În această perioadă când ne aflăm într-o stare de alertă și urgență, o autentică „oază” a coronavirusului la nivelul comunei Teliucu Inferior – după cum ne spunea zilele acestea ing. Daniel Gheorghe PUPEZĂ (în foto) în calitatea sa de primar – prin grija și responsabilitatea Comitetului local pentru situații de urgență s-au luat o serie de măsuri restrictive, unele reieșite din ordonanțele militare, concrete și eficiente pentru apărarea sănătății locuitorilor din satele aparținătoare comunei.
Nu a lipsit preocuparea și atenția pentru depistarea de noi simptome de îmbolnăviri atât cunoscute, dar și a unora neașteptate din partea furiei virusului înspăimântător.
Dar iată și câteva din măsurile luate: dezinfectarea de două ori pe săptămână a tuturor străzilor din satele comunei, a celor 24 de scări ale blocurilor din localitatea Teliucu Inferior, a centrului de afaceri, afișarea la locuri publice a celor cinci hotărâri ale Comitetului local pentru situații de urgență, închiderea și dezinfecția celor cinci parcuri și locuri de joacă pentru copii din Teliucu Inferior și satul Cinciș, legătura și urmărirea stării de sănătate a locuitorilor aflați în izolare (din 14 existenți au mai rămas, la ora actuală, doar 2), distribuirea măștilor de protecție facială pentru locuitorii comunei, interzicerea arderii vegetației uscate și a unor reziduuri din grădini etc.
Toate aceste măsuri – după cum ne-a declarat în exclusivitate inspectorul Marcel TĂTAR din cadrul Primăriei comunei Teliucu Inferior – vin să completeze dezvoltarea conștiinței obligațiilor social-umanitare a locuitorilor și care fac parte din gama de activități desfășurate în scopul creșterii nivelului de cunoștințe igienico-sanitare, de respect față de sănătatea fiecăruia dintre noi, dar și a semenilor noștri.
A fost într-o zi de miercuri, 10 aprilie 2019, când îl vizitam pentru ultima oară, acasă la el, pe cel care avea să treacă în eternitate anul acesta, în 22 ianuarie. Cred că v-ați dat seama la cine îmi zboară acum gândurile… Da, este vorba despre „nestematul“ nostru al adâncurilor Banatului Montan, de cel care a fost și va trăi mai departe prin intermediul nestematelor colecției sale, revărsate pe multe meridiane ale țării și Europei, Constantin Gruescu, Nea Costică al nostru din Ocna de Fier…
Atunci, în 10 aprilie, anul trecut, îl vizitam cu copii și tineri, de fapt pe cei care îi iubea cel mai mult când îi deschideau ușa la „Casa Binelui” din Ocna de Fier. Parcă îl aud și acum cum le spunea: „În voi stă viitorul nostru… Voi veți schimba România!”
Astăzi, 12 aprilie, ar fi împlinit 96 de ani… Dar Bunul Păstor avea alte gânduri cu el, așa că ni l-a luat, dar faptele sale bune rămân aici, la noi, acasă. Sper ca multe generații de acum încolo să se mai bucure de mineralele sale.
Astăzi, când creștinii apuseni sărbătoresc marea Sărbătoare a Învierii Domnului, iar creștinii răsăriteni, Intrarea în Ierusalim a Domnului, Floriile, să ne aducem aminte de Nea Costică Gruescu, să-l facem părtaș la sărbătorile sufletelor noastre.
Starea excepțională instituită în România, pe perioada pandemiei Covid 19, ne-a determinat să adaptăm toată activitatea la ceea ce înseamnă ONLINE. Ne referim la toată activitatea – administrativă, organizatorică, dar și a unor evenimente devenite tradiționale.
Luni 13 aprilie 2020, a doua zi de luni din lună, conform obiceiului, vom susține Serata Eminescu jurnalistul ONLINE.
La ora 17,00 sunteți invitați să deschideți această pagină a UZPR și, în dreptul anunțului evenimentului, veți putea accesa un link care vă va îndruma spre youtube. Veți putea viziona întregul program pregătit.
Afișul alăturat prezintă subiectele propuse spre vizionare. Vă veți reîntâlni cu jurnalistul Miron Manega, prof. Ioan Roșca, prof. Ioan Haineș, veți cunoaște o tânără poetesă, la debutul său în București, iar din Salzburg /Austria/ ne vor vorbi Daniela și Constantin Guman, scriitori, membri din diaspora ai UZPR, despre aparițiile lor editoriale, în premieră, la Editura UZP. Moderator va fi Doru Dinu Glăvan, într-un montaj video pregătit de Ovidiu Zanfir.
Va fi o premieră în activitatea bogată a Uniunii, iar inițiatorii nu se vor opri aici. Dincolo de toate acestea, dorința și ruga spre bunul Dumnezeu este ca noi și toată țara, să depășim actuala stare și să ne întoarcem la normalitate.
Vă invităm la Serată – luni 13 aprilie 2020, ora 17,00.
Un iubitor declarat al frumosului din oameni, tot timpul cu picioarele pe pământ, prof. Dan D. Farcaș a împlinit frumoasa și bogata vârstă de 80 de ani. Dan D. Farcaş s-a născut pe 1 aprilie 1940, la Reşiţa, unde a terminat și liceul poreclit azi „Bastilia”. A absolvit facultatea de matematică şi fizică la Universitatea din Timişoara şi are un doctorat în matematică şi informatică la Universitatea din Bucureşti. A urmat cursuri de informatică la firma IBM (Franţa, Germania), Sophia Antipolis (Franţa) etc.
A fost informatician, din 1962, la Institutul politehnic din Timişoara, la primul calculator alfanumeric românesc, MECIPT-1, pe care a realizat, între altele, simulări de reţele neuronale şi de sisteme biologice, în premieră pentru România. Începând din 1968, la CEPECA Bucureşti, a predat cursuri de informatică, a condus şi a participat la numeroase proiecte de informatizare, unele de nivel naţional, în special în managementul sănătăţii, al cercetării şi al proceselor industriale. A condus primul proiect de informatizare a Sistemului Sanitar (1971-76).
A fost director la Institutul Român de Management (1990), director şi director adjunct al Centrului de Calcul şi Statistică Sanitară (1992-2002, cu întreruperi), consilier temporar al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi expert al Comisiei Europene, pentru informatizarea ocrotirii sănătăţii în România. Este cercetător principal I şi a fost consilier/expert I la Direcţia Generală de Politica Ştiinţei şi Management, din Ministerul Cercetării şi Tehnologiei (1994-2000).
Din 1991, a fost membru corespondent, iar din 1993 este membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Informatică Medicală în perioada 1991-2010. Membru fondator, în 2006, al Centrului de Studii pentru Ştiinţele de Graniţă, în cadrul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO. Din 2013, este membru al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
Din anul 1998 a fost vicepreşedintele, iar din 2011 este preşedintele Asociaţiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaţiale Neidentificate (ASFAN).
A publicat povestiri SF și articole de popularizare începând din 1966. Are peste 1.200 de articole, majoritatea de popularizare, o parte în reviste din Germania, Anglia, Brazilia etc. A participat la numeroase emisiuni radio și TV, în țară și străinătate.
A publicat în România şi în străinătate peste 30 de cărţi, despre: informatică, eseuri filosofice, extratereştri, OZN-uri, memorialistică, SF etc. Cartea sa „UFOs over Romania”, apărută în 2016, în Anglia, a fost publicată și în română, germană, spaniolă și franceză. Cartea „Hyper-civilizations An Answer to ET Contacts on Earth”, apărută în 2018, e sub tipar în limba română, la Editura Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca.
Dan D. Farcaș este, din 2006, cetățean de onoare al municipiului Reșița unde s-a născut. În Reşiţa iubeşte ca loc de întâlnire cu prietenii, Librăria Semn de Carte pe care o consideră un pol cultural central al oraşului care ţine sus stindardul cu oameni frumoşi care nu pot exista în afara culturii. De ziua domniei sale, directorul librăriei Camelia Duca i-a propus drept cadou iniţierea unui concurs de informatică, acesta purtându-i numele. “Eu am avut în lupta mea de viaţă etape. Am făcut matematică, am predat, am făcut un doctorat în matematici, am făcut multe modele matematice, însă n-aş putea să spun că mi-a plăcut din cale-afară. Am trecut apoi la informatică şi am uitat toată matematica pe care o ştiam. Pe urmă am fost dezamăgit de ceea ce am întâlnit în sectorul medical, al ocrotirii sănătăţii şi am uitat şi de informatica medicală pe care o ştiam. Apoi am trecut la OZN-uri. Mărturisesc, am avut această plăcere să trăiesc mai multe pasiuni profesionale, una după alta şi atât cât am putut am dăruit. Şi pentru că mai pot dărui, folosiţi-mă!”, a spus Dan D. Farcaş.
Pe Valea Timocului epidemia de coronavirus este şi ea la ea acasă… Suntem afectaţi din toate punctele de vedere, iar părerea mea este că toţi trebuie să ne gândim de ce s-a ajuns în starea aceasta, a afirmat pentru Radio Reşiţa părintele protopop al Protopopiatului Dacia Ripensis, cel care este cunoscut că a readus credinţa pe Valea Timocului după 200 de ani, Bojan Alexandrovici.
„Noi toţi, ca oameni, am participat la acest lucru. Trebuie să recunoaştem că mulţi s-au îndepărtat de Dumnezeu. Înainte de criza asta lucrurile spirituale erau pe locul doi… poate şi inconştient. Cred că ceea ce trăim în prezent este o lecţie din care trebuie să învăţăm să ascultăm mai mult de Dumnezeu, să ascultăm mai mult de sufletul nostru şi să nu dăm la o parte nevoile noastre spirituale. Toată omenirea este vinovată pentru starea de fapt.” Însă este o lecţie din care trebuie să învăţăm aşezăm valorile la locul lor, a mai spus părintele Bojan Alexandrovici. Acesta mai afirmă că o parte dintre autorităţile sârbe de pe Valea Timocului profită de această stare de fapt şi interzice chiar şi preoţilor să meargă în propriile parohii pentru săvârşirea sfintelor slujbe.
Slujba din noaptea Învierii Domnului va fi săvârşită de părintele protopop Bojan Alexandrovici în Mănăstirea de la Malainiţa, în absenţa enoriaşilor. Dar, după cum afirmase, nimeni nu trebuie să îşi facă griji pentru prezenţa fizică, deoarece şi Hristos este prezent nevăzut. Important este să construim sau să reconstruim biserici în casele şi în sufletele noastre.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița își aduc aminte în aceste zile că în data de 12 aprilie se împlinesc 35 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost Georg Hromadka. Cu acest prilej, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din municipiul de pe malul Bârzavei organizează o miniexpoziție documentară dedicată lui Georg Hromadka, care va putea fi vizitată la sediul acesteia după ieșirea din starea de urgență. Totodată a fost realizată o ștampila filatelică ocazională cu plic aferent, aprobată de CN Poșta Română prin Federația Filatelică Română și Asociația Filateliștilor din jud. Caraș-Severin, cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la moartea acestuia. Întreaga corespondență care va pleca de la Oficiul Poștal Reșița 1, luni, 13 aprilie, va fi obliterată cu această ștampilă ocazională.
Câteva date biografice despre cel comemorat:
Georg Hromadka
– Social democrat convins, jurnalist, editor;
– născut la 6 iulie 1911, în Lupeni;
– decedat la 12 aprilie 1985, în Singen / Hohentwiel (Germania).
Prin mărturia proprie, Georg Hromadka declara că a fost crescut de părinți de etnie germană într-un mediu social-democrat și într-un spirit de filosofie și morală a clasicismului german al socialismului științific.
În timpul prezenței sale la Reșița, în 1929 devine secretar al organizației locale a Tineretului Socialist, care tocmai s-a fondat, iar mai târziu, secretar al Partidului Social-Democrat din Reșița. Se implică în perioada 1932 – 1933 la publicarea revistei săptămânale „Freies Wort” (= „Cuvântul liber“) din Reșița, în jurul căreia se aduna atunci toată stânga socialistă din Banatul Montan.
Desființarea sindicatelor și partidelor în 1938 i-a condus pe majoritatea membrilor Tineretul Socialist în subteran, unde celulele Partidului Comunist, desființat în 1924, i-au acaparat. Instabilitatea acestor celule ușurează descoperirea lor de către autoritățile de securitate. Georg Hromadka este arestat prima oară în 1940 – 1941 și din nou în 1942.
În fața unei comisii a Wehrmachtului în 1943, în închisoarea din Arad, refuză să intre în trupele SS.
Eliberat din închisoare în august 1944, a aderat la Partidul Social-Democrat restabilit, dar în 1948 este arestat, alături de alți funcționari conducători ai partidului, în baza unor acuzații false, și condamnat la 20 de ani în închisoare.
În 1956 este grațiat cu ajutorul foștilor camarazi și devine jurnalist la redacția ziarului „Neuer Weg” (= „Drum Nou“) din București. Deși s-a format ca autodidact, Hromadka a impresionat prin cunoștințele și talentul său jurnalistic, devenind și editor. În 1970 Hromadka conduce anuarul turistic „Komm mit” (= „Vino cu noi”) al cotidianului „Neuer Weg“.
După o scurtă perioadă petrecută ca pensionar în Reșița, la sfârșitul anului 1980, emigrează în Republica Federală Germania.
Articole publicate:
articole care promovează păstrarea limbii și istoria culturii germane din România, plaiurile din Banatul Montan, apărute în „Neuer Weg“, „Komm mit“ și Almanahul „Neuer Weg“;
articole având ca tematică principală mișcarea muncitorească din Banatul Montan.
Cărți publicate:
„Kleine Chronik des Banater Berglands“, mit einen Nachwort von Heinrich Lauer; München: Südostdeutsches Kulturwerk, 1993 (Veröffentlichungen des Südostdeutschen Kulturwerks; Reihe C: Erinnerungen und Quellen; Band 10); ISBN: 3-88356-051-0.
„Scurtă cronică a Banatului Montan”, traducere, note și redactare de Rudolf Gräf și Werner Kremm, cuvânt înainte: Elke Sabiel; editor: Fundația „Friedrich Ebert“ Bonn – Germania; Oradea: Imprimeria de Vest, 1995; ISBN: 973-96858-4-6.
La inițiativa Partidului Social-Democrat, Consiliul Local și Primăria Municipiului Reșița l-au declarat pe Georg Hromadka, în data de 26 martie 2002, Cetățean de Onoare post mortem al Municipiului Reșița. Pe frontispiciul Casei de Cultură a Sindicatelor se află montată o efigie a lui Georg Hromadka, realizată de asemenea la inițiativa Partidului Social-Democrat și finanțată de Fundația „Activity” din Reșița (președinte: prof. dr. ing. Nadia Potoceanu), în anul 2000, de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. Ea fost turnată la UCMR, prin grija ing. Iulian Georgevici.
La inițiativa Fundației „Friedrich Ebert“, reprezentanța din România, și a doamnei Elke Sabiel, TVR București, prin redacția în limba germană, a realizat, în anul 2000, documentarul „Georg Hromadka – Sieger oder Besiegter“ (= „Georg Hromadka – învingător sau învins“).
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat de-a lungul anilor mai multe manifestări comemorative dedicate lui Georg Hromadka. De asemenea, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a realizat în această perioadă 3 plicuri filatelice ocazionale cu ștampile adecvate, care să aducă aminte de această personalitate, în momentul de față adăugându-se cel de-al patrulea plic cu ștampila aferentă. În anul 2011, prin grija și cu finanțarea celor două organizații ale etniei germane caraș-severinene, Monetăria Statului din București a realizat o medalie comemorativă.
Ne mai desparte puțin timp de Ziua cea mare, prin care primim speranță. Speranță în mântuire!
Duminică, creștinii apuseni de pretutindeni, fie ei romano-catolici, evanghelici sau reformați, sărbătoresc cu toții praznicul Învierii Domnului nostru Isus Cristos!
Fie ca această sărbătoare să ne umple sufletele de bucurie, să putem uita măcar pentru puțin timp de viața cotidiană impregnată de coronavirusul care ne-a invadat planeta și de tot ceea ce implică aceasta într-o lume în permanentă căutare și neliniște sufletească!
Vă dorim tuturor celor care sărbătoresc duminică Învierea Domnului har și binecuvântare, multă sănătate și pace sufletească, iar celor care sărbătoresc Duminica Intrării Domnului nostru Isus Cristos în Ierusalim, Duminica Floriilor la creștinii răsăriteni, le adresăm de asemenea aceleași gânduri curate!
Cristos a înviat, aleluia!
Frohe Ostern!
KellemesHúsvétot!
Happy Easter!
Buona Pasqua!
Feliz Pascua!
Erwin Josef Ţigla,
președintele
Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș-Severin
(dialog cu Ana ALMAȘANA CIONTEA – poetă și solistă de muzică populară)
– Pe scurt, punctați-ne pentru început, câteva date biografice pentru cei care nu știu suficiente amănunte despre dumneavoastră. – Dumnezeu a îngăduit să mă nasc la Cerbia-Zam, într-o vară frumoasă, la 7 august 1959. Am văzut lumina în casa părinților mei, Ioan și Creștina Stăniș. Am avut bucuria de a mă trezi între oameni buni și frumoși de la care am învățat înalte valori și virtuți, de la credință până la omenie, la care s-a adăugat învățătura din școlile pe care le-am urmat.
– Privind activitatea artistică, ce ne puteți spune? – Activitatea artistică a intrat firesc în viața mea încă din copilărie, fără a înțelege atunci prea multe… știam că-mi place să cânt, să fiu implicată în piese de teatru, să recit poezii, să pictez, să particip în corul școlii sau în grupul vocal din sat. Cel mai mult însă iubeam cântecul. Se ,,lipeau” de mine toate doinele și cântecele propriu zise învățate de la moașa Lena, Domnica, Mariți, Dorina sau nanele Floarea, Sabina și Auruța de pe Valea Almașului. Culegerile mele nu s-au rezumat doar la acest areal. Mai târziu, participam la diverse evenimente de unde aveam uneori, norocul să plec mai ,,bogată” adunând cântece, strigături, întâmplări, povești de viață, obiceiuri, costume din toate zonele etnofolclorice ale Hunedoarei.
– Când ați debutat ca solistă de muzica populară și cum v-a fost parcursul până în prezent? – N-aș putea vorbi despre o anume dată… mai degrabă, debutul meu a prins contur prin participările la festivaluri de folclor din țară, unde am obținut numeroase premii, inclusiv zece trofee. Mie nu mi s-a întâmplat debutul peste noapte… un lucru este cert. N-am ,,topit” etapele ascensiunii… poate n-am fost suficient de ,,incisivă”, mai precis… ,,am curaj, dar n-am tupeu”.
– Sunteți și culegătoare de folclor? – Da, sunt un artist care nu renunță la culegeri, fiindcă acolo găsesc esența și profunzimea lucrurilor și a valorilor care definesc un popor. Încă din copilărie am avut privilegiul de a trăi între oameni, de la care învăț și astăzi. În căutările mele, am găsit versuri și povești care m-au inspirat, îndrăznind astfel să creez și eu în stilul locului, fără a mă îndepărta de graiul strămoșilor mei… poate de aceea almășenii îmi zic ,,Ana noastră” mândrindu-se cu mine când mă ascultă la radio sau mă văd la televizor. Acest lucru m-a determinat să-mi iau numele artistic ,,Almășana” atunci când am suportat o ,,cumpănă” în viața mea.
– Ce zonă folclorică reprezintă repertoriul dumneavoastră? – După cântec, după port, aparțin zonei Valea Mureșului, mai precis, Valea Almașului, un loc de mare frumusețe, situat pe versantul de sud al Zărandului. Este o zonă de interferență, bogată în folclor fiindcă aici se întâlnesc trei județe Hunedoara, Arad și Timiș. Aici am descoperit cântece, costume, legende ale locului, snoave și vorbe înțelepte care, pentru mine sunt COMORI. Setea mea de cântec frumos, m-a determinat să includ în repertoriu piese deosebite din toate zonele Hunedoarei.
– Din buchetul de succese, vorbiți-ne despre o satisfacție deosebită, în calitate de solistă. – Da. Am avut satisfacții artistice, de la aprecierea publicului până la premii și distincții obținute, emisiuni frumoase, filmări, înregistrări etc… O! da… că veni vorba de înregistrări… era la începutul anului 1997 când am efectuat un turneu în fosta Yugoslavie alături de alți colegi. După spectacole, venea lumea să ne ceară casete – cum erau pe atunci – eu nu aveam încă înregistrări așa că le cântam de drag și la masă. Dar, nici nu știam ce mă așteaptă… la spectacolul din sala Teatrului de la Vršac, au fost prezenți redactori de la Radio și Televiziunea din Novi Sad. După recitalul meu, am fost intervievată și mi-au cerut înregistrări spre a fi difuzate la Radio. Le-am zis cu părere de rău că… n-am și am plecat la cabină. La finalul spectacolului, am fost invitată în scenă, fiind supusă unei bucurii fără seamăn. În aplauzele publicului am fost invitată să înregistrez la Radio Novi Sad. Mi se părea ireal… mai mult decât în visele mele… cred că atunci am avut cele mai frumoase aplauze din viața mea de artist…! Am plâns și am cântat de fericire…
– Cât despre o neîmplinire… vă amintiți? – Am avut destule… dar îmi amintesc și acum, după multă vreme cu amărăciune de o mare neîmplinire. Evident, înainte de 1989, pentru fiecare interpret de folclor, era o mare cinste trofeul ,,Floarea din grădină” până la urmă era și este o recunoaștere a valorii interpretului. Da! Era un trofeu râvnit. În sfâșit, participasem la un festival, la Turnu Severin unde obținusem Premiul pentru creație. Tot atunci s-a făcut și preselecție pentru ,,Floarea din grădină”. Am participat și m-am numărat printre cei nouă admiși. Ar fi trebuit să mă prezint la București, la începutul anului următor. Știm ce a urmat în decembrie ’89 așa că… s-au desființat ,,Floarea din grădină”, ,,Cântarea României” etc… După niște ani s-a trezit cineva și s-a reluat emisiunea, dar pentru mine era prea târziu… depășisem vârsta… nu a fost să fie. Poate nici nu era necesar, atâta timp cât eu n-am ținut la premii, faimă sau bani. Eu cânt de drag!
– Vă considerați o femeie invidiată? – Am perceput adesea acest sentiment urât, până la urmă, omenesc dar m-am ferit de a-l simți și eu la modul grobian, josnic… Am fost de multe ori judecată greșit, am simțit adesea și ,,bețe-n roate” reușite din partea unor ,,amici”… tot invidia umbla cu ,,pâra” pe la diverși ,,decidenți” spre a-mi zădărnici ascensiunea… etc…, dar în tot răul e și un bine. Dacă tot supăram, fără a face vreun rău cuiva, am ,,zis” într-un cântec ,,Bietele dușmancele/ De-ar putea săracele/ De vie-n pământ m-ar pune/ Că nu mai încap de mine/ Și-n pământ de mă ascundu/ Și de-acolo ies cântându/ Și-n pământ dacă mă bagă/ Eu la lume tăt îs dragă”… eu așa mă ,,răzbun”, prin cântece frumoase.
– Privind gândurile de viitor, ce ne puteți spune? – Chiar dacă trăim vremuri grele, știu că poporul român are genă bună și vom răzbi toți virușii. Chiar dacă lumea va fi altfel, folclorul nu va pieri, decât odată cu lumea… cred că după crize și greutăți, vom câștiga războiul prin buna rânduială, prin credință și prin armonia cu natura, de care lumea… a uitat. Eu voi continua să cânt și să dăruiesc celor care vin folclor sănătos. Am un proiect frumos ,,Florile dorului” care are ca scop aducerea în prim plan a folclorului autentic și promovarea tinerilor interpreți. Am în plan, înregistrări cu grupul ,,Florile dorului”, spectacole și filmări la TVR.
– Știu că scrieți și poezie… – Da, m-am trezit vorbind poezie… niște gânduri și trăiri care își cereau dreptul de a fi așternute pe imaculate… O, Doamne! Simt că am primit daruri pe care nu le pot desăvârși doar într-o viață. O! de-ar fi numai creația…, dar sunt atâtea alte încercări și obstacole peste care trebuie trecut… dacă s-ar putea, fără compromisuri… poate, n-am făcut totul pentru ,,a fi pe val”, dar cu siguranță, am ales lumina, în locul strălucirii… ,,Bat clopote/ Și mă cheamă lumina/ E noaptea Învierii/ Și mi-e dor de Iisus./ Alerg prin întuneric fără teamă/ Aș vrea să-i spun cuvintele nespuse/ Aș vrea să-i spun/ Tot ce am de spus./ Ajung în lumină/ Și în val mă prind/ Iau lumina sfântă/ Încerc să cuprind/ Stele și lună,/ Întregul pământ,/ Ploaie și lacrimi,/ Cântec și tăcere/ Și focul cel sfânt”. Trăirile mele, cărora oamenii le spun poezii, au teme diverse… de la dragoste la satiră, de la natură la eroi, atitudine și răzvrătire… eu nu scriu decât atunci când ,,Îmi cad în brațe poeme” sau când ,,Bat clopote și mă cheamă lumina”. Recunosc, am un ,,minus” foarte mare. Nu pot scrie la comandă… dar, în ceea ce scriu, sper să vadă lumea că ,,spun ceva”.
În data de 12 aprilie, creștinii vor sărbători Învierea Domnului în rit apusean (romano-catolici, evanghelici luterani, reformați calvini), iar pe 19 aprilie, cel în rit răsăritean (ortodocși, greco-catolici). În pregătirea acestei mari Sărbători a creștinătății, a noastre și a familiilor noastre, organizăm o expoziție de artă plastică virtuală, pe net, care are ca tematică „SFINTELE SĂRBĂTORI PASCALE 2020”. Această inițiativă demonstrează totodată că prin intermediul artelor plastice, „luptăm” împreună în cel mai frumos mod cu putință contra pandemiei care ne-a schimbat total viața în aceste zile: prin artă contra coronavirusului!
Au fost invitați să colaboreze la acest proiect artiști plastici din țară și de peste hotare, cu maximum 3 lucrări de persoană. Au răspuns invitației noastre: Viorel Coțoiu (Bocșa), Viorica Ana Farkas (Reșița), Marianne Florea (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Veronika Haring (Maribor, Slovenia), Doina Hlinka (Reșița), Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora Hoduț (Reșița), Orest Kryworutschko (Cernăuți, Ucraina), Cristina Lihat (Sânnicolau Mare), Ioana Mihăiescu (Reșița), George Molin (Ticvaniu Mare), Bogdan Piperiu (Reșița / Tuttlingen, Germania), Vasile Popovici (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Albert Puschnig (Klagenfurt am Wörthersee, Austria), o lucrare cu autor necunoscut din colecția Udo Peter Puschnig (Klagenfurt am Wörthersee, Austria), Tatiana Țibru și Cvetka Vimar (Maribor, Slovenia). Mulțumim tuturor și fiecăruia în parte pentru lucrările trimise!
În următoarele 21 de zile, pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (adresa: Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen) vor apărea lucrările fiecărui artist în parte, precum urmează:
Viorel Coțoiu: joi, 9 aprilie
Viorica Ana Farkas: vineri, 10 aprilie
Marianne Florea: sâmbătă, 11 aprilie
Livia Frunză: duminica, 12 aprilie
Adina Ghinaci: luni, 13 aprilie
Flavia Beatris Grădinaru: marți, 14 aprilie
Veronika Haring: miercuri, 15 aprilie
Doina Hlinka: joi, 16 aprilie
Gustav Hlinka: vineri, 17 aprilie
Eleonora Hoduț: sâmbătă, 18 aprilie
Orest Kryworutschko: duminica, 19 aprilie
Cristina Lihat: luni, 20 aprilie
Ioana Mihăiescu: marți, 21 aprilie
George Molin: miercuri, 22 aprilie
Bogdan Piperiu: joi, 23 aprilie
Vasile Popovici: vineri, 24 aprilie
Nik Potocean: sâmbătă, 25 aprilie
Albert Puschnig: duminică, 26 aprilie
lucrarea cu autor necunoscut din colecția Udo Peter Puschnig: luni, 27 aprilie
Tatiana Țibru: marți, 28 aprilie
Cvetka Vimar: miercuri, 29 aprilie.
Acesta este un proiect al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultura și Educație a Adulților Reșița.
Vă doresc tuturora în primul rând multă sănătate, dar și putere sufletească să treceți peste aceste momente grele pentru toată omenirea, de la mic la mare, de la tânăr la vârstnic. Și încă un îndemn: în aceste zilele să fim mai buni, mai solidari cu cei de lângă noi, să fim purtători de dragostea Bunului Păstor! SĂRBĂTORI FERICITE ȘI BINECUVÂNTATE!
Acum, în perioada carantinei și desfășurării luptei asidue împotriva furiei coronavirusului și de aplicare strictă a măsurilor de autoprotecție împotriva acestuia, în municipiul Hunedoara se poate consemna o eficientă activitate voluntară materializată în donarea de sânge. Se reflectă astfel, sub genericul „mereu alături de membrii comunității”, momente de umanitate, solidaritate, înțelegere și respect față de semenii noștri care suferă de dureri trupești și care au nevoie de sânge. Dar iată ce ne declară medicul primar Cristina BICHIȘ (în foto) coordonator al Laboratorului de Transfuzii Hunedoara: – Nu de mult a fost o scădere a donatorilor aproape de zero. Am apelat prin SMS şi cu telefonul donatorii fidelizaţi din fişier care au răspuns chemării noastre.
O parte dintre aceștia ne-au sunat la telefon întrebând dacă avem deschis şi dacă se donează sânge, având în vedere restricţiile. Unii chiar au vrut să ştie dacă sunt supuşi vreunui risc de la donarea de sânge. I-am asigurat că nu este niciun risc: dezinfectăm locaţia după un protocol şi de câte ori este ori este nevoie. Donatorii se spală pe mâini la intrare şi se dezinfectează, le dăm măşti, păstrăm distanţarea socială necesară, nu mai mult de 2 donatori la sala de recoltare. După apelul de la televizor pentru ca populaţia să doneze sânge pentru că sunt şi bolnavi care au nevoie de tratament şi unii şi de sânge, s-a scris şi-n declaraţia pe proprie răspundere că este voie să ieşi din casă pentru a dona, numărul donatorilor a revenit la media noastră zilnică. Acum însă se întâmplă alt fenomen: cererea de sânge a scărut pentru că bolnavii cronici au fost externaţi, aşa că la momentul actual avem sânge în stoc, iar pentru că acesta are un anumit termen de valabilitate sperăm să nu expire. A rămas totuşi cererea de concentrat trombocitar, fiind mulţi bolnavi oncologici sau la secţia de hematologie, aşa că am avea nevoie mai mult de donatorii fidelizaţi, cei care vin la donare frecvent, tocmai pentru a prepara acest component sanguin.
Un grup de iniţiativă format din studenţi ai Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa elaborează viziere pentru protecţie ce urmează a fi distribuite unităţilor sanitare, confruntate în această perioadă cu mari probleme de aprovizionare, în special pe palierul echipamentelor de protecţie.
„În vremuri de restrişte nu putem fi nepăsători. Ne străduim prin muncă şi ne alăturăm celor din prima linie, voluntar, în lupta pentru combaterea virusului COVID-19. Asigurându-ne că mesajul şi efortul nostru sunt recepţionate, nădăjduim că putem depăşi împreună, cu bine, astfel de momente grele prin implicare, dând valoare comunităţii în care trăim”, a declarat rectorul Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa, Christian Chioncel.
Pentru că înţelege contextul actual, universitatea reşiţeană, din iniţiativa dr. ing. Relu Ciubotariu şi a studentului Deian Ardeljan din cadrul Facultăţii de Inginerie şi Management, apelează la comunitatea locală, şi nu numai, să se alăture acestui demers pentru a putea onora numărul mare de cereri.
„Ideea producerii de viziere pentru protecţie a fost preluată din social-media, acolo unde circulă foarte multă informaţie şi iniţiative în acest sens. Pentru că pe noi ne caracterizează voluntariatul, am privit-o ca pe o provocare şi ne-am gândit să o facem într-un cadru organizat. Pentru început am încercat să identificăm cât de mare e nevoia şi ne-am alăturat mai multor grupuri cu astfel de iniţiative din ţară, pentru ca mai apoi să ne apucăm de treabă. În ceea ce priveşte procesul de producţie al vizierelor, un prim pas în reprezintă realizarea modelului digital, iar al doilea pas constă în convertirea acestui model digital într-un fişier stereolitografic, un fişier acceptat de imprimantele de tip 3D. În cea de-a treia etapă, se verifică şi se corectează eventualele erori, după care se elaborează primul prototip, se încearcă produsul pentru ca mai apoi să se facă ultimele corecturi şi se dă aprobarea pentru producere în serie”, explică dr. ing. Relu Ciubotariu.
Tehnologia aditivă este un proces de fabricare a obiectelor solide tridimensionale, în care se adaugă strat după strat. Obiectele fizice sunt produse folosind datele acelui model digital, iar prin imprimarea acestor fişiere de tip STL se permite crearea de structuri şi părţi complexe, care nu pot fi produse prin metode convenţionale. Astfel, însă, pot fi create geometrii complexe ce asigură o mare libertate în design.
Timpul alocat pentru producerea unui vizier depinde de geometria acestuia. Dacă la început era nevoie de circa trei ore pentru primul prototip de vizier, în prezent, timpul este redus la jumătate, pentru că s-a reuşit să eliminarea erorilor. Deocamdată, materia primă este asigurată din resurse proprii, iar pentru că cererea este mare, grupul de iniţiativă face un apel la comunitatea locală să li se alăture în acest demers. Toate aceste viziere vor fi distribuite la unităţile sanitare aflate în dificultate, dar şi altor unităţi din prima linie de la care există solicitări, cum sunt, de exemplu, jandarmii, poliţiştii ori pompierii.
„Am ales să mă implic pentru că aşa este în natura oamenilor să îi ajute pe alţii şi acum am găsit o modalitate prin care pot să-mi pun cunoştinţele şi abilităţile mele în practică pentru a-mi ajuta semenii, pentru a contribui la o societate mai puternică. În plus, dând eu un exemplu, poate vor fi şi alţii care mă vor urma”, spune Deian Ardeljan, din Serbia, student în anul III la Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa, membru al grupului de iniţiativă. AGERPRES/(AS – autor: Paula Neamţu, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)
In data de 12 aprilie se va sarbatori Invierea Domnului in rit apusean, iar pe 19 aprilie, cel in rit rasaritean. In pregatirea acestei mari sarbatori a crestinatatii, a noastre si a familiilor noastre, vom organiza o expozitie de arta plastica virtuala, pe net, care va avea ca tematica “SFINTELE SARBATORI ALE PASTELUI 2020”.
Daca aveti lucrari realizate, care sa fie cuprinse in aria tematica data, va rog sa trimiteti imaginea in format jpg pe adresa mea de mail contact@erwinjoseftigla.ro pana duminica, 5 aprilie 2020, maximum 3 lucrari de persoana.
Va astept cu mult drag sa fim impreuna virtual de Sarbatori prin arta plastica!
Acesta este un proiect al Bibliotecii Judetene “Paul Iorgovici” Caras-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caras-Severin si al Asociatiei Germane de Cultura si Educatie a Adultilor Resita.
Va doresc tuturora in primul rand multa sanatate, dar si putere sufleteasca sa treceti peste aceste momente grele pentru toata omenirea, de la mic la mare, de la tanar la batran. Si inca un indemn: in zilele ramase din Postul Mare 2020, sa fim mai buni, mai solidari cu cei de langa noi, sa fim purtatori de dragostea Bunului Pastor!
Cu multumiri si in speranta unor vremuri mai bune pentru fiecare dintre noi,
Un iubitor declarat al frumosului din oameni, tot timpul cu picioarele pe pământ, prof. Dan D. Farcaș a împlinit frumoasa și bogata vârstă de 80 de ani. Dan D. Farcaş s-a născut pe 1 aprilie 1940, la Reşiţa, unde a terminat și liceul poreclit azi „Bastilia”. A absolvit facultatea de matematică şi fizică la Universitatea din Timişoara şi are un doctorat în matematică şi informatică la Universitatea din Bucureşti. A urmat cursuri de informatică la firma IBM (Franţa, Germania), Sophia Antipolis (Franţa) etc.
Pe Valea Timocului epidemia de coronavirus este şi ea la ea acasă… Suntem afectaţi din toate punctele de vedere, iar părerea mea este că toţi trebuie să ne gândim de ce s-a ajuns în starea aceasta, a afirmat pentru Radio Reşiţa părintele protopop al Protopopiatului Dacia Ripensis, cel care este cunoscut că a readus credinţa pe Valea Timocului după 200 de ani, Bojan Alexandrovici.
Ne mai desparte puțin timp de Ziua cea mare, prin care primim speranță. Speranță în mântuire!
Un grup de iniţiativă format din studenţi ai Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa elaborează viziere pentru protecţie ce urmează a fi distribuite unităţilor sanitare, confruntate în această perioadă cu mari probleme de aprovizionare, în special pe palierul echipamentelor de protecţie.
In data de 12 aprilie se va sarbatori Invierea Domnului in rit apusean, iar pe 19 aprilie, cel in rit rasaritean. In pregatirea acestei mari sarbatori a crestinatatii, a noastre si a familiilor noastre, vom organiza o expozitie de arta plastica virtuala, pe net, care va avea ca tematica “SFINTELE SARBATORI ALE PASTELUI 2020”.
UZPR CARAS SEVERIN 