Cu prilejul celor 180 de ani de la nașterea scriitorului Ion Creangă (1 martie 1837), Școala Gimnazială Ocna de Fier a gândit un proiect extracuricular, coordonat de prof. Laura-Ioana  Gherghinoiu, intitulat  Ion Creangă – prietenul copiilor”, proiect care cuprinde o serie de evenimente culturale, organizate în parteneriat cu câteva instituții, și care-și propune să faciliteze accesul elevilor la carte, la scrierile unuia dintre marii clasici ai literaturii române, un scriitor ușor de recunoscut prin oralitatea și umorul prezent atât în relatarea propriilor amintiri, cât și în basmele și poveștile sale.

Unul dintre partenerii acestui proiect este Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, iar prima activitate s-a desfășurat în data de 22 februarie 2017, la sediul bibliotecii bocșene și a constat în câteva activități literar-aplicative.

Domnișoara prof. coord. Laura Gherghinoiu a gândit cu multă meticulozitate evenimentul, participanții dovedindu-se captivați.

A fost prezentată, printr-un material power point, viața și activitatea marelui scriitor, s-a lecturat cu voce tare din cele mai cunoscute povestiri, s-au completat fișe vizând cunoștințele elevilor cu privire la scriitorul prezentat, s-a urmărit un film și, în loc de concluzii, s-au notat impresii despre eveniment.

Pentru două ore, tineri și adulți am pășit, virtual, ”pe urmele lui Creangă” și ne-am delectat cu năzbâtiile lui Nică, dar și cu dulcele grai moldovinesc.

Expoziția de carte ”Ion Creangă” din fondul Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea” Bocșa a înnobilat momentul și a stârnit interesul copiilor pentru lectură. 

Recent, un scurt popas la S.C. FARM VET din  orașul de pe Cerna – Hunedoara, ne-a oferit prilejul de a cunoaște doi tineri – medici veterinari, RĂZVAN GIURGIU și DANIEL VÂȚĂ, (a se vedea foto) care în exclusivitate ne-au relatat aspecte din agenda lor de lucru, punctând cu o modestie firească strădania pentru onorarea profesiunii alese, autentic reper de sprijin în slujba sănătății animalelor.

Am cunoscut doi medici veterinari, două biografii a căror exemplaritate o dă efortul și responsabilitatea în activitatea de zi cu zi. Doi tineri cu ochii scăldați în zâmbetul unor reușite în profesiunea aleasă.

Zilnic acești tineri oferă celor ce trec pragul cabinetului o paletă bogată de activități specific veterinare: consultații, vaccinări profilactice, ecografii, intervenții chirurgicale, analize de laborator,etc.

Pe fondul vocației pentru profesiunea aleasă, care le îmbogățește personalitatea, cei doi medici se pot mândri cu reușite intervenții chirurgicale, printre care extirpare de tumori sau de calculi din vezica urinară. Au intervenit pentru ruperi de ligamente etc.

Argumentele de netăgăduit al faptelor, a răspunderii profesionale a celor doi medici putem concluziona că este pasiunea, competența, energia, entuziasmul și o bună pregătire profesională.

Maria Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

În fiecare an, la 21 februarie se sărbătorește în întreaga lume Ziua Internațională a Limbii Materne. Scopul principal al acestei zile sărbătorită pentru prima oară în anul 2000, este de a promova diversitatea lingvistică și culturală.

Istoria acestei zile este legată de UNESCO care a anunțat-o pentru prima oară la 17 noiembrie 1999, ea fiind recunoscută ca atare și de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite la data de 16 mai 2007.

La Reșița, Ziua Internațională a Limbii Materne va fi sărbătorită la 21 februarie printr-o întâlnire în sala 203 al Colegiului Național „Diaconovici – Tietz”, începând cu ora 12,00.

„tinereţea e sălbatică şi are nevoie de mulţi învăţători,  supraveghetori, pedagogi şi dădace…” (Sf. Ioan Gură de Aur)

 Pornind de la premiza că Centrele de Tineret ale Episcopiei Caransebeşului sunt „o investiţie profitabilă” a Bisericii, deoarece înseamnă investiţie în suflete curate ale unei „generaţii a bucuriei”, afirmaţii de-altfel dovedite prin idei şi activităţi de excepţie ale unor minunaţi tineri, Episcopia Caransebeşului, prin Departamentul de Tineret, a organizat în perioada 17 -19 februarie 2017 un Congres cu tema „Centrele de tineret ale Episcopiei Caransebeşului – forme concrete de implicare a Bisericii în educaţia tinerilor”, eveniment organizat cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului.

Astfel, timp de trei zile, oraşul Moldova Nouă a fost gazda lucrărilor congresului, agenda evenimentului dovedindu-se a fi una bogată şi diversificată, iar locaţiile  încântătoare: Sala de festivităţi a Restaurantului „Auto Alex” din Moldova Nouă şi Hostel„Baba Caia” din Coronini.

Cuvântul de deschidere a aparţinut primarului Adrian Torma, partener în organizarea evenimentului şi fiu smerit al Bisericii Ortodoxe, calitate evidenţiată şi prin frumoasele cuvinte adresate invitaţilor în expozeul alăturat urărilor de bun venit.

„Fără credinţă şi fără Dumnezeu nimic nu există, afirma primarul Adrian Torma. E important să ne reîntoarcem către cei tineri deoarece, dacă unele lucruri le mai putem schimba la unele generaţii, le ei le putem forma. […]Fără Dumnezeu nu se poate forma nimic bun. Am ales ca fetiţa mea să meargă la un Centru de tineret deoarece copiii care cresc în credinţă sunt mai frumoşi şi mai buni. Iar puterea de a fi bun, stă la noi. Puterea de a forma oameni buni, stă la noi.[…]”

>>>>>>>>>>>>>>

„Cu prilejul făşangului, pe străzile Reşiţei umblau mascaţii. În duminica făşangului obiceiul îşi găsea apogeul. Mascaţii cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de ţipete de bucurie şi plânsete, sunete de diferite intensităţi şi tonalităţi, acorduri de acordeoane şi alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascaţi strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“

Astfel descria profesorul, scriitorul şi etnograful reşiţean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”) perioada de făşang la Reşiţa.

Povestea zilelor de făşang la Reşiţa poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel amintindu-şi de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incadescentă. Toată populaţia era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracţia seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măşti, diversitatea lor fiind recunoscută şi apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toţi cei prezenţi. Şi nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul sau se înmormânta, depinde de locul desfăşurării manifestării.

Dar de fapt ce înseamnă făşangul? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează şi Miercurea Cenuşii, adica ziua în care creştinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paştelui.

Din păcate, războiul, urmările sale şi perioada de persecuţii care a urmat, au condus la „îngheţarea” acestei sărbători. Abia în anii `70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activităţii culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiţie prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până şi 1.200 de invitaţi. Pentru muzică semnau renumite formaţii de muzică germană din Banatul de Şes şi din Reşiţa. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta şi-a încheiat activitatea în mijlocul anilor `80 şi implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.

Primul bal de făşang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul 1991, în organizarea Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa. De atunci, an de an, asociaţia organizează această manifestare, reuşita ei consemnându-se în fiecare an de către mass-media scrisă şi vorbită. Anul acesta, balul de făşang se desfăşoară în ziua de 25 februarie, pentru a 27-a oară.

Din anul 2000, asociaţia noastră organizează în perioada făşangului din fiecare an sărbătoarea tăiţeilor, o manifestare gustată de toţi cei prezenţi. Desigur se servesc tăiţei, se ascultă muzică, se dansează şi se cântă, se ascultă scheciuri.

Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa organizează an de an, în ultima zi a făşangului, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post – sărbătoarea gogoşilor.

Anul acesta, reşiţenilor li se alătură multe organizaţii şi parteneri în derularea Făşangului german în Banatul Montan, manifestare ce reprezintă şi astăzi o prezenţă activă în viaţa tradiţională a etniei germane din Reşiţa şi din întreg judeţul Caraş-Severin.

Inima Ţării Almăjului, localitatea cărăşeană  Bozovici, a găzduit, în data de 18.02.2017, o amplă manifestare culturală desfăşurată sub titlul generic COLOCVIILE REVISTEI ALMĂJUL. Laitmotivul acţiunii culturale: Revista ALMĂJUL, prima publicaţie locală din istoria Ţării Almăjului, având ca fondator un inimos şi cunoscut promotor cultural, valoros păstrător al patrimoniului cultural local, profesorul Gheorghe RANCU-BODROG.

 Prilejuită de lansarea primului număr din anul 2017, acţiunea s-a desfăşurat în prezenţa a numeroşi invitaţi, oameni de cultură sosiţi din largi areale geografice, mai exact judeţele Caraş Severin, Arad, Timiş, Mehedinţi, precum şi reprezentanţi ai românilor din Serbia- Banatul Istoric. Pe lângă invitaţi şi organizatori, au mai fost prezenţi, alături de oficialităţi locale, localnici inimoşi, dornici de cunoaştere şi desfătare spirituală.

Cuvântările numeroase au scos în evidenţă rolul deosebit al presei rurale în păstrarea identităţii culturale locale, conservarea tradiţiei şi promovarea creaţiei cultural-tradiţionale. Nu am putut să nu constat, în efervescenţa atmosferei create, şi unele vagi tendinţe naţionaliste, acestea exprimând o stare de spirit îngrijorătoare în lumina recentelor evenimente ce îngrijorează, prin amploarea lor, o bună parte din societatea românească, constatând un fenomen,  fară precedent, de dezbinare şi polarizare a societăţii prin conflicte ideologice, ce pot dauna profund ideii de unitate naţională.

Ca o concluzie personală, pe lângă onoarea oferită de a fi alături de valoroşi oameni de cultură, la o manifestare de o înaltă ţinută spirituală, atmosfera de românism mi-a dat noi speranţe în statornicia fiinţei naţionale şi în puterea ei de a nu se risipi, prin cât mai multe manifestări de acest gen.

O a doua parte a evenimentului a cuprins lansarea cărţii ALTAR DE JERTFĂ ŞI IUBIRE a poetului almăjan Dănilă SURULESCU, în cadrul căreia autorul s-a prezentat asistenţei, apoi a citit câteva dintre poeziile sale. De asemenea câţiva dintre invitaţi au dorit să exprime considerente asupra lucrării şi autorului. S-au oferit cărţi şi autografe celor prezenţi. 

Mulţumiri organizatorilor:

Centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea  culturii tradiţionale Caraş Severin, reprezentat la manifestare de doamna Angelica HERAC, redactorul şef al revistei de cultură tradiţională NEDEIA,

Asociaţiei muzeelor şi colecţiilor săteşti din Banat – Crişana, reprezentat de director Dr. Doru SINACI,

Asociaţiei publiciştilor presei rurale din Banat, , reprezentat de preşedintele acestei asociaţii Prof. Ioan TRAIA,

Asociaţiei culturale “Banatcult” Almăj, Asociaţiei IZVOARE ALMĂJENE  Bozovici, Revistei de cultură ALMĂJUL, domnului prof. Gheorghe RANCU-BODROG.

Constantin VLAICU, membru UZPR, redactor şef publicaţia VESTEA, Mehadia

Această prezentare necesită JavaScript.

Biserica Ortodoxă Română a declarat anul 2017 ca Anul omagial al iconarilor și pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română.

În acest context, joi 16 februarie 2017, la sediul Centrului de Tineret ”Vasiova” din Bocșa membrii ai ATOR din zonă s-au întâlnit pentru a viziona filmul ”Să nu ne răzbunați: Mărturii despre suferințele românilor din Basarabia” film realizat prin strădania monahului Moise de la Mănăstirea Oașa.

În urma vizionării documentarului, tinerii au purtat discuții cu privire la deportările în Siberia, la deținuții politici din Basarabia și foametea acelei perioade (1946-1947).

Preoții Doru Melinescu, Ciprian Costiș, Valentin Ungar și Petrică Ghimboașă au fost cei care au povestit tinerilor prezenți despre durerile și greutățile acelei perioade, dar și despre cărțile monahului Moise Iorgovan: ” Să nu ne răzbunați: Mărturii despre suferințele românilor din Basarabia” și ”Sfântul închisorilor: Mărturii despre Valeriu Gafencu,” volume apărute la Fundația ”Sfinții închisorilor”.

Tânăra Andra Jurca, responsabilul ATOR zona Bocșa, le-a vorbit colegilor ei despre importanța întâlnirii, despre viitoarele activități ale asociației și implicarea fiecăruia pentru reușita acestora.

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Tineret ”Vasiova”, coordonator pr. Doru Melinescu, ATOR Zona Bocșa, responsabil Andra Jurca, în parteneriat cu Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa.

 În 16 februarie 2017 Citim Împreună România celebrează Ziua Internaţională a Cititului Împreună, un eveniment global marcat de milioane de oameni în peste 100 de ţări, organizat de Lit World.

Astfel că, în această zi de 16 februarie, în şcoli şi biblioteci s-au organizat evenimente de lectură împreună.

Şi biblioteca bocşană s-a alăturat acestui frumos proiect de promovare a cărţii şi a lecturii şi, împreună cu elevi de la Liceul Teoretic ”Tata Oancea” din Bocşa, au citit împreună o poveste.

Aşadar, joi, 16 februarie 2017, de la ora.9.00, la sediul Bibliotecii Orăşeneşti ”Tata Oancea” din Bocşa, elevi ai clasei a III-a, însoţiţi de dna. înv. Iovănel Narcisa, au lecturat, împreună cu eleva voluntar Andra Jurca, o poveste. Andra a ales o poveste frumoasă şi educativă pentru cei mici: ”Prinţul Timur sau Binele nu se pierde niciodată”, din seria celor ”O mie de nopţi”.

Întâlnirea s-a încheiat conform poveştii alese de Andra, adică buna purtare a copiilor a fost răsplătită de către organizatori cu diplome şi calendare în care ei înşişi s-au regăsit ca personaje, dar, mai ales, cu multe fotografii, ceea ce s-a dovedit a fi pe placul tuturor.

15 februarie 2017, ora 15,00, galeria Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin, Reşiţa:

Fășang 2017. Expoziţia „Carnavalul Culorilor” (ediţia a VIII-a) a cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reşiţa (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka). Cu participarea celor mici de la „Enzian“ Reșița.

15. Februar 2017, 15:00 Uhr, Galerie der Kreisdirektion für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Fasching 2017. Ausstellung „Karneval der Farben“ (VIII. Auflage), mit Teilnahme des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina und Gustav Hlinka) des DFBB Reschitza. Dabei sein werden auch die ganz Kleinen der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza.

De curând a apărut numărul 1 (325) / 2017 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 244 pagini ale ediţiei pe luna ianuarie se pot citi următoarele:

• 5: Cuvânt înainte în grai german reşiţean;
• 6: Invitaţie pentru toţi cei care doresc să doneze 2% din impozitul pe venit Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;
• 7: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;
• 10: România: de 10 ani membră a Uniunii Europene, 1.01.2007 – 1.01.2017; Mesaje de salut din partea unor personalități politice din țară și de peste hotare;
• 18: Programul activităților pe luna ianuarie 2017 ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și ale Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;

>>>>>>>>>>>>Echo der Vortragsreihe“ nr. 1 – 2017 Continuă lectura →

Receptivă la frământările literare românești, d-na Silvia Popescu, semnatara cărții „FILE ȘI SUFLETE CITITE”, a adunat o serie de „experiențe” artistice, articole și eseuri publicate în „Făclia”, „Epigrama” sau alte publicații, acoperind o perioadă temporală corespunzătoare anilor 1997-2010.

Materialul informațional este unul de succes. Treptat, pătrundem în misterul imaginației unor autori contemporani sau actuali. Cu ajutorul d-nei Silvia Popescu ne însușim un material inedit, fascinant, care aprinde în cititor dorința cercetării și îndeamnă la reflecție.

            De o sensibilitate fără margini, autoarea destăinuie prietenia unică a celor doi reprezentanți ai literaturii noastre și maghiare: Octavian Goga și Ady Endre. În lumea artei, a celor care promovează frumosul nu există bariere. Devenim cu toții universali. Destine de împletesc și se despart, iar amiciția transcede timpul și obstacolele vieții.

Pagini nepieritoare, sinteze ale universului beletristic, observații subtile ne fac să păstrăm alături acest prim volum-document, pentru a-i folosi substanța, în toate zilele noastre flămânde sau însetate de cultură. Cartea oferă multe pagini dedicate unor personalități epigramistice și nu numai.

Prietenii adevărate se leagă și între cei care au scopuri literare comune sau care slujesc condeiul cu dragoste. D-na Silvia Popescu îi susține pe scriitorii care se dăruiesc vieții literare, care aduc un plus artei sau care nu rămân indiferenți la metamorfoza societății civile și politice. Este, în primul rând, cazul autorilor de epigrame, primiți călduros de publicul iubitor de literatură, admirați și aplaudați la scenă deschisă.

Amintiri, documente, fotografii, aniversări, ecouri preromantice creează o punte între istorie și prezent, oferindu-ne comoara tinereții fără bătrânețe, a valorii care înfrânge vremea.

Virtuți, teatru, pictură, fapte deosebite, de neprețuit, se împletesc și stârnesc în cititor curiozitatea, impresionează, delectează sau aprind scânteia pentru tezaurul patriotic românesc, pentru interesul național care cutremură sufletele sincere.

Suntem recunoscători d-nei Silvia Popescu pentru efortul depus în selectarea textelor, pentru truda analizei, pentru încurajările și felicitările adresate oamenilor de litere pe care i-a adunat într-o comunitate a breslei și care se regăsesc uniți între paginile unei cărți dedicate celor care empatizează sau uneori cochetează cu literatura.

Sunt adevărate file „muzicale”, cu tonalitate gravă sau idilică, suflete care au adormit sau care astăzi răspund „Prezent!” Împreună reprezintă un triumf al spiritualității care definește ființa umană, spiritualitate indispensabilă spațiului în care viețuim.

Să ne trăiți, iubită doamnă a scrisului nostru! Ne înclinăm cu respect în fața Dumneavoastră.

Isabela-Carmen Susanyi

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

31 ianuarie 2017, ora 18,00, Centrul German „Alexander Tietz“, Reşiţa:

Vernisajul expoziției de fotografii „Oameni și măști: Fășang la Celnic / Anina, 2015 – 2016”, cu fotografii realizate de Petre Dalea (Reșița). Prima manifestare de Fășang a anului 2017.