, apoi la funcția de director al S.C. AGROMEC Lugoj S.A.

Din acest moment, ing. Ștefan Blidariu a pornit înspre o nouă viață, într-un nou oraș, alături de familia, încet-încet, reunită. Este orașul în care va munci cu speranță și credință, își va clădi un viitor încununat de realizări (mai multe decât neîmpliniri!), și, iată, la împlinirea celor 70 de ani de viață, hotărăște să-și aștearnă și să-și împărtășească amintirile cu alți oameni, mai mult sau mai puțin apropiați.

„În anii care au trecut pe nesimțite, am încercat să contribui în bine și la viața locuitorilor din orașul în care Dumnezeu m-a adus. Astăzi sunt legat de acest loc ca oricare alt lugojean, am aici o casă, o afacere și copiii lângă noi, fiecare la casa lui.[…] În două mandate lugojenii mi-au acordat încrederea lor și am fost consilier local în Consiliul Municipal Lugoj. În această perioadă am avut realizări, dar și inerente supărări sau eșecuri. […] Anii au trecut prea repede, dorința de a realiza ceva în viață s-a împlinit, iar astăzi sunt un bunic încă activ, care refuză să recunoască faptul că apusul, cu necazurile lui, se apropie grăbit. Anii nenumărați de muncă încununați de realizări și neîmpliniri uneori, au acum probabil un bilanț pozitiv. La ceas de cumpănă, constat că nu am trăit degeaba și am lăsat permanent o urmă după mine, un proiect realizat, o hală sau o cantină undeva sau doar un loc de bună ziua.”

Volumul „Mereu în opoziție” vine să întărească tocmai aceste mărturisiri ale autorului și dovedește cititorului că, atunci când ești însoțit de speranță și credință, când îți pui sufletul, mintea și puterea în slujba binelui, imposibilul devine posibil, iar dificultățile prind ușurință. Și, da, „dincolo de oricare lucru, contează ca, la ceas de amurg, să poți privi liniștit în urmă și, mai ales, să nu regreți nimic…”

La mulți ani, domnule Ștefan Blidariu! Iar, pentru aceste „memorii subiective”, mulțumim!

---

[1] Ștefan Blidariu. Mereu în opoziție sau De la Gheorghiu-Dej la Iliescu și mai departe: Memorii subiective. Postfață de prof. Dorina Murariu.- Iași: StudIS, 2020, p. 323.  

MARIN PREDA ‒ CENTENAR, la Filiala Timișoara a Academiei Române

Academia Română, Filiala Timişoara; Biblioteca Academiei Române ‒ Filiala Timișoara; Universitatea Politehnica din Timișoara, în colaborare cu Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii ‒ Filiala Timișoara; Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” ‒ Timiș, organizează Simpozionul Științific MARIN PREDA ‒ CENTENAR

Marin Preda (n. 5 august 1922, în Siliștea Gumești, Teleorman, România – d. 16 mai 1980, Mogoșoaia, Ilfov, România) a fost unul dintre cei mai importanți romancieri români din perioada postbelică. Debutează cu schița Părlitu’ în ziarul „Timpul” în 1942. Debutul îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La camp.

Câteva din operele marelui romancier Marin Preda: Întâlnirea din pământuri, nuvele (1948), Ana Roșculeț (1949), Desfășurarea (1952), Moromeții, roman, volumul I (1955), Ferestre întunecate (1956), Îndrăzneala (1959), Risipitorii, roman (1963), Moromeții, roman, volumul II (1967), Intrusul, roman (1968), Imposibila întoarcere, roman (1972), Marele singuratic, roman (1972), Întâlnirea din pământuri, roman (ediția a 2-a), (1973), Delirul, roman (1975), Viața ca o pradă, roman (1977), Cel mai iubit dintre pământeni, fiind și ultimul său roman (1980).

Cuvântul de deschidere aparține acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, după care urmează alocuțiuni din partea: Prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, scriitor, critic și istoric literar, Soarta unui roman ‒ Delirul;  Prof. Gheorghe Jurma, scriitor, critic și istoric literar, Istorie și ficțiune literară; prof. univ. dr. Cornel Ungureanu, președintele Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara, Marin Preda ‒ Vremea amintirilor; prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Universitatea de Vest din Timișoara, Receptarea operei lui Marin Preda în literatura italiană; acad. Păun Ion Otiman, președinte de onoare al Filialei Timișoara a Academiei Române; Reflecții pe marginea unui subiect de bacalaureat: Dragostea țăranului român față de glia străbună; prof. univ. dr. Stere Gulea, regizor, scenarist și producător de filme, Despre democrație în Moromeții (Secvențe cinematografice din film). Moderatorul manifestării științifice este conf. univ., CS II, dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara și președintele Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a UZPR.

Manifestarea va avea loc luni, 17 octombrie 2022, ora 11.00, în Aula Filialei din Timişoara a Academiei Române, Bd. Mihai Viteazu, nr. 24.

Stere Gulea, regizor, scenarist și producător român, s-a născut la data de 2 august 1943, în comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. A terminat Institutul Pedagogic și Facultatea de Filologie, Constanța și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, secția „Teatrologie-Filmologie” (1970). După absolvire, a lucrat ca redactor la Studioul Cinematografic București. Între 1990-1996 a fost și decan al Facultății de Cinema din cadrul ATF. A condus Televiziunea Română din poziția de director general interimar, în perioada 1996-1998. A fost profesor de film între 1990-2015 la ATF, iar din 2001 UNATC. În 2006 a avut loc lansarea DVD-ul cu filmul Moromeții, eveniment ce a marcat împlinirea a 20 de ani de la realizarea acestei producții. A regizat: Dincolo de nisipuri (1974), Tatăl risipitor (1974), Iarba verde de acasă (1977), Castelul din Carpați (1981), Ochi de urs (1983), Moromeții (1987) după romanul cu același nume a lui Marin Preda, Piața Universității – România (1991)

Vulpe – vânător (1993), Stare de fapt (1995), Hacker (serial TV) (2003) – serial TV, Weekend cu mama (2009), Sunt o babă comunistă (2013), Moromeții 2 (2018).

În anul 2000 a primul Ordinul național „Steaua României” în grad de Comandor, „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”.

Daniela FLORIAN

Secretar Filiala „Valeriu Braniște” – Timiș

https://uzp.org.ro

Screenshot

Mass-media modelează discursul public pe tema schimbărilor climatice și a modului de răspuns la acestea. Grupul interguvernamental de experți pentru schimbări climatice (IPCC) al ONU a lansat recent un raport de referință, în care arată că această putere a presei poate construi în mod util sprijinul public pentru a accelera atenuarea schimbărilor climatice, dar poate genera și efectul invers. Acest lucru pune o responsabilitate uriașă pe umerii companiilor media și ai jurnaliștilor.
Potrivit documentului, acoperirea media globală a poveștilor legate de climă, într-un studiu din 59 de țări, a crescut semnificativ, de la aproximativ 47.000 de articole în 2016-2017 la aproximativ 87.000 în 2020-2021. Cum pot jurnaliștii să fie o forță a binelui în mijlocul acestor provocări și a ceea ce secretarul general al ONU António Guterres a considerat o „urgență climatică”? Andrew Revkin, unul dintre cei mai experimentați jurnaliști de mediu din Statele Unite și directorul fondator al noii Inițiative pentru Comunicare și Durabilitate la Institutul Pământului de la Universitatea Columbia, afirmă că există câteva reguli care, odată respectate, pot face diferența.
Fără exces de dramatism
Oamenii cer din ce în ce mai mult informații despre ceea ce se întâmplă și, de asemenea, despre ce pot face ei și guvernele lor în contextual schimbărilor climatice. Potrivit UNESCO, trei dintre rolurile tradiționale ale mass-media – informarea publicului, supravegherea autorităților și atenția la probleme sociale – sunt deosebit de relevante în contextul unui climat în schimbare. „Ajungem să transmitem, din păcate, mai mult o poveste cu probleme către public. Este foarte important să fim mai clari când alegem cuvinte și cum ar putea ele transmite o impresie falsă”, punctează Revkin. Potrivit UNESCO și studiilor efectuate de Institutul Thomson Reuters, narațiunea dezastrului îi poate face pe unii oameni pur și simplu să-și piardă interesul.
A inspira implicarea cititorilor este a reflecta că schimbările climatice nu sunt doar „o poveste”, ci contextul în care se vor desfășura atât de multe alte povești. Revkin afirmă că adoptarea unei abordări mai contextuale poate crea, de asemenea, spațiu pentru povești care altfel ar putea rămâne nerelatate. De altfel, inclusiv UNESCO arată că clima este o temă care preocupă și poate atrage audiențe în mediul online, pe print și pe undele de radio; jurnaliştii nu au nevoie să pună „climă” în titlurile lor pentru a spune poveşti bune despre schimbările climatic, arată raportul citat de news.un.org.
Focus pe local
Oamenii de știință IPCC au punctat, de asemenea, cât de importantă este atenția „explicită” acordată echității și justiției, atât pentru acceptarea socială, cât și pentru o legislație echitabilă și eficientă care să poată răspunde schimbărilor climatice. Analizând contextele locale și factorii sociali, jurnaliștii pot crea și povești legate de justiția climatică. De asemenea, trebuie acordată toată atenţia știrilor false, concepute pentru a manipula percepția oamenilor asupra realității. Revkin atrage atenția că normalizarea și crearea unei modalități simple de a avea o „formulare a riscului” în poveștile jurnaliștilor poate fi un instrument major pentru combaterea dezinformării: „Crești încrederea, construiești angajamentul și gândești la nivel de comunitate. Cine va reuși în jurnalism este cel care seamănă mai mult cu un ghid montan după o avalanșă decât cu un stenograf tradițional. Înseamnă că oamenii dezvoltă o înțelegere și încredere în tine ca pentru un broker cinstit în mijlocul acestui roi de argumente contradictorii”. (redacția UZPR)
Foto: Wikipedia

https://uzp.org.ro/13/10/2022/70611/

Recent, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne-a spus Adrian Florin BOZDOG în calitatea sa de inspector șef – a desfășurat campania națională pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată la angajatorii care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor, cod CAEN 41, 42 și 43 prin acțiuni de control cu caracter inopinat, în urma obiectivelor specifice ale Inspecției Muncii stabilite atât prin lege, cât și prin Programul Cadru de Acțiuni al Inspecției Muncii pentru anul 2022.
Consecințele sociale și economice produse de munca nedeclarată constituie un fenomen extrem de nociv, deoarece persoanele care prestează muncă nedeclarată sunt lipsite de protecție socială, ca urmare nu beneficiază de drepturile conferite de un contract de muncă, cum ar fi cele la concediu remunerat sau la concediu medical, nu au dreptul la pensie și la indemnizația de somaj și nu au siguranța plății muncii.
Obiectivele campaniei au fost de a identifica și a combate munca nedeclarată, atât a adulților cât și a copiilor și tinerilor, luându-se măsuri care impun respectarea de către angajatori a prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă.
Cu ocazia acțiunilor de control s-a urmărit determinarea angajatorilor de a încheia contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale de angajare, de a le înregistra în REVISAL și de a le transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază se află sediul firmei.
Ca urmare a neconformităților constatate, s-au dispus măsuri obligatorii de intrare în legalitate și totodată s-au aplicat sancțiuni contravenționale corespunzătoare pentru abaterile săvârșite.
Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara au efectuat un număr de 30 de controale, prin care s-a identificat un număr de 4 persoane care prestau muncă nedeclarată, pentru care s-au aplicat amenzi contravenționale în valoare de 80000 lei și s-au dispus 43 de măsuri cu privire la respectarea prevederilor Codului Muncii.
Prin fiecare acțiune de control se urmărește respectarea cu consecvență a prevederilor legale din domeniul relațiilor de muncă și a creșterii gradului de conștientizare a angajatorilor și salariaților cu privire la necesitatea muncii legale.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Biblioteca publică din Bocșa a sărbătorit poetul și cărțile sale

Miercuri, 12 octombrie 2022, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, a avut loc aniversarea unui mai vechi colaborator și important scriitor al Banatului – prof. Ion Ghera.
Colaborarea instituției gazdă și a managerului acesteia cu sărbătoritul este una veche și frumoasă, consemnând aici doar faptul că, în perioada 1998 – 2001, sub egida bibliotecii din Bocșa, funcționa Cenaclul condeierilor în grai bănățean „Paul Târbățiu”, apoi, din 2001, până în 2009, sub egida aceleiași instituții, a luat naștere și își desfășura activitatea Cenaclul „Aurel Novac”, realizând și o revistă intitulată „Valea Bârzavei” (2001 – 2006).
În toată această perioadă, legătura cu scriitorii în grai, condeierii plugari, specialiștii în lingvistică și autori de literatură dialectală, a fost una excepțională, s-a materializat în activități importante, cu periodicitate bine stabilită; de asemenea, colaborarea cu regretatul prof. Ștefan Pătruț, „părintele relansării fenomenului bănățean”, președintele și inițiatorul Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean, apoi cu urmașii acestuia – prof. Ion Ghera și prof. Ion Căliman – a fost una de excepție, managerul bibliotecii având doar de câștigat în urma acestei colaborări, adică: s-a înconjurat de oameni pasionați și inimoși, a învățat de la aceștia și s-au dovedit fi buni sfătuitori, mărturie dând importantele activități derulate împreună. Întotdeauna, întâlnirea cu Ion Ghera sau Ion Căliman a fost o bucurie și o binecuvântare!
În această vară, poetul Ion Ghera, fostul președinte al Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean, a împlinit o frumoasă vârstă – 75 de ani. Așa cum se procedează, scriitorii și oamenii cu o activitate remarcabilă sunt aniversați în și de diverse instituții. Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a considerat că este momentul potrivit să mulțumescă scriitorului Ion Ghera pentru rodnică și frumoasă colaborare, printr-un eveniment dedicat acestei personalități a Banatului, la împlinirea celor 75 de ani de viață, de zbatere într-ale vieții, atât cea cotidiană, cât și cea literară și cultural-artistică.
În 12 octombrie 2022, într-o miercuri însorită și luminoasă, prieteni și colaboratori ai bibliotecii bocșene, dar, mai ales, ai sărbătoritului, au poposit pentru câteva ore în acest spațiu al cărții de la Bocșa pentru a-l felicita, a-l revedea (unii, după multă vreme!) pe poetul Ion Ghera, venit de la Ohaba-Mâtnic, special pentru acest eveniment.
Tineri de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa, însoțiți de prof. dr. Liana Ferciug, au ascultat, timp de un ceas, informații despre sărbătorit, l-au ascultat pe acesta vorbind și recitând, i-au văzut cărțile, apoi l-au ascultat pe cantautorul George Popovici într-un recital de muzică folk. Am încercat să oferim elevilor câte o fărâmă din fiecare ingredient pregătit cu prilejul acestui eveniment.
Prezenți la sărbătoare au fost scriitorii: Ion Căliman (Făget), Silviu Ferciug (Bocșa), Mihai Vișan (Bocșa), Petrică Ionuț (Caransebeș/Bruxelles), Felicia Novacovici-Mioc (Oravița), Daniel Crecan (Bocșa), Manzur Ioan (Lugoj), Rășinaru Ion (Anina), Ioan Jorz (Caransebeș) și George Popovici (Lugoj).
De asemenea, oameni importanți de cultură s-au alăturat întâlnirii de la Bocșa, prezentând cărți, reviste, artă și muzică: Vasile Gondoci (Lugoj), Țugui Ion (Bazoș), Szabo Ioana (Timișoara), Nik Potocean (Bocșa), Mihai Chiper (Anina) și Petraru Busuioc (Anina).
În sala multifuncțională a bibliotecii bocșene, pe simeze, încă se află o minunată expoziție de artă – picturi aparținând artiștilor reșițeni Eleonora și Gabriel Hoduț – lucrări admirate și de participanții la evenimentul dedicat poetului Ion Ghera.
De asemenea, cu acest prilej poetul Ion Manzur și-a prezentat volumul „Icoane dă suflet” (Timișoara, 2020), dar a prezentat și revista „Cununa”: „foaie dă cultură bănățană”, periodic editat de Asociația Pântru Vorbirea Bănățană, redactor-șef Vasile Linția (Timișoara: Eurostampa); iar Ion Țugui, alături de Ion Căliman, a prezentat volumul „Pui dă grai bănățănesc” semnat de Zaharie Moisescu, volum apărut sub egida Asociației Pântru Vorbirea Bănățană, colecția „Vorba Bănățană”, nr. 2 (Parța: Faninu, 2022).
Cel mai important volum prezentat în cadrul evenimentului din 12 octombrie a fost o carte omagială, dedicată poetului Ion Ghera și intitulată: „Poetul Ion Ghera la 75 de ani, între teluric și celest”, volum apărut la Editura „Mirton” din Timișoara în anul 2022, îngrijit cu pricepere de poetul Ion Căliman.
Cartea cuprinde însemnări și consemnări ale unor oameni apropiați aniversatului, o fișă biobibliografică, un interviu și o serie de imagini. Între semnatari, se cuvine să-i amintim pe Ștefan Pătruț, Ion Căliman, Ioan Jorz, Petru Hamat, Ion Albu, Andreea Lionte, Cosmina Todoca, Aurel Turcuș, Constantin Buiciuc, Cornel Boteanu, Geo Galetaru, Petrică Ionuț, Ștefan Isac, Nicolae Irimia; sunt doar câțiva dintre cei care, cu profesionalism și generozitate, s-au aplecat asupra poeziei lui Ion Ghera, personalității și activității acestuia.
Nimic nu a fost omis: nici simplitatea și modestia caracteristică oamenilor de valoare, nici reușita carieră didactică, nici faptul că a condus, timp de 15 ani, la modul excepțional, o Asociație lăsată în grijă de Ștefan Pătruț, dar, mai ales, talentul scriitoricesc al poetului Ion Ghera: un poet discret și un extraordinar epigramist!
Despre carte, despre poet, despre omul Ion Ghera au vorbit Ion Căliman, Ioan Jorz, Vasile Gondoci, Mihai Vișan și moderatorul evenimentului, Gabriela Șerban, cea care a și oferit sărbătoritului, din partea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, o Diplomă de Cinstire în semn de aleasă prețuire și calde mulțumiri pentru rodnică și frumoasă colaborare.
Întâlnirea s-a încheiat cu ciocniri de pahare și suflat în lumânările tortului, dar și printr-o „trecere în revistă” a celor aflați la eveniment, glumind pe faptul că, potrivit participanților care sunt din „lumea întreagă”, despre eveniment se va povesti de la Bocșa la Făget, Lugoj, Timișoara, București, Bruxelles, Statele Unite ale Americii și înapoi prin Caransebeș, Oravița, Ohaba-Mâtnic și Anina.
Un eveniment de suflet desfășurat într-o bibliotecă primitoare și dedicat unui veritabil Om și Scriitor : Ion Ghera!Ion Ghera s-a născut în 15 iunie 1947 în localitatea Ohaba-Mâtnic, comuna Copăcele din județul Caraș-Severin. A urmat cursurile școlii din satul natal, apoi cursuri liceale la Caransebeș și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara devenind profesor de limba și literatura română. Ca dascăl, se dovedește a fi făcut pentru această profesie, are merite deosebite și este răsplătit cu funcția de director al unor școli din localitățile Zorile și Ohaba-Mâtnic. Ca scriitor, s-a remarcat ca epigramist, publicist și poet, debutând cu versuri în revista „Urzica” din 1966. Editorial, debutează în 1999 cu volumul de versuri „Spin alb” apărut la Editura „Dacia Europa Nova” la Lugoj. Urmează, apoi, un șir de plachete și volume de versuri și epigrame, atât în limba literară cât și în grai bănățean, devenind și membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. Referințe despre scriitorul Ion Ghera găsim în volume precum: „Antologia poeziei în grai bănățean” de Ștefan Pătruț.- Lugoj: Editura „Dacia Europa Nova”, 1999 (Colecția Grai Bănățan; 13); „Oglinda lui Narcis” de Constantin Buiciuc.- Timișoara: Marineasa, 2011; „Antologia literaturii dialectale bănățene. „Gura Satului” la radio Timișoara. 25 de ani. Poezie și proză 1991 – 2016” de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă și Cornel Ungureanu.- Timișoara: Eurostampa, 2016; „Enciclopedia Banatului. Literatura” ed. a II-a, coord. Doina Bogdan-Dascălu.- Timișoara: David Press Print, 2016; „Antologia literaturii dialectale bănățene” (poezie, proză, teatru) 1891 – 2017, ed. a II-a de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă și Cornel Ungureanu.- Timișoara: Editura Universității de Vest, 2017, precum și în reviste de cultură și literatură din Banat.

Vineri, 14 octombrie 2022 (Ziua a 8-a în cadrul Decadei)

REȘIȚA

·     Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ / ora 9.00:

Să vorbim despre Europa. În dialog cu Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Austria).

Cea de-a 18-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, dedicată celor 35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

·  Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 10.30:

Expoziție in memoriam Francisc Finta (*9.09.1938 – †19.07.2022).

·  Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“/ ora 11.00:

Concert oferit de profesorii Ștefania Vasiliu-Olaru și Doru Sascău din Bacău.

·        Foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 16.30:

Expoziție de fotografii și prezentare de carte-album: „Fluturii – Suflete călătoare / Schmetterlinge – Reisende Seelen“, autori: László Rácosy și Klaus Fabritius, apărută în cadrul Editurii „Honterus“ Sibiu, 2022.

·        Aula Magna „Eftimie Murgu“ a Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 17.15:

Concert cu participarea formațiilor și grupurilor muzicale: soliștii Marianne & Petru Chirilovici, corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara, corul german bucovinean din Câmpulung Moldovenesc (jud. Suceava), corul german „Drei Rosen” („Trei trandafiri”) din Vukovar / Croația și Corul „Franz Stürmer“ Reșița.

CARANSEBEȘ

·  Colegiul Național „C.D. Loga“ / ora 11.00:

Să vorbim despre Europa. În dialog cu Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Austria).

·   Colegiul Național „C.D. Loga“ / ora 12.00:

Program cultural prezentat de elevii colegiului în cadrul Decadei.

Sâmbătă, 15 octombrie 2022 (Ziua a 9-a în cadrul Decadei)

GĂRÂNA

Sărbătoarea „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXIX-a

·     Biserica Romano-Catolică „Sfânta Tereza de Ávila“ / ora 11.00:

Sfântă Liturghie pontificală de mulțumire a germanilor din Banatul Montan și cea de-a 152-a Liturghie de hram, concelebrată de mons. József Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara și pr. Veniamin Pălie, preot-paroh de Reșița 1 și arhidiacon al Banatului Montan, în calitate de gazdă.

·     Curtea Bisericii Romano-Catolice „Sfânta Tereza de Ávila“ / ora 12.00:

Rugăciune pentru decedații comunității, la Monumentul deportaților în fosta URSS.

·     Strada principală / începând cu ora 12.15:

Sărbătoarea „Kirchweih“-ului, cu ridicarea pomului și program cultural.

·     Căminul Cultural / ora 19.00:

Balul de „Kirchweih“.

REȘIȚA

35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

·     Foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 18.30:

Program cultural prezentat de formațiile: „Sonnenschein“, Moinești / Bacău, „Gute Laune“ din Satu Mare și „Enzian“, Reșița.

(dialog cu medicul primar Călin ȘTEFAN – șeful secției chirurgie plastică – Spitalul Județean Deva)

– Pentru început prezentați-ne câteva date biografice pe care le considerați mai semnificative.

– Sunt născut în orașul Vulcan, jud. Hunedoara. Am absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, promoția 2010. Specializarea în chirurgie plastică am realizat-o tot la Cluj-Napoca. Sunt medic specialist din 2015. Am lucrat în Germania câteva luni de zile apoi    m-am întors în țară. În momentul de față sunt medic primar cu o vechime de 4 ani la Spitalul Județean Deva .

– Este grea activitatea în specialitatea chirurgie plastică?

– Chirurgia plastică este o specializare mai nouă care abordează multe laturi chirurgicale în tehnici de microchirurgie reconstructivă cu multe provocări ce necesită o pregătire și un exercițiu continuu. Ca și dificultate și complexitate putem vorbi de chirurgia traumatică a mâinii, patologia tumorală și tratamentul arsurilor în încercarea de a îmbunătăți calitatea vieții și a reduce sechelele posttraumatice cu integrarea în munca și în societate. Cunoaștem cu toții importanța de a avea mâinile funcționale.

– Ce satisfacții vă aduce această disciplină medicală?

– Cea mai mare împlinire pentru orice medic consider că este aceea de a reda sănătatea și speranța unui pacient. Noi, medicii, vedem în fiecare zi ce înseamnă suferința prin boală. Până la urmă sănătatea este cel mai mare dar pe care îl poate avea omul.

– O întâmplare inedită, spectaculoasă în timpul unei intervenții, vă amintiți? Care vi s-au părut cele mai interesante intervenții chirurgicale?  

– În perioada rezidențiatului îmi aduc aminte că am participat la un program prelungit de operații care a început dimineața la ora 10 și s-a terminat a doua zi la 5 dimineața. Nici nu am mai mers acasă. Am continuat programul mai departe până la ora 14. Intervențiile de microchirurgie reconstructivă sunt laborioase și de durată, de exemplu replantările digitale sau traumatismele complexe de mână mutilante. Cele mai interesante intervenții chirurgicale sunt cele de microchirurgie reconstructivă cu lambouri vascularizate, mai ales folosite în chirurgia mâinii.

– Ce simțiți când vă aflați cu bisturiul, în mână, în fața unui pacient?

– Simt o mare responsabilitate pentru că orice intervenție chirurgicală și rezultatul ei au o influență puternică fizică și psihică asupra pacientului.

– Ce metode moderne folosiți în slujba însănătoșirii pacienților?

– Așa cum am precizat anterior sunt tehnicile de microchirurgie reconstructivă cu lambouri vascularizate.

– Vreo neîmplinire în munca dumneavoastră de chirurg plastic, ne-o puteți prezenta?

– Cu toate eforturile resurselor umane existente în sistemul de sănătate voi trăi cu o oarecare frustrare că nu o să pot să fiu la același nivel cu medicina occidentală datorită resurselor materiale și avansului tehnologic cu mult  peste România.

– Cum stați cu pregătirea profesională, participarea la conferințe și simpozioane în specialitate?

– Sunt medic primar din iulie 2022 și șeful secției chirurgie plastică. Acord o importanță în educația medicală continuă prin participarea periodică la congrese specifice specializării mele.

– Sunteți mulțumit de rezultatele muncii desfășurate?

– Cred că la această întrebare ar trebui să răspundă pacienții pe care îi tratez. Am o adresabilitate foarte bună și consider că prin acest lucru am câștigat încrederea pacienților. Cert este că niciodată nu ai cum să rezolvi toate problemele sau să mulțumești toți pacienții.

– Care vă este gândul de viitor?

– Sper ca de anul viitor să ne mutăm în secția nou modernizată de chirurgie plastică și care va avea dotări moderne.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR