Vernisaj expoziţie

Banatul în Primul Război Mondial

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş în colaborare cu Muzeului Județean de Istorie şi Arheologie Prahova va organiza vernisajul expoziţiei temporare Banatul în Primul Război Mondial. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 6 iunie 2015, ora 15.00, în incinta Muzeului Memorial ,,Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte (secție a Muzeului Județean de Istorie şi Arheologie Prahova), strada George Enescu, nr. 1 – 3, jud. Prahova.

Prin această manifestare, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, dr. Adrian Ardeţ, şi-a propus să surprindă partea nevăzută a războiului, sentimentele şi trăirile combatanţilor, aduse în actualitate printr-o serie de obiecte, documente, fotografii şi însemnări, aduse în faţa publicului.

Exponatele fac parte din colecţia personală a domnului Gheorghe Rancu, profesor de pe Valea Almăjului, pasionat de istorie.

Expoziţia va putea fi vizitată zilnic între orele 9.00 – 17.00, în zilele de luni muzeul fiind închis.

Să ne aducem aminte de personalităţi care au văzut lumina zilei la Reşiţa:
Julius Meier-Graefe, la 80 de ani de la moarte

Una dintre misiunile culturale însuşite de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi de către Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa este cea de a reaminti iubitorilor de cultură şi spiritualitate personalităţile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spaţiu de interferenţe culturale.
De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate aproape uitată în Banatul Montan, dar care s-a născut la Reşiţa. Câteva date biografice despre cel comemorat:

Julius Meier-Graefe

Julius Meier-Graefe s-a născut la Reşiţa, la 10 iunie 1867. Mama lui a murit imediat după naşterea sa şi a fost înmormântată în cimitirul german din cartierul Muncitoresc. Tatăl său, inginerul Eduard Meier, a fost pentru o perioadă angajat la uzinele reşiţene. După studii inginereşti la München, Julius Meier-Graefe a urmat, după plecarea sa la Berlin în anul 1890, studii de istorie şi istorie a artelor plastice.
Prima sa lucrare de critică de artă, redactată în anul 1894, se referă la Edvard Munch. În anul 1895 avea să devină unul dintre întemeietorii revistei „Pan“, din a cărei redacţie s-a retras după un an. Apoi, trăind mai ales la Paris, Julius Meier-Graefe s-a transformat într-unul dintre cei mai buni cunoscători ai picturii franceze din secolul al XIX-lea. În scrierea sa în trei volume (apărute: 1904, 1914 – 1924) „Istoria dezvoltării artei moderne“, i-a consacrat impresionismului francez un loc aparte. Această lucrare precum şi „Cazul Böcklin“ (1905) i-a adus reproşul că ar fi polemizat la adresa artei germane. Julius Meier-Graefe a scris monografii importante despre mulţi artişti plastici, printre care Paul Cézanne şi Vincent van Gogh. Cu pana ascuţită şi limbă ageră, el a scris şi publicat multe materiale despre arta plastică contemporană lui.
Este cunoscut ca unul dintre importanţii antemergători ai impresionismului. Istoricul de artă plastică şi scriitorul Julius Meier-Graefe a murit la 5 iunie 1935, în Vevey, Elveţia.

Anul acesta, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa va marca împlinirea a 80 de ani de la moartea lui Julius Meier-Graefe printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată.

*PERSONALITĂŢI MARCANTE ALE ISTORIEI ŞI CULTURII BĂNĂŢENE

*PUBLICAŢII

*ŞTIRI/ACTUALITATE

*ARTICOLE

Duminică, 10 mai 2015 , Centrul Social „Frédéric Ozanam” al Asociaţiei Caritative „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reşiţa sărbătoreşte 15 de ani de activitate. La 10 mai 2000 lua fiinţă sub coordonarea unor oameni inimoşi reşiţeni acest centru în care se desfăşoară până în ziua de astăzi activităţi sociale şi culturale, Centrul Social „Frédéric Ozanam” dobândindu-şi un nume apreciat în partea veche a oraşului şi nu numai.

Adunarea aniversară şi programul aferent se vor desfăşura duminică, 10 mai, începând cu orele 16,00, la Centrul Social „Frédéric Ozanam” din municipiul de pe Bârzava.

Cu prilejul evenimentului, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor a realizat un plic filatelic ocazional cu ştampila aferentă, care va fi folosită pentru obliterare la oficiul poştal Reşiţa 1 în ziua de 9 mai.

  Erwin Josef Ţigla Preşedintele Asociaţiei Caritative „Sfântul Vincenţiu de Paul”din Reşiţa

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR) prin senatorul ei Haralambie Vochiţoiu, a anunţat, astăzi, într-o conferinţă de presă, că a depus la Senat o propunere legislativă care vizează completarea art. 1 din Legea nr. 8/2006, astfel încât şi jurnaliştii să beneficieze, în anumite condiţii, de o indemnizaţie de 50% din pensia care li se cuvine în baza asigurării în sistemul public de pensii. Iniţiatorul proiectului arată, în expunerea de motive: ”Având în vedere că în Hotărârea Guvernului nr. 1650/2006 a fost omisă creaţia jurnalistică, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România s-a adresat Academiei Române, care, prin preşedinţii ei academicienii Eugen Simion şi Răzvan Teodorescu, au opinat că actul jurnalistic, publicistic din presa scrisă şi cea audiovizuală constituie act de creaţie a jurnalistului, când produsul jurnalistic este de calitate şi respectă Codul deontologic al profesiei de jurnalist. Calitatea actului de creaţie jurnalistică, conform aceloraşi opinii a secţiilor Academiei Române, poate fi stabilită numai de Uniunea de profil a breslei, adică Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, pe baza criteriilor de ordin estetic şi deontologic ”. „Prin acest proiect de lege dorim să completăm legea nr. 8/2006, lege care dă dreptul celor asiguraţi în sistemul public de pensii, dar care sunt şi membri ai uniunilor de creaţie, să primească o indemnizaţie de 50%, dar nu mai mult de două salarii minime pe economie, din pensia care li se cuvine în baza asigurării în sistemul public de pensii. În 2006, ziariştii pe nedrept, au fost uitaţi în acea înşiruire din lege. (…) Noi susţinem ca şi ziariştii, cei care îşi câştigă pâinea din presă scrisă sau audiovizuală, fiindcă şi actul dvs. este unul de creaţie, merită această indemnizaţie, mai ales că mulţi lucrează în baza unor contracte de autor. (…) Şi ziaristul este un creator”, a spus Vochiţoiu. Astfel, senatorul UNPR propune introducerea unui nou alineat în articolul 1 care să stipuleze: „În înţelesul legii, prin uniuni de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înţelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creaţiei muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice şi al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică”. Senatorul UNPR a adăugat că banii necesari acordării indemnizaţiei amintite vor proveni de la bugetul asigurărilor sociale. Invitat la conferinţa de presă organizată la Senat, Benone Neagoe, secretarul general al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, a explicat că respectiva indemnizaţie de 50% din pensia cuvenită poate fi aplicată creatorilor care au o vechime în presă de cel puţin 15 ani, o vechime de cinci ani într-o asociaţie, un cazier curat, dar şi plata taxelor la zi. Benone Neagoe a estimat că prin această completare a legii, circa 300-350 de ziarişti pensionari, membri ai UZPR, a căror pensie medie este de aproximativ 1200 de lei, vor beneficia de prevederile Legii nr. 8/2006, ca o reparaţie morală pe care o aşteaptă de mai bine de 6 ani.

UZPR