Schitul „Sf. Nectarie” (stareț tânărul preot călugăr Nifon) așezat pe frumoasa vale a Nandrului (comuna Peştişul Mic), ctitorie a omului de afaceri hunedorean – OVIDIU CRIŞAN, a fost locația unei reușite activități cultural-religioase intitulată metaforic „Pace și liniște în suflet”.

Cei prezenți, deosebit auditoriu, au trăit clipele unei sărbători a bucuriei nașterii Domnului Iisus Hristos – cel care prin exemplul vieții sale divine ne-a învățat și învață cum să fim credincioși luminați sub semnul religiei creștin ortodoxe, o religie în care ne-am născut și crescut.

S-au recitat poezii, iar sub bagheta profesorului de religie MARIUS CIOABĂ, un grup de colindători de la Școala Gimnazială Teliucu Inf. (director prof. Rodica Istrate) a interpretat colinde strămoșești, spre slava lui Hristos, amintind despre ieslea minunată, cântecul păstorilor și magilor îngenunchiați sub lumina peste cer.

Cântăreața de muzică populară MARIA MIU, printr-un frumos și autentic colind dedicat sărbătorii Crăciunului a adus o închinare și mărire lui Hristos și îndemn în a-l cunoaște peDumnezeu.

Prezent la acest moment de trăire sufletească dr. ing. JANE MAGAON ne-a declarat în exclusivitate: „Am trăit momentele unei reușite lecții de educație, de credință și moralitate creștină, în cadrul căreia a fost simțită dorința întregului auditoriu, aceea că Iisus Hristos să facă din inimile noastre o cădelniță sfântă în care să ardă tămâia iubirii cu duhul ei blând, iar credința ortodoxă să fie mereu un izvor de viață și lumină”.

Text: Ioan Vlad

Foto: Georgeta Cizmaș

Din motive obiective unii foşti membrii ai Ansamblului Haţegana din oraşul de pe malul Cernei, nu au putut fi prezenţi la sărbătoarea omagială de înmânare a unor diplome şi plachete cu ocazia aniversării a 45 de ani de la semnarea de către Valeriu Erzian a certificatului de naştere a prestigiosului colectiv hunedorean format din dansatori, instrumentişti şi cântăreţi de muzică populară.

Pe acest fond, la iniţiativa Mariei Erzian fiica celui căruia artiştii Ansamblului Haţegana îi spuneau “tăticu”, s-a hotărât să se continuie momentul de trăire sufletească, de data aceasta la Galeriile de artă ale municipiului, semn al cinstirii activităţii lui Valeriu Erzian şi a virtuoşilor dansatori şi interpreţi ai cântecului popular.

Iată şi câteva gânduri consemnate cu această ocazie.

– Mulţumesc cerului că mi-a dat aşa mândrie de a fi fata lui Valeriu Erzian şi mi-a dat puterea să prezint puţina parte din tot frumosul pe care l-a făcut tatăl meu pentru hunedoreni şi pentru leagănul siderurgiei hunedorene în care a fost adoptat ca propriu fiu (Maria Erzian)

– Îmi amintesc de anii tinereţii noastre când am învăţat respectul pentru tradiţiile şi folclorul românesc, pentru bublicul spectator.

Îmi amintesc de anii plini de realizări artistice ale Ansamblului Haţegana semnate sub „bagheta” coregrafului Valeriu Erzian, omul căruia mulţi dintre noi, care am trăit în preajma sa, îi datorăm alese gânduri de preţuire şi respect (Mircea Nedelcu – fost dansator).

Ioan Vlad & Marinela Sârbu

 

Joi, 3 decembrie 2015, librăria reșițeană Semn de Carte a găzduit trei dintre evenimentele desfășurate sub genericul ZILELE CULTURII SÂRBE DIN ROMANIA LA REȘIȚA desfășurate în perioada 02.12.-  05.12.2015. Cu o contribuţie remarcabilă la identitatea noastră regională și  națională, una dintre etniile importante din România- sârbii au fost prezenți pe simezele Semnului de Carte cu expoziția de pictură cu lucrări realizate în Colonia de Artă din cadrul Zilelor Schimbării la Fața, cu un Salon de Carte cu apariții ale Editurii Uniunii Sârbilor din România si cu o seară literară de excepție.

In deschidere, Iulian Georgevici a subliniat, printre altele: “Pentru prima dată comunitatea sârbă din Reșița realizează Zilele Culturii Sârbe din România la Reșița în patru zile. De ce în patru zile? Pentru ca am vrut ca în aceste patru zile să prezentăm segmente culturale ca prietenii noștri să afle că în cultura sârbă, la fel ca și în alte culturi, există mult mai mult, nu doar muzică și dans… Pentru că viețuim în Banatul Montan cu atâtea naționalități încât Mitteleuropa e puțin spus, am să citez un prieten care a spus ca sârbii sunt sarea Pământului, dacă pui prea multă s-ar putea să nu poți să înghiți dar dacă pui prea puțină viața nu are farmec. Ieri a fost deschiderea oficială și pezentarea filmului Montevideo la sala Lira a Liceului de Arte Sabin Păuța, un film deosebit care are, aparent, accente comice dar mesajul este de un tragism extraordinar arătând ce înseamna, de fapt, sa fii un popor mic pe o planeta mare, dar și ce înseamna sa joci fotbal cu  granzii și să-i învingi. O lecție pe care ce-i prezenți cred că și-au însușit-o… Mâine, la Palatul Cultural, Teatrul de Stat Sârbesc din Timișoara va prezenta piesa Don Juan din Lishite  iar în ultima zi, sâmbătă 5 decembrie, la Casa de Cultură a Sindicatelor va avea loc un spectacol de muzică, dans și obiceiuri sârbești cu participarea, printre altele, a ansamblurilor folclorice din Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare, Sânmartinu Sârbesc și Deta. În seara acesta avem placerea să avem în mijlocul nostru oaspeți deosebiți care sunt aici ca acasă și vom prezenta câteva cărți spunând deschis că sârbii, în Romania, editează cele mai multe titluri de carte în comparație cu celelalte minorități. Trebuie să aratăm, încă o dată, cultura nu înseamna doar muzică și dans… Vom vernisa o expoziție de pictură, o parte dintre pânzele prezente pe simeză sunt ale unei pictorițe dragi mie, Danița Petcov, celelalte sunt dintr-o tabără de pictură. Despre ele va vorbi Ljubinka Perinac Stankov. Și,  la sfârșit,  prietenul nostru Frana ne-a pregătit ceva din bucătăria sârbeasca: fasole cu afumătură, varză cu afumătură, iar eu, toată noaptea am copt- fiind ars complet la degete- croafne iar Iadranca ne va aduce chec. Străduința noastră a fost pentru voi, prietenii noștri și am credința că vom pleca de aici mai bogați sufletește” și-a încheiat discursul IulianGeorgevici.

( citeşte mai mult…)

 

Joi, 10 decembrie 2015, ora 18.00, în Aula Musei Caransebesiensis

Participă:

• Corul Gheorghe Dobreanu al Catedralei istorice Sfântul Gheorghe din Caransebeş

Dirijor – profesor Maria Ponețchi

(repertoriu)

O, ce veste minunată – D.G. Kiriac

La Vitleem colo-n jos – N. Lungu

Mare minune – Gh. Dobreanu

La nunta din Cana Galilei – George Dima

Lerui, ler – Teofil Coste

După datini colindăm – Alex. Pașcanu

• Ansamblul Folcloric Zestrea Gugulanilor

(repertoriu)

Florile dalbe

Am plecat la vânătoare

Sus la Poarta Raiului

Pleacă Lina la fântână (Dăliana)

• Daniela Văcărescu

Asta-i seara

Edene, Edene

Mare Minune

• Eveline Constantin

Sus, sus, sus,

• Florica Franţ

Aseară pe-nserate

Colindăm Doamne colinde

La toată casa-i lumină

• Ştefan Isac

Domnului ler, Domnului Doamne

Ia sculaţi voi, boieri mari

Veniţi astăzi credincioşi

Mare Minune s-arată

Deschide uşa creştine

• Ansamblul Folcloric Zestrea Gugulanilor – jocuri populare de pe Valea Timişului

(coregraf Simion Dragalina)

În 29 noiembrie, credincioşii catolic de rit apusean (latin) intră în perioada numită Advent. În organizarea actuală a liturgiei romane, Adventul se plasează la începutul anului bisericesc. Anul liturgic începe cu prima duminică a Adventului, deoarece totul începe în Biserică cu venirea lui Cristos. Termenul latin „adventus” înseamnă „venire” şi semnifică o perioadă de pregătire dinaintea Crăciunului.

Cei care cunosc obiceiurile tradiţionale ale catolicilor de rit apusean, ştiu faptul că în această perioadă ei îşi pun în casă o coroniţă din brad cu patru lumânări, de cele mai multe ori de culoare roşie. Cele patru lumânări reprezintă cele patru duminici de Advent. În fiecare duminică se aprinde câte o lumânare în plus, în aşa fel încât, în ultima duminică, vor arde toate cele patru lumânări.

Acest obicei cu coroniţa de advent se regăseşte şi în multe case catolice din Banatul Montan.

 Erwin Josef Ţigla

Casa de Cultură din oraşul de pe Cerna – Hunedoara, a fost o excelentă gazdă pentru spectacolul aniversar, prilejuit de împlinirea a 45 de ani de la înfiinţarea Ansamblului Haţegana Hunedoara.

„ Certificatul de naştere” al acestui redutabil ansamblu (format din instrumentişti, interpreţi ai cântecului popular, dar şi de o echipă de dansatori, care a abordat tradiţii folclorice din toate zonele ţării, a fost semnat de regretatul coregraf Valeriu Erzian – fost balerin al Ansamblului Doina al Armatei din Bucureşti)

– Spectacolul aniversar – după cum ne declara fosta dansatoare Marinela Sârbu s-a dovedit şi un omagiu memoriei lui Valeriu Erzian, omul care a pus la Hunedoara bazele respectului pentru tradiţiile şi folclorul românesc, învătând pe tineri ce înseamnă performanţa în activitatea cultural – artistică, dar şi satisfacţiile muncii după trudă şi transpiraţie.

A fost deci un spectacol maraton, pe scenă evoluând vedete ale folclorului românesc, tineri interpreţi dar şi patru generaţii de dansatori.

Ca invitaţi de onoare am consemnat pe: Maria Ciobanu, Ionuţ Dolănescu, Tiberiu Ceia , Felicia Stoian şi remarcabilul violonist Virgil Muzur.

Nu a lipsit fiul regretatului Valeriu Erzian, Ionuţ, care a evoluat în spectacol cu un reuşit şi mult aplaudat solo dans.

Diplomele, buchetele de flori şi plachetele aniversare, din partea primăriei locale, au întregit frumuseţea spectacolui aniversar de la Hunedoara.

                                                                                                          Ioan Vlad

Hotelul Maier, din oraşul de pe Cerna a fost gazda unei inedite activităţi, în cadrul proiectului cultural, educativ-social: ,,Sănătatea – cel mai bun cadou pentru fiecare dintre noi. Să preluăm controlul asupra vieţii, îngrijindu-ne sănătatea.”, care a fost finanţat de U.A.T.- judeţul Hunedoara.

Au fost prezenţi peste 70 de elevi şi cadre didactice, care au audiat dezbaterea: ,,Fiecare zi este un nou început. Să ne formăm un stil de viaţă sănătos fără alcool, tutun şi droguri” susţinută printre alţii, de către deputatul de Hunedoara, Carmen Hărău, Cecilia Birău (D.S.P.-Hunedoara), Cornel Guţu (director executiv în cadrul Poliţiei locale), prof. Georgeta Cizmaş şi Dorin Gherman (Asociaţia ,,Stânca Veacurilor”).

A avut loc, cu această ocazie şi premierea de către U.Z.P.R. şi Cabinetul parlamentar Carmen Hărău a câştigătorilor concursurilor de jurnalism şi desen pe tema: DA VIEŢII! NU DROGURILOR!, în cadrul cărora, pe primul loc s-au detaşat Oana Dănciulescu (Şcoala Gimnazială Nr 2) – la jurnalism şi Bianca Opârlescu (Şcoala Gimnazială Nr.7) – la desen.

Nu a lipsit înfiinţarea cercurilor ,,Prietenii sănătăţii” şi “Reporteri pentru sănătate”; înmânarea de diplome cadrelor didactice, pentru contribuţia în finalizarea unor acţiuni educative, din partea Cabinetului parlamentar Carmen Hărău ; momentul artistic semnat de elevii Şcolii Gimnaziale Nr.7; vizitarea expoziţiei de artă plastică şi interpretarea de colinde sub bagheta solistului de muzică populară Sigismund Munteanu, au contribuit la reuşita activităţii.

  Ioan Vlad & Marinela Sârbu

„Să trăim sănătoși fără alcool, tutun și droguri” a fost tema unui reușit proiect de tineret finanțat de Direcția Județeană de Sport și Tineret Hunedoara și implementat în orașul de pe Cerna.

Astfel, la Colegiile „Traian Lalescu” și „Matei Corvin”, ca de altfel, la Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” au avut loc dezbateri pe teme ca „Alcoolul, tutunul și drogul – efectele nocive ale acestora” și „Fiecare zi un început: fără alcool, tutun și droguri”.

Nu au lipsit concursurile literare și de creație plastică pe tema „Da vieții! Nu drogurilor!”, iar la Hotelul „Maier” din localitate a avut loc vernisajul expoziției de artă plastică pe tema „Sănătatea – cel mai de preț dar al vieții”. De notat că în cadrul concursului de jurnalism s-au detașat, printre alții, elevele Rvovic Maria, Ana Chițulean și Nicoleta Vesa, iar la desen, pe primul loc s-a detașat Bianca Roșu.

Toți câștigătorii au primit premii din partea U.Z.P. din România (președinte Doru Dinu Glăvan) și diplome din partea D.J.S.T. Hunedoara.

Tot cu această ocazie s-au înființat cercurile „Prietenii sănătății” și „Reporteri pentru sănătate”.

Ioan Vlad, Georgeta Cizmaș

Foștii siderurgiști și mineri din zona Hunedoara au devenit din proprie inițiativă fermieri activi și au solicitat sprijin financiar de la APIA, pentru suprafețe de teren utilizate și aflate în proprietate sau în arendă.

Pe acest fond, am stat de vorbă cu șeful Centrului local APIA Hunedoara, ing. Florin Opriș, căruia i-am adresat câteva întrebări.

– Cum apreciați activitatea fermierilor la care ne referim, în campania agricolă 2015?

– Foștii siderurgiști și mineri la care vă referiți, în urma închiderii activităților siderurgice și miniere din zonă, s-au orientat spre activitățile agricole, mai exact cultivarea pământului și creșterea animalelor. În acest an debutul a fost mai greu întrucât au apărut unele proceduri noi în sistemul de subvenții al noii politici agricole. Cu toate acestea totul a decurs în bune condiții, toamna anului 2015 aducându-le satisfacțiile dorite.

– Care sunt cele mai frecvente activități agricole din zonă?

            – Creșterea și întreținerea animalelor, ca de altfel cultivarea pământului. De fapt, noi încurajăm dezvoltarea acestor activități agricole, pentru asigurarea continuității rurale și a vieții în această zonă, cu accent pe conservarea mediului și menținerea peisajului rural.

– Fermierii au luat din timp cunoștință de condițiile și criteriile de acordare a plăților de la APIA?

– Desigur că da. Le-au fost prezentate criteriile de bază și schimbările care au intervenit în sistemul de subvenții, cu accent pe modul de accesare și criteriile de eligibilitate. În acest context, pot spune că fermierii la care ne referim, au aplicat și în acest an practici tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și creșterea animalelor, cu accent pe modul de producție ecologic și utilizarea rațională a pajiștilor.

– Cât despre gândurile de viitor?

– Vrem ca agricultura să rămână adevărată afacere de viitor. Dorim să crească numărul fermierilor tineri, pe care îi vom sprijini și susține prin elaborarea de proiecte avantajoase care să-i ajute în extinderea și diversificarea activității.

Ioan Vlad,

Georgeta Cizmaș

19 noiembrie 2015, ora 12,00, holul central al Universităţii „Eftimie Murgu” Reşiţa:

28 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița.

Deschiderea expoziției documentare „Minoritatea germană din România – trecut și prezent în Europa unită”. În calitate de oaspeți de onoare: ES Werner Hans Lauk, Ambasadorul Republicii Federale a Germaniei la Bucureşti, dr. Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România și prof. Ovidiu Victor Ganţ, membru al Parlamentului României din partea Forumului Democrat al Germanilor din România.

La inițiativa profesoarelor Oprea Maria și Avram Crenguța de la C.N. „Regina Maria” din Deva, în calitatea lor de diriginte, respectiv profesor de limba și literatura română, în dorința promovării în rândul elevilor a creației jurnalistice, perfecționarea acestora în arta scrisului și nu în ultimul rând a diversificării formelor de exprimare și formarea gustului pentru frumos, s-a înființat un cerc de jurnalism la nivelul clasei a VI-a.

Astfel majoritatea elevilor acestei clase au debutat într-un concurs de jurnalism cu tema „DA VIEȚII! NU DROGURILOR!”, întrecere contând pentru proiectul educațional „Sănătatea cel mai bun cadou pentru fiecare dintre noi. Să preluăm controlul asupra vieții, îngrijindu-ne sănătatea”, la care participă și colegii lor din unități școlare din Hațeg, Hunedoara și Teliucu Inf. Cele mai bune lucrări vor fi răsplătite cu premii din partea U.Z.P. Din România.

 Ioan Vlad

Georgeta Cizmaș