Şi în acest an școlar, Colegiul Național de Informatică „Traian Lalescu” Hunedoara a susținut educația alternativă prin activități extracurriculare și extrașcolare prin „Programul Școala Altfel – Să știi mai multe, să fii mai bun!” Pe acest fond, cadrele didactice le-au oferit elevilor cele mai interesante experiențe de învățare „altfel”. Activitățile propuse au fost variate: vizite în punctele turistice ale orașului sau în unele instituții publice, drumeții, excursii în diferite părți ale țării, ateliere de creație literară și artistică, târguri cu ocazia sărbătorilor pascale, experimente fizice și chimice, activități ecologice, vizionare de filme etc. Elevii au apreciat diversitatea activităților, posibilitatea de a participa la o serie de programe interactive, educative, dar, mai ales, distractive.

Carmen-Elena Lupescu, Georgeta Cizmaș

Motto:

 „In artă ceea ce contează este să vibrezi tu însuți și să-i faci pe alții să vibreze” George Enescu

 Festivalul Internaţional SABIN PAUTZA (FISP) este un proiect METARSIS iniţiat din preţuire faţă de una dintre valorile de necontestat ale Banatului Montan- şi nu numai- compozitorul şi dirijorul Sabin PAUTZA şi din respect pentru muzica de calitate, muzică studiată în ani de zile, cu renunţări şi sacrificii. Concretizat prin efortul unit al iubitorilor de muzică adevărată, FISP ediţia a III-a se desfăşoară la Reşiţa în perioada 4-8 mai 2016. Evenimentul cuprinde: expoziţii, lansare de CD, concerte, recitaluri şi Concursul de Interpretare Pianistică şi Compoziţie SABIN PAUTZA.

 Miercuri, 4 mai 2016

 Deschiderea FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL SABIN PAUTZA 2016

Ora 19:00

MUZEUL BANATULUI MONTAN

Vernisajul expoziției de pictură XPLORE MISTIC – ABSTRACT, Bogdan PIPERIU (Germania)

Prezintă: Ada D. CRUCEANU, Calin CHINCEA

Lansarea CD-ului  SABIN PAUTZA OPERA OMNIA Vol. 13

Prezintă: Corina RĂDUCANU, Ioana Raluca VOICU-ARNĂUȚOIU

ESPLANADA MUZEULUI BANATULUI MONTAN

Concert THE ROAD BAND  

Cristi IAKAB (chitară, voce)

Andrei GIULVEZAN (chitară bas)

Lorand BALOG-REMELEI (clape, backing voice)

Constantin BOROZAN (baterie)

>>>>>>>>>>>>

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin vă invită să participaţi la o conferinţă de presă care va avea loc la sediul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din municipiul Reşiţa, bd. Revoluţia din Decembrie nr. 22, în ziua de miercuri, 13 aprilie 2016, orele 11,00. Tema principală a conferinţei de presă o constituie manifestarea „Zilele Literaturii Germane la Reşiţa” care se va desfăşura în perioada 15 – 19 aprilie 2016.

Datorită faptului că la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş au loc lucrări de reamenajare a expoziţiei permanente, vă anunţăm că la sediu este posibilă vizitarea expoziţiei Casa pădurarului de la Marga.

În schimb, Rezevaţia Arheologică Tibiscum – Jupa este deschisă publicului.

În acest sens vă anunţăm că programul de vizitare al Rezervaţiei Arheologice Tibiscum – Jupa este în perioada 18. 04. 2016 – 22. 04. 2016 între orele 10.00 – 18.00.

La sediul Rezervaţiei Arheologice Tibiscum – Jupa vom organiza zilnic Workshop de arheologie, în cadrul căruia specialiştii muzeului vor dezvălui doritorilor tainele arheologiei.

Rugăm pe cei interesaţi de una dintre activităţile organizate de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş să se adreseze secretariatului instituţiei.

Înteaga acţiune se derulează cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Persoană de contact pentru programări: Cristina Moisă, tel.: 0255 512 193.

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin vă invită să participaţi la o conferinţă de presă care va avea loc la sediul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din municipiul Reşiţa, bd. Revoluţia din Decembrie nr. 22, în ziua de miercuri, 13 aprilie 2016, orele 11,00. Tema principală a conferinţei de presă o constituie manifestarea „Zilele Literaturii Germane la Reşiţa” care se va desfăşura în perioada 15 – 19 aprilie 2016.

Serban Cionoff: Cinismul şi minciuna fac casă bună în palavrele răspândacului guvernamental!

„Absolut revoltătoare și, în ultimă instanță, de natură să îl descalifice în mod definitiv și iremediabil este declarația purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu:,, Ziariștii nu au dreptul moral să ceară pensii speciale’’.

Citesc, recitesc și pur și simplu, mă întreb cum aș putea caracteriza mai exact o asemenea zicere: o minciună crasă sau încă o dovadă de cinism pur tehnocrat al guvernanților a la varză de Bruxelles?!

În primul rând, este o minciună nerușinată! Fiindcă nici pomeneală despre o pensie specială, ci pur și simplu despre completarea unei legi care reglementa pensiile pentru membrii uniunilor de creație legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Act normativ de prevederile căruia, din motive care odată și odată ar trebuie lămurite, nu au putut beneficia și ziariștii.

Ceea ce nu știe, uită sau mai degrabă nu vrea să spună zvonacul autorizat al Palatului Victoria este faptul că prin această completare a legii se realizează un îndelung așteptat act de dreptate. Mă refer la faptul că, în cărțile de muncă ale noastre, ale celor care am lucrat în presă și în perioada de dinainte de 1990, se menționau doar salariile, dar nu și așa zisul ,,acord’’, reprezentând cam 40% din încadrarea financiară a materialelor publicate. Numai că, deși aceste sume erau impozitate, ele nu apăreau și în cartea de muncă. Prin urmare nu au fost luate în calcul la stabilirea pensiilor. Așa se face dacă, deși noi, ziariștii, am contribuit cu acești bani la bugetul de stat, treaba nu a contat în calcularea pensiilor. Mai pe românește spus, am fost pur și simplu furați!

Împrejurare la care se adaugă și faptul că, în deceniul opt al veacului trecut, potrivit unei indicații venite direct de la Cabinetul II și sub pretextul ,,strângerii curelei pentru achitarea datoriei externe a României’’, suma totală a acordului realizat de un ziarist – drepturile de autor pentru articolele publicate- nu putea depăși salariu său pe o lună. Prin urmare, dacă acordul încasat în 6 luni ajungea la cota lunară a salariului, în restul anului scriai … în contul muncii patriotice. Deci, încă un furt pe față!

>>>>>>>>>>>>>>>

ICOANE BĂNĂŢENE – revistă de cultură provincială românească, editată de Societatea Literar-artistică ,,Sorin Titel” din Banat

Editarea acestei reviste constituie împlinirea unui vis al scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu. Zămislită din dragostea sa incurabilă de Banat şi bănăţeni, revista este considerată metaforic, de însuşi izvoditorul ei, ,,una dintre fiicele mele”.

Cu întâiul număr apărut la finele anului 2011, astăzi părintele ei, Nicolae Danciu Petniceanu, semnalează apariţia cu numărul 12.

Veritabil act cultural, motivarea acestei publicaţii se regăseşte în programul revistei: ,,de-a evoca figuri ilustre din trecutul Banatului, cu precădere figuri de preoţi şi dascăli de ţară, pe care îi socot veritabile candele de iluminare pe cărările dezrobirii sociale şi naţionale.” Vorbind despre Institutul Teologic-pedagogic din Caransebeş, din inima Banatului de munte, îl socoate un adevărat ,,cuib de vulturi”, unde cresc preoţii şi dascălii de ţară – luminătorii satelor. Într-adevăr, N.D.P., număr de număr, a evocat în chip de medalioane, imagini de preoţi şi dascăli – ,,candele pe cărările educării”. Exemplific câteva nume: Gheorghe Tătucu, Coriolan Buracu, Petre Barbu, Ioan Popovici, Ioan Chendi (preoţi), Nicolae Mergea, Gheorghe Bălteanu, Costa Giurginca, Traian Henţiu, Teodor Bucurescu (învăţători).

O altă motivaţie priveşte datinile şi obiceiurile româneşti din Banat, tradiţii pe cale de dispariţie, pe care N.D. Petniceanu le prezintă ca pe nişte odoare în paginile revistei sale. Datinile şi obiceiurile, limba şi portul românesc din Banat, sunt susţinute de-o bogată iconografie, fotografii document, vechi, din alte veacuri, ce ilustrează în paginile revistei articole inedite, cu un bogat conţinut informaţional. .

Între semnatarii articolelor se pot remarca autori din Banatul istoric, scriitori, publicişti din Banatul sârbesc. Această orientare publicistică este vădit îndreptată spre refacerea legăturilor spirituale dintre românii din întreg cuprinsul Banatului, ce astăzi îl numim istoric.

Neîndoielnic, revista poate constitui pentru orişicare gen de cititor, doritor de hrană spirituală, o bogată sursă de informaţie privitoare la istoria şi cultura tradiţională a Banatului.

https://icoanebanatene.wordpress.com/

https://icoanebanatene.files.wordpress.com/2016/04/icoane-banatene-101112-bun-de-tipar.pdf

Constantin VLAICU

În data de 26 octombrie 2015 debuta la secţia germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin un şir de dezbateri sub genericul „Păreri, opinii, realităţi. Discuţii amicale pe tema istoriei locale a Banatului Montan”, cu ing. Dan Perianu din Reşiţa şi cu toţi iubitorii acestui loc binecuvântat de Dumnezeu.

Aceste dezbateri în limba română vor continua în cadrul unui număr preconizat de 10 întâlniri, ultima având loc în preajma zilei de 3 iulie 2016, când se vor sărbători cei 245 de ani de la aprinderea primelor două furnale pe meleagurile reşiţene, de fapt începutul Reşiţei.

Invităm pe această cale pe toţi iubitorii Banatului Montan şi ai Reşiţei, tineri şi maturi, intelectuali şi simpli locuitori ai comunităţilor Banatului Montan, să vină să participe la cea de a șaptea întâlnire, care va avea loc în data de 11 aprilie, începând cu orele 17,00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

Erwin Josef Ţigla

PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ „MARIA ZĂPEZII”, ORAŞUL VECHI (Poarta 1, TMK)

Joia Sfântă (24 martie)

19:00 – Liturghia Cinei Domnului

Vinerea Sfântă (25 martie)

15:00 – Celebrarea patimii Domnului nostru Isus Cristos

Sâmbăta Sfântă (26 martie)

20:30 – Învierea Domnului

  Vigilia Pascală

  Procesiunea pascală

Biserica rom.-cat. Secu

19:00 – Învierea Domnului

  Vigilia Pascală

  Procesiunea pascală

21:00 – Biserica rom.-cat. Văliug

  Învierea Domnului

  Vigilia Pascală

  Procesiunea pascală

 CONTINUARE (vezi programul complet) >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

O după-amiază răcoroasă de început al primăverii.

La cafeneaua dependentă de cultură „Jos pălăria” din municipiu reședință de județ s-a desfășurat o inedită manifestare culturală pe fondul căreia am notat recitări de poezie proprie, compuneri de versuri sau epigrame ad hoc (în schimbul unei cafele sau unui pahar cu suc).

A fost o seară dedicată poeziei, o întâlnire de suflet a unor poeți și scriitori hunedoreni, seară închinată Zilei Internaționale a Poeziei.

Nu a lipsit dialogul și discuțiile decente între cei prezenți pe tema rolului poeziei în viața noastră cotidiană.

Printre recitatorii propriilor creații am surprins plăcut, printre alții, pe Mariana Pândaru, Paulina Popa, Daniel Marian, Ioan Vasiu, Dumitru Tâlvescu, Violeta Deminescu, dar și pe debutanta în ale poeziei, judecătoarea Nina CORDUNEANU, a cărei poezie intitulată  „SPUNE-MI…” o redăm mai jos:

 „Spune-mi, iubite, cum să mă vindec                       Şi pașii tăi beți, preludice valsuri,

De dorul ce-mi sfâșie seva gemând,                          La ușa mea veche derizoriu popas,

Cum să-mi alung durerea din pântec                        Şi inima ta, nesfârșite abisuri,

Când eu mă trezesc la tine visând?                           Refugiu nesigur pentru firi de pripas?

 

Şi cum să te șterg din memorii nescrise                    Spune-mi, iubite, cum să mă vindec

Ce-mi bântuie carnea ca lupii în haite,                     Cum să mă apăr de aprigul jar,

Şi cum să-ți uit ochii, mărgele aprinse,                     Cu scuturi de fum ori prin decântec

Fulgurând înspre mine nădejdi sfâșiate?                  Scăpa-voi eu, oare, de cruntul calvar?”

 

Şi mâinile tale, blesteme de muzici

Pe trup îngrădit de-nnăscute pudori,

Cuvintele tale, orgii de duminici,

Metafore-aprinse pe frânte viori?

Simona Ilucă

… A fost genericul unei interesante activități dedicate omagierii cunoscutului jurnalist și scriitor VALERIU BÂRGĂU (plecat prea repede pe calea veșniciei) și organizată la Colegiul Național „Regina Maria” din Deva, la inițiativa prof. MARIA OPREA, diriginta clasei a VI-a A.

Despre personalitatea lui Valeriu Bârgău, jurnalistul și scriitorul care s-a impus în arta scrisului prin valoarea sa incontestabilă și maturitate spirituală deplină, a vorbit Mariana Pândaru Bârgău, care la cererea auditoriului și-a prezentat propriai activitate de poet în plină acțiune, cu viziuni proprii și originale, familiarizând astfel pe cei prezenți cu pasiunea sa față de scris, dar și cu câteva din poeziile sale convingătoare și cu o autentică dinamică interioară.

Tot cu această ocazie au fost premiați de către U.Z.P. din România elevii participanți la concursul de jurnalism pe tema „Da vieții! Nu drogurilor!” (a se vedea foto)

Consemnăm și o declarație, în exclusivitate, a prof. Maria Oprea: Prin această activitate am concluzionat că poezia e o artă a cuvântului, e un mod de existență  pentru unii dintre noi. Scriitorii vin printre noi cu darul de a se descoperi pe ei înșiși, de a ne spune nouă, tuturor, despre aceleași lucruri, poate, pe care însă le văd, le simt și le exprimă altfel. E un alt fel de a fi în lumea reală. Mariana Pândaru s-a părut a fi scriitoarea care revigorează și care menține forma poeziei ca mod de comunicare pentru stările sufletești inedite, nepătrunse. În memoria scriitorului Valeriu Bârgău s-au spus lucruri care au readus în memoria noastră imaginea acestuia printre copii, prin poezie și mărturii ale scriitoarei. Poezia – izvor de stări și emoții, moment de autocunoaștere, de împăcare, de liniște, de bucurie, dar și de tristețe. Poezia este expresia omului însuși, cumul de stări și de emoții – toate surprinse în ochii și-n vorbele Marianei Pândaru, căreia îi mulțumim pentru momentul deosebit.

 Georgeta Cizmaș