„Cu Lumina Dumnezeieștii cunoștințe luminează – Doamne – inimile celor care Te laudă cu îndrăgostită credință. Dătătorule de viață – ține-mă în Sfânta-Ți Biserică să Îți fiu o lumânare luminândă întru întunericul lumii. Sfântă este însuflețita Biserică a slavei Tale – nu mă alunga din această inimă.”

Iată că, după doi ani de pandemie și restricții impuse de aceasta, scriitorul Adrian Georgescu pornește într-un nou tur de promovare a cărților sale, cărți de factură religioasă, care au văzut lumina tiparului în perioada 2020 – 2022.
Scriitor prolific, Adrian Georgescu propune, din nou, acea formă de literatură duhovnicească mărturisitoare în cărți precum „Întâmpinarea Domnului” (București: Stefadina, 2020), „Aștept învierea morților” (București: Stefadina, 2020), „Iisus Hristos în inima mea” (ed. a 2- reviz. București: Stefadina, 2020), „A înviat Domnul – o căutare a Preasfintei Treimi –” (București: Stefadina, 2020), „Bucuria de a muri” (București: Stefadina, 2021), „Bucuria mântuirii” (București: Stefadina, 2021), „Iertate îți sunt păcatele – un jurnal de bucurie” (București: Stefadina, 2021), „Iată fiul tău” (ed. a 2-a reviz, București: Stefadina, 2021).
Putem spune că acest an, 2022, scriitorul Adrian Georgescu îl dedică Maicii Domnului, deoarece cele mai recente scrieri ale sale reprezintă, după cum spunea arhim. Mihail Stanciu „un smerit urcuș pe cărările rugăciunii și ale comuniunii, având-o de această dată însoțitoare și călăuză pe Maica Domnului”.
Pentru Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a devenit o tradiție ca de Sfânta Sărbătoare a Nașterii Maicii Domnului, în preambulul Rugii de la Vasiova, la Biserică, după Sfânta Liturghie, să fie prezentat un volum semnat de Adrian Georgescu. În acest an, volumul este unul dedicat Maicii Domnului, intitulat „Alba de Lumină” cu subtitlul: „Canoanele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, carte apărută la Editura Stefadina din București, în două ediții, în anul 2022 și prefațată de arhim. Mihail Stanciu de la Mănăstirea Antim din București.
Așa cum ne-a obișnuit, Adrian Georgescu ne-a adus o carte frumoasă, mărturisitoare, care cuprinde veritabile imnuri de rugăciune înălțate spre Maica Domnului, „nebiruita și grabnica ajutătoare a creștinilor spre mântuire.”
Sunt rugăciuni-meditații care abundă în construcții stilistice și poetice de tip teologic, caracteristice inconfundabilului stil al scriitorului Adrian Georgescu.
Iar titlul cărții, atât de sugestiv, este explicat de prefațator astfel: „Această cascadă de construcții stilistice și poetice de mare conținut teologic și expresivitate literară ce fac referiri la lumină, foc, alb, zăpadă, transparență, curăție, ne oferă cheia înțelegerii titlului cărții: Maica Domnului este Alba de Lumină prin care a răsărit în lume Soarele dreptății – Domnul și Dumnezeu nostru Isus Hristos. De aceea, însuși titlul ne invită al rugăciune și reflecție smerită, la o dezîntunecare a minții și a sufletului prin vederea celor aflate dincolo de contururile lăsate de lumina materială: frumusețile spirituale ale iubirii luminoase în Dumnezeu – Părintele luminilor”.
Un volum frumos, închinat Maicii Domnului, o salbă de cântări înălțate „călăuzitoarei spre tărâmul mântuirii”… „Doamnă: Împărăteasă; Mireasă – Măicuța Domnului Nostru Hristos Iisus” (p. 35) Acesta este volumul pe care în acest an scriitorul Adrian Georgescu, cu generozitate, ni-l dăruiește: în data de 8 septembrie, de la ora 12.00, la Biserica Ortodoxă cu Hramul „Nașterea Maicii Domnului” din Vasiova; în 9 septembrie 2022, de la ora 16.30 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița și duminică, 11 septembrie 2022, de la ora 16.00, la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova.

În 5 septembrie se împlinesc 100 ani de la nașterea sa

BULETIN DE PRESĂ

AL  FORUMULUI  DEMOCRATIC  AL  GERMANILOR  DIN  JUDEŢUL  CARAŞ-SEVERIN

ŞI  AL  ASOCIAŢIEI  GERMANE  DE  CULTURĂ  ŞI  EDUCAŢIE  A  ADULŢILOR  REŞIŢA

Erwin Josef Ţigla

În data de 5 septembrie sărbătorim 100 ani de la nașterea lui Jakob Neubauer, unul dintre membrii cei mai fideli ai Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, până la moartea sa.

Jakob Neubauer s-a născut pe 5 septembrie 1922 la Caransebeş, s-a format ca tâmplar, apoi ca tâmplar modelator, dar foarte cunoscut a fost datorită realizărilor sportive și artistice. La izbucnirea războiului, Jakob Neubauer se afla în Austria, unde a lucrat ca tâmplar, fiind deja implicat în sport. Convocat în armata germană, a fost trimis pe front la Leningrad unde, în 1943, a ajuns în captivitatea rusă. A fost eliberat din închisoarea siberiană în 1945 și transferat în Germania, de unde peste câteva luni s-a întors acasă.

Jakob Neubauer a realizat primele succese sportive imediat după întoarcerea acasă. Până în 1961 a participat ca gimnast la diferite concursuri naționale și internaționale, în țară și străinătate (Varna, în Bulgaria – 1949, Szczecin, în Polonia – 1955), unde a câștigat mai multe medalii. În afară de gimnastică a fost preocupat și de schi fond, înot, patinaj artistic. De asemenea s-a ocupat și cu inițierea tinerilor sportivi. Între anii 1982 și 1989 i-au fost încredințate tinere talente la patinaj artistic, pe care le-a antrenat pe patinoarul din Reșița.

Pentru pictură și sculptură, Jakob Neubauer a avut timp abia mai târziu, în 1985, după pensionare, chiar dacă preocupările lui pentru artă începuseră odată cu cele sportive.

În perioada 1950 – 2001 a avut 70 de participări la expoziții colective în Reșița, Caransebeş, Oravița, Băile Herculane, Timișoara, Oţelu Roşu și Drobeta Turnu-Severin. În 1993 s-a alăturat expoziției româno-germane „HEIMAT“, la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

Expoziții personale a avut, în România, la Reșița (1971, 1975, 1981, 1986, 2000), Oravița (1977, 1992), Caransebeş (1974, 1983), Oţelu Roşu (1993), Orşova (1994) și în străinătate, în Austria, la Neumarkt în Stiria, în Austria Inferioară, la Böheimkirchen (ambele în 1993) și în Germania, la Bielefeld, în 1996.

Lucrări de ale sale se găsesc în colecții private din Austria, Germania, Ungaria și România.

În 1990 a înființat în cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin cercul de sculptură pentru tineri, totodată sprijinind alte proiecte ale Forumului German, mai ales cele pentru tineret. A condus cercul de sculptură până pe 9 februarie 2001, când a încetat din viață.

Munca lui a fost continuată de un elev al său, George Molin din Ticvaniu Mare. Acesta conduce și astăzi cercul de sculptură care, în iulie 2009, la sugestia Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, a fost denumit Cercul de sculptură „Jakob Neubauer”. Cu ajutorul cercului de sculptură al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Jakob Neubauer va rămâne în continuare în amintirea noastră!

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naștere, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița editează un plic filatelic omagial, care este obliterat în data de 5 septembrie cu o ștampila filatelică ocazională aferentă.

În același context se poate vizita și expoziția de artă plastică „In Memoriam Jakob Neubauer”, deschisă în 5 septembrie, începând cu ora 16.30 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

La Biblioteca județeană ,,Sorin Titel” din Timișoara, Filiala UZPR ,,Valeriu Braniște” a organizat un inedit Simpozion, prezentare de referate și recital de poezie patriotică dedicat ,,Zilei limbii române”. Conf. univ. dr. Mirela Ioana Dorcescu, profesor de limba și literatura română Sylvia Hârceagă – poetă și membră UZPR Timiș, dr. etnolog Maria Mândroane – poetă în grai bănățean, Nicolae Toma – poet și membru UZPRa Timiș, au fost protagoniștii unor dezbateri incitante și benefice pentru un auditoriu semnificativ și dornic de o călătorie de vis în istoricul milenar al limbii române.
Au mai rostit alocuțiuni reprezentanții Uniunii Bulgarilor din Banat prin prof. univ. dr. Vichente Maniov, Asociației Partida Romilor ,,Pro Europa” prin poetul și publicistul Ioan Mirescu, Asociației Culturale ,,Cârlibana” Dudeștii Noi, jud. Timiș, prin aromânul Victor Enache – istoric, poet și ziarist ,,Timișoara”, relevante prin conținut și prețuire pentru limba română.
În acest context de sărbătoare, moderatorul evenimentului Dumitru Buțoi, membru UZPR Timiș și președinte al Asociației Cultural Umanitare ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, a decernat câteva distincții: Meritul Cultural – Eugen Dorcescu, un om cu sufletul risipit prin cultura română, Diplomă de Excelență – Mirela Ioana Dorcescu, Premiul trei – Maria Mândroane, pentru poezie în grai (Concursul de poezie ,,Eminescu, un vis în așteptare”), Diplomă de Excelență – Ingrid Vaștag, elevă (locul 4 – Concursul internațional de poezie ,,Centro Giovani e Poesia Triugio” organizat în Italia).
În încheiere au recitat poezie: Maia Velciov, elevă – Uniunea Bulgară din Banat, Ingrid Vaștag, Mirela Cocheci, Zorica Dan, Sylvia Hârceagă, Ioan Mirescu, Aurel Muntoiu.
De reținut și de reflectat la temele prezentate de Nicolae Toma, privind condiția umană de-a lungul timpului a fraților noștri stabiliți pe alte meleaguri, care scriu și plâng în limba română, precum și de Andrei Gorșcovoz – președintele Asociației Românilor Persecutați, Refugiați, Expulzați sau Deportați din motive etnice.
A fost o zi sărbătorită sub semnul armoniei, cu mare entuziasm și în spirit național românesc.

Text și foto: Grigore MÂINEA / UZPR Timiș

În ultima vreme întâlnesc, din pãcate, tot mai mulți concetãțeni, în special tineri, care spun, cu hotãrâre, fãrã nici o jenã sau remuşcare: “- Mi-e ruşine, cã sunt român!” Zilele trecute, aflându-mã la poştă, înaintea mea era un tânãr ca de vreo douãzeci și cinci de ani, care venise sã plãteascã o taxã cãtre o instituție oarecare. Oficianta i-a spus, respectuos, cã acea taxã trebuie plãtitã la ghişeul instituției respective, fiindcã poșta nu are contract sã preia plãțile de acel gen. Nimic mai civilizat, ca model de comunicare. Totuși, tânãrul a izbucnit, ca un cazan sub presiune: “- Sunt de doi ani în Germania, dar în viața vieților mele nu mai vreau sã aud de România oi de porcãriile de aici!” A fãcut stânga împrejur și a plecat, lãsându-ne pe toți, clienți și funcționari, stupefiați. Pe alții îi aud înjurându-şi țara, fiindcã sunt nemulțumiþi de anumite situații, de anumiți oameni, de anumite realitãți.

De câte ori asist la astfel de cazuri, am aceleaşi trãiri ca atunci când un fiu îşi înjurã sau își bate pãrinții, ca atunci când aud pe câte un rãtãcit înjurând de cele sfinte. Mã întreb mereu, de unde pânã unde atâta lipsã de respect, de dragoste de patrie, atâta indiferențã și duşmănie fațã de propria țarã? Parcã cineva din umbrã urmăreşte sã cultive în mod sistematic asemenea sentimente și atitudini. Parcã cineva promoveazã prin mijloacele de presã tot ce-i mai urât, mai reprobabil, în societatea româneascã, cineva scoate pe gard, în vãzul lumii, tot gunoiul, toate cârpele adunate de prin bãlegar, pentru a trezi repulsie, dispreț. Un hoț de buzunare prins în flagrant este mediatizat zile în şir pe aproape toate posturile de televiziune, în multe ziare, dar despre copiii olimpici, despre inventatorii români oi oamenii de culturã, de artã, de ştiinţă nu se spune mai nimic, încât ne vine sã ne întrebãm dacã aceştia mai existã în peisajul societãții româneşti.

Sã fie familia de vinã, fiindcã nu cultivã dragostea de patrie odraslelor? Sã fie şcoala de vinã? Sã fie autorii de manuale de istorie, cã nu fac din disciplina aceasta o poveste frumoasã, care sã înflãcãreze, sã trezeascã sentimente de mândrie oi de dragoste fațã de înaintaşi? Sã fie Biserica de vinã? Sã fie de vinã clasa politicã? Alte instituții? E greu de spus cã una dintre acestea sau toate la un loc. Tocmai de aceea, voi încerca, într-un modest serial de articole, sã analizez fenomenul, ca o datorie sfântã ce-mi revine în calitate de preot și de cetãțean. Este un semnal de alarmã, pe care vreau sã-l trag cãtre toți intelectualii români, cãtre toți oamenii de presã, cãtre toți oamenii politici, sã facã fiecare ce depinde de el însuşi, pentru a replanta oi a reclãdi în sufletul concetãțenilor noştri, în special al celor tineri, sentimental patriotic, dragostea de țarã, pentru cã altfel, într-un viitor nu prea îndepãrtat, țara și națiunea sunt în pericol. Ceea ce încã mai putem face azi, e prea târziu sã mai facem mâine.

Patria este mama, este tata, este bunicul, bunica, frații și surorile, rudele, prietenii de joacã, colegii de şcoală, colegii de muncã, cunoscuții, consãtenii, concitadinii, toți cei care trãim între granițele statului român, toți cei care suntem departe de fruntariile țãrii, dar pãstrãm în suflet dorul de cei scumpi rămaşi acasã, ori duşi spre alte zãri. Patria este casă pãrinteascã în care ne-am nãscut și în care am copilãrit, în care am trãit bucuriile și tristețile alãturi de cei dragi ai noştri, este curtea casei în care ne-am jucat la umbra nucului sãdit de strã-strãbunicul cu frații, cu vecinii, cu jucãriile noastre atâtea câte au fost, cu cãțelul, cu pisică, cu bunică. Patria este grãdina casei în care am vãzut primele flori, primele albine, din care am gustat primele fructe sau legume. Patria este pãrculețul dintre blocuri cu cele câteva bãncuțe și alei, pe care se joacã cei mici, se plimbã adulții. Patria este grãdinița în care învãțãm alfabetul vieții, colegii, bãncile, educatoarea, jucãriile de tot felul. Patria este şcoala cu toate treptele ei, învãțãtoarea, profesorii, colegii mai mari sau mai mici, clipele de bucurii și de necazuri inerente vieții de elev, de student. Patria este covorul de câmpii, de dealuri, de munți, de vãi și de piscuri împodobite de pãduri seculare, de livezi cu pomi, de podgorii de vii, de culturi de cereale de tot felul, de râuri și pâraie. Patria este Dunãrea și marea, este pãmântul cu toate bogãțiile ascunse în sânul lui, este cerul cu stelele, turmele de vite domestic și sãlbatice, pãsãrile și peştii. Patria este limba româneascã plãmãditã și adusã prin veacuri de multe-multe generații ca un cadou sfânt pentru noi și pentru urmaşii noştri. Patria este cântecul popular, este doina care ne răscoleşte sufletul, este portul românesc atât de minunat, este jocul nostru care ne avântã spre înãlțimi, este credința creştină, care ne-a dat speranța și tãria sã păşim prin veacuri. Patria este biserica din sat, din cartier, mânãstirea dintre munți, cimitirul cu crucile și amintirile din el. Patria este hora din vatra satului, sãrbãtorile, hramurile, nedeile, rugile. Patria este istoria noastrã de milenii, este lungul şir de eroi ştiuţi oi neştiuţi, care au sfințit cu sângele și oasele lor pãmântul țãrii.

Patria este slova cãrților, sudoarea ostenitorilor într-ale culturii și artei. Patria este poezia, muzica, literatura, pictura, sculptura, teatrul, ştiinţa româneascã și reprezentanții lor, care s-au înscris demult în universalitate. Cel care înjurã Patria, cel care spune cã-i este ruşine cã s-a nãscut român este un sãrman orfan, copil de prin canale, copil al nimãnui, sau, mai rãu, o brutã care-şi pălmuieşte Mama.

Pr. Al. Stãnciulescu-Bârda

(dialog cu jr. Daniel DUMITRAN <foto> Comisar șef adjunct CRPC Regiunea Vest)

–  Ce amănunte ne puteți oferi privind rolul și activitatea C.J.P.C. Hunedoara?

– C.J.P.C. Hunedoara funcționează ca parte integrantă a CRPC Regiunea Vest (Timiș), în conformitate cu H.G. nr. 700/2012 și are ca obiective principale, următoarele:desfășurarea de acțiuni de informare și educare a cetățenilor privind drepturile pe care le au în calitatea lor de consumatori; efectuarea activităților de supraveghere a pieței serviciilor și produselor destinate consumatorilor, prin efectuarea de acțiuni tematice (naționale, regionale, locale) în toate segmentele de activitate, ocazie cu care comisarii instituției sunt îndrituiți de către legislația specifică să aplice sancțiuni și să ia măsuri de remediere a deficiențelor constatate; protejarea consumatorilor de practicile comerciale incorecte efectuate de către operatorii economici de pe raza județului Hunedoara (Legea nr. 363/2007); identificarea și eliminarea clauzelor abuzive înserate de către operatorii economici în contractele încheiate cu consumatorii, în așa fel încât nicio persoană să nu fie afectată în interesele economice fundamentale (Legea nr. 193/2010); soluționarea operativă și în termen a tuturor sesizărilor primite de către consumatori; cooperarea permanentă și efectuarea de controale mixte cu reprezentanții Direcției de Metale Prețioase din cadrul ANPC în vederea identificării și combaterii comercializării de bijuterii nemarcate, cu marcaje neconforme sau contrafăcute.

– Cât despre activitatea C.J.P.C. Hunedoara pe prima parte a anului 2022, ce ne puteți spune?

– În cadrul acțiunilor de control efectuate, comisarii Protecției Consumatorilor pot aplica următoarele măsuri, în cazul constatării unor abateri de la legislația în vigoare: sancțiunea cu amendă sau avertisment (în funcție de gravitatea faptei); aplicarea unor măsuri de oprire definitivă sau temporară a comercializării unui produs sau prestării unui serviciu; închiderea unității pentru o perioadă de până la 12 luni; emiterea unei decizii administrative de încetare a practicilor comerciale incorecte a operatorului economic.

Tematicile de control efectuate în primele 6 luni ale acestui an au vizat atât segmentul comercializării produselor alimentare și nealimentare, cât și prestarea de servicii în diverse domenii de activitate.

În acest sens, un accent important se pune pe consilierea operatorilor economici, care se efectuează atât ca urmare a acțiunilor de verificare, cât și prin Serviciul de relații cu publicul existent la sediul instituției.

Tematicile naționale/ regionale și locale au vizat următoarele domenii: comercializarea produselor alimentare (alimente ecologice, pește și preparate din pește, produse de panificație și cofetărie, produse lactate, carne și preparate din carne, ape minerale și băuturi răcoritoare); comercializarea produselor nealimentare (îmbrăcăminte și încălțăminte, anvelope noi și uzate, echipamente electrice, produse cosmetice); Servicii (telefonie mobilă, curierat, servicii de alimentație publică și cazare, service auto, servicii financiare, schimb valutar și case de amanet etc).

Comisarii CJPC Hunedoara au participat și la Comandamentele naționale Litoral/ Delta Dunării, Clisura Dunării, Băile Herculane, organizate de către ANPC, aducându-și astfel aportul la constatarea și combaterea tuturor faptelor care aduc atingere sănătății și integrității consumatorilor.

Tematicile menționate mai sus au fost suplimentate și cu un număr de 50 controale operative care au avut rolul de a constata și combate în regim de urgență diferite aspecte autosesizate de către CJPC Hunedoara.

Aceste activităţi au fost completate permanent, în baza prevederilor O.G. nr. 27/2002 privind regimul de soluţionare al petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu cercetarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor primite din partea consumatorilor.  

Amenzile aplicate sunt încasate în procent de 95%, diferența constând în executări silite înaintate la organele fiscale și un procent infim (12 din 912) contestate  și se află pe rolul instanțelor judecătorești.         Pe parcursul anului 2022, s-au difuzat un număr de 4 comunicate de presă. De asemenea, în colaborare cu Inspectoratul Școlar, în luna martie a acestui an, cu ocazia Zilei Mondiale a Consumatorului, a fost organizată etapa județeană a concursului – Alege, este dreptul tău – etapă la care au participat toate structurile educaționale ale județului (primar, gimnazial) și care prin tematicile de concurs elaborate și jurizate de către o comisie mixtă a celor două instituții, a dezvoltat cunoașterea legislației protecției consumatorilor în rândul elevilor.

–Ce  măsuri s-au luat pentru îmbunătăţirea activităţii?

– Desfăşurarea de acţiuni tematice de control la nivel judeţean, pe grupe de produse cu impact deosebit la categoriile defavorizate ale populaţiei (copii, pensionari); intensificarea colaborării cu structurile societăţii civile în domeniul protecţiei consumatorilor; completarea schemei de personal, în vederea optimizării și eficientizării activității profesionale a instituției, efectuarea de cursuri de perfecționare pe diverse domenii de activitate (de exemplu, financiar – bancar); desfăşurarea de acţiuni de informare, consiliere şi educare a cetăţenilor în ceea ce priveşte drepturile acestora în calitate de consumatori, precum şi a obligaţiilor operatorilor economici.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

După un șir de manifestări de mare impact, dedicate Zilei Limbii Române – în 2018, la Columna lui Traian, Roma, în 2019, la Pererâta, Republica Moldova, la Casa Memorială „Grigore Vieru”, în 2020, la Târgu-Mureș, la prima școală românească din oraș, în 2021, la Vidin, împreună cu comunitatea românească din Bulgaria – un grup de oameni de cultură mureșeni, scriitori, ziariști, profesori, rapsozi populari, îmbrăcați în costume populare mureșene, într-un proiect al Direcției Județene pentru Cultură Mureș și al Ligii Pensionarilor Mureș, va marca în acest an, la 31 august (ora 12,00), Ziua Limbii Române, la Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, Sibiu, loc încărcat de istorie și semnificații pentru devenirea noastră întru limba română.
Pus sub genericul „Limba noastră-i o comoară”, programul manifestării cuprinde evocări: Nicolae Băciuț („Ziua Limbii Române – de la lege la trăire, în zece ediții), pr. dr. Șincan Gheorghe (Limba română – cuvânt de învățătură), Răzvan Ducan, („Patria mea e limba română”), lansări de carte: Răzvan Ducan, „Ziua Limbii Române”, „Antologie de poezie populară”, coordonatori Sorina Bloj și Maria Borzan, recitaluri literar-muzicale – Nicolae Băciuț, Sorina Bloj, recitaluri folclorice – Grupul „Graiul Câmpiei (Sărmașu), Grupul „Crenguță de brad” (Reghin).
Poeții mureșeni Elena Cristea, Gabriella Costescu, Ana Munteanu-Drăghici, Sorina Sav, Mărioara Popovici, Lucreția Bordaș, Maria Galat, Emilia Șorlea, Mărioara Fodor, Maria Bucin Crișan, Maria Pop, Maria Mărginean, Otelia Stroia, Lucreția Rusu vor face lecturi din cele mai recente creații ale lor.

Într-o expoziție ad hoc, Nicolae Galat va prezenta un ciclu de picturi tematice.
În aceeași zi, la Mănăstirea Bistrița, va avea loc o întâlnire cu scriitori vâlceni, ca în zilele următoare să aibă loc astfel de întâlniri la Mănăstirea Sf. Ana (Orșova), la Casa de Cultură din Bocșa și la Muzeul Satului Bănățean, unde mureșenii vor participa la Festivalul Condeierilor Plugari.
Proiectul se desfășoară sub egida UZPR. Coordonatori: Nicolae Băciuț, Sorina Bloj, Maria Borzan, Dinuca Burian.

Joi, 01 septembrie 2022, prima zi a lui Răpciune va sta sub semnul Culturii într-un eveniment ajuns la a III-a ediție. La Biblioteca Germană  ”Alexander TIETZ” din Reșița, începând cu ora 17:00, ne vom arăta solidaritatea cu poporul Ucrainean prin 2 expoziții: una de fotografie ”Ochii orașului: Cernăuți”, realizator Camelia DUCA  și una filatelică din colecția Erwin Josef ȚIGLA: ”Conflictul din Ucraina”. 

Invitați special: dr. fil. Ada D. Cruceanu, jurnalistul Mario BALINT, corespondent Radio România Actualități, jurnalist cu vastă experiență în zone de conflict, editor la M-securitynews.ro, managing director Bmtf- Balint Mercenary Task Force, prof.univ.dr. Sabin PAUTZA.

Moment muzical asigurat de prof. Lucia GHILEA- pian, Școala populară de Arte ”Ion ROMÂNU” și Liceul de Arte ”Sabin PAUTZA” din Reșița.

Eveniment organizat de Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Biblioteca Județeană ”Paul IORGOVICI” și METARSIS- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană.

http://semndecarte.metarsis.ro

Sfințirea Bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Bocșa Română

Din nou orașul Bocșa a îmbrăcat haine de sărbătoare, de astă dată pentru o bucurie sfântă: târnosirea unei noi Biserici, adevărată catedrală a Bocșei!

Cu ajutorul bunului Dumnezeu și al Maicii Domnului, cu sprijinul autorităților locale, județene și a altor oficialități de aproape și de departe, prin truda credincioșilor din această parohie, dar și a altor credincioși din Bocșa și nu numai, prin grija Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului și prin grija primarului orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, și, evident, prin munca neobositului preot paroh Valentin Costea, prin profesionalismul și dăruirea acestuia, la aproape 20 de ani de la punerea pietrei de temelie, Biserica din Bocșa Română a fost finalizată. În aproximativ patru ani, părintele Valentin Costea a finalizat o lucrare la care nu mai spera nimeni!

 În anul 2003 a fost pusă piatra de temelie a noii biserici din Cartierul „Nufărul” de către IPS Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului, atunci episcopul Caransebeșului.

Astfel că au început lucrările la această biserică, săparea și turnarea fundației, a demisolului în anul 2004 de pr. Gheorghe Ștefan, cel care a slujit la acestă biserică până în anul 2016. Demisolul a devenit funcțional pentru serviciile religioase în anul 2007, fiind binecuvântat la data de 21 iulie 2007 de către PS Lucian, episcopul Caransebeșului.

Lucrarea va fi continuată de pr. Vali Petrică Ungar în perioada 2016 –  noiembrie 2017, iar din 24 decembrie 2017, până în prezent, preot slujitor și constructor în același timp se află  pr. ing. Valentin Costea, acestuia revenindu-i onoranta misiune de a desăvârși această lucrare, o lucrare grea și aproape imposibilă în condițiile actuale. Și totuși!

Părintele Valentin Costea s-a dedicat în proporție de 90 % acestei lucrări, după cum, cu emoție mărturisea, și-a pus în slujba Bisericii întreaga sa pricepere – și ca manager, și constructor, și ca preot – apelând la înțelegerea oamenilor, a autorităților de pretutindeni,dar, mai ales, rugându-se cu credință și cerând ajutor lui Dumnezeu și Maicii Domnului.

În data de 15 august 2022, la Sfânta Sărbătoare a „Adormirii Maicii Domnului”, credincioșii din cartierul „Nufărul” din Bocșa Română au trăit momente de mare bucurie, deoarece și-au împlinit un vis: au luat parte la târnosirea Bisericii-Catedrală din cartierul lor.

Pentru a sfinți noua biserică din Bocșa a fost prezent Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, alături de un sobor de preoți. Ierahul a oficiat slujba de sfințire a sfântului locaș, precum și pictura din altar și de pe catapeteasmă.[1]

La eveniment au participat foarte mulți credincioși în straie de sărbătoare, autorități locale, județene și centrale, tineri și vârstnici, de aproape și de mai departe, veniți să se bucure de marea sărbătoare.

N-au fost uitați nici ctitorii trecuți la Domnul, în prezența familiilor acestora Părintele Episcop oficiind o slujbă de pomenire.

Părintele paroh Valentin Costea a fost hirotesit iconom-stavrofor, deoarece într-un timp relativ scurt a reușit să finalizeze lucrările de construcție a bisericii. De asemenea, domnului primar al Bocșei, Mirel Patriciu Pascu, i-a fost  conferit Ordinul eparhial „Crucea Episcop Elie Miron Cristea”, clasa a-2 a pentru mireni, întrucât administrația locală a ajutat substanțial la zidirea sfântului locaș. Cu primarul Mirel Pascu s-a început construcția și tot cu domnia sa a fost finalizată. Totodată, ierarhul a oferit mai multe diplome de recunoștință credincioșilor ce s-au implicat în procesul de finalizare a bisericii din Bocșa.

Preasfințitul Părinte a dăruit pentru biserica nou târnosită două cruci cu postament pentru sfânta masă și o cruce de binecuvântare și a rostit, între altele, vădut emoționat: „Pe părintele paroh îl felicităm în mod special căci a lucrat și s-a rugat cu timp și fără timp ca visul oamenilor de aici să se împlinească. Îl rugăm pe Dumnezeu și pe Maica Domnului să-i vedem pe acești buni credincioși în biserică, umplând cu prezența lor acest minunat sfânt locaș”.[2]

 De asemenea, din partea parohiei, Preasfințitul Lucian și domnul primar au primit o diplomă aniversară. Și din partea administrației locale au fost oferite  plachete în semn de recunoștință atât preotului, cât și Consiliul Parohial.

La final, toți credincioșii au putut intra în sfântul altar pentru a se închina.[3]

Iar în frumoasa biserică din cartierul „Nufărul” se vor putea închina și ruga de acum credincioși în număr cât mai mare, fiindcă această Catedrală este încăpătoare și dătătoare de speranță. 

---

[1] https://www.episcopiacaransebesului.ro/stiri/pastoral/2022/08/sfintirea-bisericii-adormirea-maicii-domnului-bocsa/?fbclid=IwAR3_1MARRldcrxVb8NHaSQMsbHNS33R5MbDGrHTHUUcy3pltsbuzMX0-FzE

[2] https://www.trinitas.tv/sfintirea-bisericii-adormirea-maicii-domnului-bocsa/?fbclid=IwAR3ohwbrmSHzz2Uab_43YSIzKugqBtHufFWMsSQWxYt_Wkc3gKAWUzZgLSA

[3] https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/sfintirea-bisericii-adormirea-maicii-domnului-din-bocsa-173781.html?fbclid=IwAR1to_coxrPKE34w82XdRySszOLk8Vv-L5Pase0Gjni0s_7EKSYufWa_z0E

„Fără dânsa ar fi Banatul Montan mult mai sărac…”[1] scrie Erwin Josef Țigla, iar cei care o cunoaștem pe doamna Edith Guip-Cobilanschi îi dăm dreptate! „Cel care a cunoscut-o o dată, nu o va mai putea uita… Zâmbetul ei ca și poveștile ei scoase din viață te vor urmări și nu te vei mai putea debarasa de ele: te vor face să meditezi, să râzi, să plângi, să visezi…” continuă Erwin Țigla portretul doamnei Cobilanschi. Iar eu aș adăuga următoarele: această doamnă te cucerește din prima! Nu se poate să o întâlnești pe doamna Cobilanschi și să nu te îndrăgostești de ea! E cuceritoare! Prin zâmbetul de care amintea colegul Erwin și printr-o inteligență sclipitoare! Prin talentul său nativ în a se face plăcută, dar și prin farmecul poveștilor pe care le rostește cu o extraordinară ușurință, astfel încât te întrebi automat dacă acele personaje chiar au existat, dacă acele întâmplări chiar sunt reale sau sunt doar rodul imaginației acestei minunate povestitoare!

Edith Guip-Cobilanschi scrie cu bucurie și entuziasm, iar povestirile domniei sale chiar sunt reale sau inspirate din realitate. Este o pasionată și harnică scriitoare,  mărturisind că are această pasiune dintotdeauna. Doar că după anii ’90, o dată cu pensionarea, timpul i-a permis să se dedice mai mult scrisului. Iar Erwin Josef Țigla a avut un rol esențial în debutul editorial, insistând în a aduna toate poveștile, povestirile, versurile scrise în timp de Edith Guip-Cobilanschi: „…Domnul Țigla m-a invitat să strâng toate poeziile, toate reportajele despre Banatul Montan pentru a scoate o carte. Așa a apărut prima mea carte cu povești haiducești, care mi le spuneau bătrânii pe munte… Am scris multe istorioare legate de adevăr și de fapte întâmplate.”[2]

Edith Guip-Cobilanschi s-a născut în 13 iulie 1937 la Oțelu Roșu (Dealul Ferdinandului) în Banatul Montan. A studiat la Timișoara și a fost profesoară de limba germană timp de 37 de ani. A avut o carieră didactică frumoasă și fructuoasă, a slujit catedra și învățământul bănățean atât ca dascăl dedicat, cât și ca director și ambițios coordonator de proiecte educaționale.

A debutat publicistic în „Tribuna școlii” în anul 1987. Apoi a continuat să publice în reviste precum: „Neue Banater Zeitung”, „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien”, „Echo”, „Reșița”, „Reflex”, „Bocșa culturală”, „Lot und Waage”, „Eckart”, „Stafette” etc.[3]

A publicat șase cărți, toate în limba germană, apoi, la îndemnul istoricului literar Cornel Ungureanu, a început să publice și în limba română. Debutul editorial s-a produs în anul 1999 cu volumul „Poesie des Banater Berglands. Gedichte und Prosa” (Poezia Banatului Montan. Poezii și Proză) coord. Erwin Josef Țigla. București: ADZ, 1999.

Apoi au apărut alte volume între care amintim: „Dem Banat in tiefster Dankbarkeit (Banatului cu adânci mulțumiri. Timișoara: Eurobit, 2000);„Bekannte und unbekannte Banater (Bănățeni cunoscuți și necunoscuți. Timișoara: ArtPress, 2002); Erinnerungen von früher und gestern (Amintiri de demult și de ieri. Timișoara: ArtPress, 2004); Charakterbilder im Wandel der Zeit (Caractere la răscrucea timpurilor. Timișoara: Cosmopolitan, 2006); Süßes Heimweh, bitteres Fernweh (Dulce dor de casă, dor amar de ducă. Reșița: Banatul Montan, 2008); În hora ielelor (Reșița: Editura TIM, 2012); Schulmeisterin im Osten (Dăscăliță în răsărit. Timișoara: Cosmopolitan-Art, 2012).

Povestiri ale scriitoarei Edith Guip-Cobilanschi sunt cuprinse și în antologii, dar sunt „risipite” și prin diverse publicații de literatură și cultură din țară și străinătate.

Veritabil scriitor al Banatului, admirabila Edith Guip-Cobilanschi este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, și se bucură de importante recenzii și cronici semnate de scriitori de seamă precum: Ada D. Cruceanu, Eleonora Pascu, Ingeborg Romoșan, Hans Liebhardt, Dan Cărămidaru, Alexander Gerdanovitz, Eveline Hâncu, Erwin Josef Țigla, Marianne Virginia Lăzărescu, Thomas Hüttner, Ștefan Ehling  și alții.

De asemenea, Doamna Edith Guip-Cobilanschi este decorată cu Crucea de aur pentru merite de către Republica Austria, cu însemnul prieteniei în bronz de către Landul austriac Știria, cu medaliile autohtone „Alexander Tietz” și „Otto Alscher” ale Banatului Mondan, dar și cu alte importante distincții venite din partea unor instituții și asociații.

Doamna Cobilanschi este o bucurie și un răsfăț pentru orice colaborator! Revista „Bocșa culturală” este una dintre norocoasele reviste din Banat care găzduiește, număr de număr, frumoasele povești ale scriitoarei Edith Guip Cobilanschi. Suntem onorați s-o avem colaboratoare și prietenă!

De asemenea, este o prezență extraordinar de agreabilă în cadrul evenimentelor organizate la Bocșa de Forumul Democratic al Germanilor, unde ne răsfață cu povești de ieri și de azi, cu plauzibile și savuroase comentarii despre viața cotidiană, îmbrăcate, fie într-un umor negru, uneori chiar macabru, fie într-un umor sarcastic, plin de ironie. Dar, întotdeauna, un umor sănătos, ca, în final, optimismul să învingă! Fiecare comentariu sau povestire se încheie triumfând binele (sau, cel puțin, cu speranța aceasta!), se încheie printr-o concluzie povățuitoare și înțeleaptă.

Edith Guip Cobilanschi este o doamnă frumoasă, delicată și sensibilă, dar și un om bine ancorat în realitate; este de o extraordinară luciditate, iar acest talent de povestitor parcă o ajută să evadeze, adesea, din realitatea uneori prea dură, chinuitoare chiar. Este Doamna poveștilor din Banat, iar noi, bocșenii, suntem tare mândri că o avem alături, că o avem „aliată”în demersurile noastre cultural-literare! Că este unul dintre scriitorii fideli și importanți prezenți în paginile revistei „Bocșa culturală” doar din iubire, fără alte avantaje sau câștiguri! Din iubire de oameni, de scris, de literatură… Din iubirea și bucuria de a împărtăși povești!

Pentru toate acestea, vă mulțumim, Doamnă! Vă mulțumim pentru modelul de Om care sunteți pentru fiecare dintre noi! Vă mulțumim pentru acele povești-lecții de viață, pentru acele povești de ieri și de azi, din care desprindem, râzând, defecte sau calități ale unor oameni iviți adesea „în imediata noastră apropiere”. Vă mulțumim că împărtășiți aceste talente (sau talanturi!) cu noi, că ne sunteți aproape, necondiționat!

La mulți ani, Doamnă Edith Guip-Cobilanschi! Dumnezeu să vă țină sănătoasă și frumoasă întru mulți ani!

Iar eu, personal, îl rog pe bunul Dumnezeu să mă-nvrednicească să primesc încă mulți ani înainte scrisorile dumneavoastră, plicurile elegante și personalizate cu talent și dragoste de mâinile dumneavoastră iscusite!

La mulți ani, Doamnă a poveștilor din Banat!

---

[1] Reflex (Reșița). An XVIII (serie nouă). nr. 7-12 (202-207), iulie-decembrie 2017, p. 23.

[2] Titus Crișciu. Idei în labirint. Interviuri. Oravița: Clubul „Mitteleuropa”, 2011.

[3] Enciclopedia Banatului. Literatura. Timișoara: Editura David Press Print, 2016.

Devenită o tradiție, sărbătoarea Zilelor Orașului Bocșa[1] îmbină armonios trăirile spirituale cu cele laice, îmbină credința cu actul cultural desfășurat sub diverse forme, îmbină poezia cu muzica, arta și spectacolul.

Deoarece bocșenii așteaptă cu nerăbdare această sărbătoare, fiind momentul, într-un fel, al reîntoarcerii „fiilor satului” acasă pentru a se bucura împreună cu familia și prietenii de mirajul reîntâlnirii cu tradiția, credința strămoșească și noianul de amintiri, administrația publică locală, la inițiativa primarului Mirel Patriciu Pascu, a organizat o serie de activități prilejuite de Hramul Mănăstirii „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova, pentru toate gusturile și vârstele.

Așadar, în perioada 18 – 31 iulie 2022, bocșenii au beneficiat de spectacole și activități inedite.

Mănăstirea Vasiova din Bocșa – sărbătoare și bucurie sfântă cu prilejul Hramului de „Sf. Ilie de la Izvor”

Zilele Orașului Bocșa din acest an au debutat cu sărbătoarea Hramului Mănăstirii „Sf. Ilie de la Izvor”: marți, 19 iulie 2022, începând cu orele 18.00 a fost oficiată Slujba Privegherii de către P.S. Lucian, Episcopul Caransebeșului, alături de un sobor de preoți, iar credincioșii veniți din toate zonele țării au luat parte la rugăciuni oficiate pe tot parcursul nopții (Utrenie; Acatistul Sf. Ilie; Paraclisul Sf. Ilie; Sfânta Liturghie; Sfințirea apei și Taina Sfântului Maslu, precum și diverse rugăciuni săvârșite de preoții prezenți).

Miercuri, 20 iulie 2022, Preasfințitul părinte episcop Lucian a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească dimpreună cu un sobor de preoți, slujire de care s-au bucurat nu doar un număr mare de credincioși, ci și oficialități locale și județene prezente la eveniment.

Joi, 21 iulie 2022, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a avut loc vernisarea Expoziției aniversară „Gânduri către Dumnezeu – 15”, eveniment derulat în cadrul tradiționalului proiect „La Bocșa de Sfântul Ilie”, moment prielnic pentru a prezenta cărțile și o parte din desenele premianților la Concursul Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu” la 15 ani de existență. Așadar, în perioada 18 – 31 iulie 2022, prietenii concursului „Gânduri către Dumnezeu”, dar și utilizatorii serviciilor bibliotecii, au putut admira expoziția aniversară „Gânduri către Dumnezeu – 15”.

„Azi la noi cântă tot natu’…”

Ziua de vineri, 22 iulie 2022, a fost dedicată tradiției și folclorului din Banat, graiului și portului bănățean. Întregul Ansamblu „Bocșana” – adică, „Ceata Bocșanei”, „Junii Bocșanei” și „Bocșana” – a deschis spectacolul folcloric organizat de primarul Mirel Patriciu Pascu pentru iubitorii de muzică și dans popular. Pe scena amenajată la Corpul B al Primăriei situat în Bocșa Română au urcat îndrăgiți interpreți precum Nicu Novac, Doriana Talpeș și Zorica Savu, iar talentaților dansatori de la „Bocșana” li s-au alăturat bocșenii în straie de sărbătoare.   

Multă lume, tânără și mai puțin tânără, s-a bucurat de acest spectacol valoros și autentic, iar vremea s-a arătat nu doar îngăduitoare, ci chiar darnică, deoarece, la orele 19.00 când a început petrecerea, razele soarelui nu mai ardeau, timpul devenind prielnic jocului popular.

„Poate, poate,

Apusul de soare e doar răsăritul văzut de la spate,

Poate, poate

Într-o altă viață ne vom regăsi și vom învăța să fim fericiți

Admirând câte două răsărituri pe zi…” – „The Motans” în concert la Bocșa!

Evenimentul cel mai așteptat, mai ales de către tineri a fost cel de sâmbătă, 23 iulie 2022, când pe scena bocșană a urcat tânărul Denis Roabeș – cunoscut ca „The Motans” – talentat cântăreț, compozitor și textier din Republica Moldova, care, alături de colegii săi, a încântat publicul bocșan, reușind să adune o mare de oameni la spectacolul dedicat orașului Bocșa. Hituri precum „August”, „Versus”, „Tot ce contează”, „Drama Queen”, „La nesfârșit”, „Café de Flore”, dar mai ales „Poem” și „Înainte să ne fi născut” au răsunat din câteva mii de voci prezente la spectacol! Emoție și fericire s-a putut citi pe chipurile participanților care cântau într-un glas cu interpretul, cunoscând versurile celor mai îndrăgite hituri ale lui „The Motans”.

Toate genurile muzicale abordate de talentatul Denis Roabeș au fost prezentate și la Bocșa: hip hop, rock, pop R&B contemporan, iar publicul de aici a știut să le primească oferind apaluze și ovații cu generozitate.

„Unde nu cad ploile, nu au cum să crească flori/Unde nu sunt oameni buni, nu există sărbători …” spune refrenul unuia dintre cele mai cunoscute melodii interpretate de „The Motans”, iar Bocșa a demonstrat  că are oameni buni care pot crea, prin frumusețea și dăruirea lor, sărbători minunate! Iar evenimentele organizate în cadrul Zilelor Orașului Bocșa au fost o reală și veritabilă sărbătoare!

Sărbătoare care a continuat cu un eveniment inedit, inițiat tot de primarul Mirel Patriciu Pascu în colaborare cu o mână de oameni extraordinari, pasionați și curajoși, constituiți în „MC Trust Bocșa”.

Sărbătorind cei 10 ani de la înființare, membrii MC Trust Bocșa s-au echipat corespunzător, iar în perioada 29 – 30 iulie și-au etalat și motoarele, participând nu doar la spectacolele de pe stadionul „Foresta”, ci organizând și o  paradă a motoarelor! Sâmbătă, 30 iulie 2022, bocșenii au putut admira această paradă a  motocicliștilor, deoarece, începând cu orele 14.00, pe artera principală a orașului au „mărșăluit” mulțime de motocicliști din Bocșa și Reșița, etalând motoare de diverse forme și mărimi. Un eveniment extraordinar și inedit pentru orașul Bocșa!

Phoenix și Nicu Covaci pe scena de la Bocșa Izvor, în prima ediție a Concertului Motors Rock![2]

Zilele de 29 și 30 iulie au fost alocate unui eveniment de excepție aflat la prima ediție și intitulat „Concert Motors Rock”, desfășurat într-o zonă frumoasă și generoasă, recent amenajată, în zona Stadionului „Foresta”de la Bocșa Izvor.

Pe parcursul celor două zile, iubitorii muzicii rock s-au putut delecta cu muzică de calitate oferită de tineri interpreți din Bocșa, Reșița și Serbia, precum: Reddok, Melmac Riders, Cristi Iakab și The Roads Band, culminând cu spectacolul oferit de Nicu Covaci și legendara trupă Phoenix, evenimentul de la Bocșa înscriindu-se în turneul aniversar Phoenix prilejuit de împlinirea celor 60 de ani de existență. Pentru MC Trust Bocșa, club al motocicliștilor care a sărbătorit 10 de ani de la înființare, a fost o reală sărbătoare, iar pentru miile de participanți la concert a însemnat împlinirea unui vis. Nicu Covaci și Phoenix au făcut un show de zile mari! Au făcut senzație! Au fost fabuloși!

Extraordinară a fost și reîntâlnirea regizorului Ioan Cărmăzan cu Nicu Covaci la Bocșa, după 40 de ani. De altfel, Ioan Cărmăzan a fost „intermediarul”, omul de legătură al primarului Mirel Pascu și fabulosul artist Nicu Covaci. În urmă cu 40 de ani, Ioan Cărmăzan își aducea prietenul Nicu Covaci la Bocșa pentru ca acesta să-l ajute în realizarea filmului de licență, oferindu-i un rol în acest film. Iată că, după mai bine de 40 de ani, Ioan Cărmăzan îl aduce, din nou, pe Nicu Covaci, de astă dată pentru primul concert „Phoenix” la Bocșa! Magistrală întâlnire la 60 de ani de „Phoenix” într-o Bocșă care renaște „din cenușa proprie și din propriu-i scrum” precum pasărea phoenix!

Pe scena bocșană au urcat cei doi coloși, alături de primarul Mirel Patriciu Pascu, acesta oferindu-i lui Nicu Covaci tortul aniversar „Phoenix – 60” și mulțumindu-le pentru prietenie și prezență. Ioan Cărmăzan și Nicu Covaci împreună pe scena de la Bocșa Izvor, în iulie 2022! O imagine care va rămâne, cu siguranță, în istoria culturală a orașului Bocșa!

Iată că, cei 60 de ani de muzică rock românească, muzică de calitate indubitabilă, recunoscută și apreciată în întreaga lume, au fost marcați de trupa „Phoenix” și la Bocșa, de aici urmând multe alte spectacole aniversare în diverse colțuri ale țării.

Membrii formației „Sfinții” devenită „Phoenix”[3] au abordat, în timp, numeroase subgenuri ale rock-ului: de la muzică beat la rock psihedelic, hard rock și rock progresiv. Deschizătoare de drumuri în rock-ul românesc, trupa „Phoenix” a adoptat stiluri noi și a avut cele mai neașteptate  evoluții, dând naștere subgenului rock numit etno-rock, inspirat din folclorul românesc autentic. Melodii precum „Fată verde”, „Nunta”, „În umbra marelui urs”, „Andrii Popa”, „Baba Novac”, „Mica Țiganiadă”, „Zori de zi”, „ Mugur de fluier”, „Strunga” sunt doar câteva dintre hiturile legendarilor de la „Phoenix” care au răsunat pe stadionul de la Bocșa Izvor în 30 iulie 2022, în ovațiile și interpretarea miilor de participanți la eveniment, în ciuda vremii capricioasă![4]

Fabulosul Nicu Covaci a fost încântat de primirea de la Bocșa și de publicul extraordinar de numeros și însuflețit și a numit concertul de pe stadionul „Foresta” de la Bocșa Izvor „ o lecție de libertate”. Iar primarul Mirel Patriciu Pascu a precizat, în finalul tuturor evenimentelor derulate în această bogată lună iulie a anului 2022, că „Bocșa și bocșenii merită spectacole de calitate, evenimente de înaltă ținută, tradițiile trebuie păstrate și valorificate, iar cultural, Bocșa trebuie să renască!” Sunt cuvinte care ne duc cu gândul la nemuritoarele versuri ale „Cantafabulelor” trupei „Phoenix”, versuri semnate de Andrei Ujică și Șerban Foarță: „Fie să renască numai cel ce har/ Are de-a renaște, curățit prin jar/ Din cenușa-i proprie și din propriu-i scrum/ Astăzi, ca și mâine, pururi și acum!”

---

[1] https://expressdebanat.ro/the-motans-si-phoenix-film-romanesc-si-motoare-turate/

[2] BOCS̗A RĂSUNĂ prima ediție a festivalului Motors Rock …

[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Phoenix_(forma%C8%9Bie)

[4] reper24.ro › phoenix-a-renascut-la-bocsa