Fără categorie
Octava de rugăciune pentru unitatea creştinilor
Reșițenii creștini s-au obișnuit ca în fiecare an, în a doua parte a lunii ianuarie să se organizeze în municipiul reședință de județ octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor sau, cum o cunoaștem cu toții, săptămâna de rugăciune ecumenică.
Tradiţia octavei de rugăciune a început în 1740, în bisericile protestante din Scoţia. Iniţiativa a fost continuată de Asociaţia marilor biserici creştine şi dezvoltată de Biserica Catolică prin organizarea unei Octave de rugăciune.
Datele de 18 şi 25 ianuarie, între care se celebrează octava de rugăciune în emisfera nordică, semnifică sărbătoarea Catedrei Sfântului Petru, respectiv convertirea Sfântului Paul.
În diferite ţări, broşura cu rugăciunile pentru unitate este folosită de creştini pentru rugăciuni particulare în luna ianuarie şi pentru celebrări colective în preajma Rusaliilor. În emisfera sudică, unde luna ianuarie este lună de vacanţă, Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor este programată tot în preajma Rusaliilor, ori cu o lună sau două mai târziu.
La Reșița, octava se desfășoară în acest an pentru a 25-a oară, mișcarea pentru unitatea creștinilor fiind una dintre cele mai solide și perseverente din țara noastră, un exemplu pentru multe alte regiuni din țară și chiar peste hotare. Anul acesta, octava a fost coorganizată de părintele canonic József Csaba Pál, arhidiacon romano-catolic al Banatului Montan, și de părintele Gheorghe Adrian Șuveți, protopop ortodox român de Reșița.
Mottoul octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor din acest an a fost ales pe plan internațional: „Dragostea lui Hristos ne îndeamnă la împăcare“ (cf 2 Cor 5,14-20).
Sub acesta se vor reuni creștinii diferitelor confesiuni reșițene împreună cu îndrumătorii lor spirituali în perioada 19 – 25 ianuarie, în fiecare seară începând cu ora 18,30, în diferite biserici creștine ale confesiunilor ortodoxă română, romano- și greco-catolică precum și evanghelică lutherană din municipiul Reșița. 
72 de ani de la începerea deportării germanilor în fosta URSS
Marți și miercuri, în 17 şi respectiv 18 ianuarie 2017, comunităţile germane din judeţele Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin îşi vor aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan interjudeţean care se vor desfăşura la Reşiţa, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS.
Programul manifestărilor de la Reșița va fi următorul:
- 17 ianuarie 2017, ora 16,00, Centrul German „Alexander Tietz”, Reşiţa:
72 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 67 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați acasă. După-amiază video cu proiecția unor documentare dedicate deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică, realizate de Cristian Amza (TVR București).
- 18 ianuarie 2017, ora 12,00, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii”, Reşiţa:
Recviem pentru victimele deportării.
- 18 ianuarie 2017, ora 13,15, Monumentul Deportaţilor (parcul „Cărăşana”), Reşiţa:
Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni şi depunere de coroane de flori.
În ziua de 22 ianuarie vor avea loc în mai multe biserici romano-catolice din Banatul Montan rugăciuni pentru sufletele victimelor deportării, dar și pentru pace, pentru ca în viitor să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 72 de ani. Astfel de rugăciuni se vor organiza în localitățile Anina, Bocșa, Oțelu Roșu și Steierdorf.
În urmă cu 72 de ani, bărbaţi între 17 şi 45 de ani şi femei între 18 şi 30 de ani, apţi şi apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crişana, Bucovina, Bucureşti şi Dobrogea, au fost luaţi din sânul familiei şi transportaţi, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Doneţk) şi al Rusiei (Munţii Ural). Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo datorită condiţiilor vitrege de muncă şi viaţă. Ultimii deportaţi s-au întors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucţia” statului sovietic.
Din cei aproximativ 75.000 de deportaţi din România se estimează că un număr de 10.000 şi-a pierdut viaţa acolo. Din judeţul Caraş-Severin au fost deportaţi aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viaţă în Banatul Montan 41 de foşti deportaţi, din care 20 reşiţeni.
Erwin Josef Ţigla
Gabriela Șerban: ”Eminescu veșnic tânăr, veșnic îndrăgostit și viu”…
Ziua Culturii Naționale a fost celebrată și la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocșa prin câteva activități culturale menite să-l readucă în atenția tinerilor pe poetul nepereche, dar și să promoveze cartea, lectura și valorile culturale naționale, fiind aduse în discuție nume importante ale literaturii și culturii române.
Astfel, vineri, 13 ianuarie 2017, începând cu ora 12.00, la Biblioteca publică ”Tata
Oancea” Bocșa a avut loc un ”Moment Eminescu” susținut de elevi ai clasei a IX-a B de la Liceul Teoretic ”Tata Oancea” din Bocșa, coordonat de prof. Stela Boulescu.
Sub genericul: ”Eminescu veșnic tânăr, veșnic îndrăgostit și viu” elevii au prezentat o scenetă, conturând în cuvinte portretul Luceafărului poeziei românești, au recitat din creația poetului național, i-au ascultat versurile puse pe note muzicale și au vizionat un material educațional intitulat ”Cugetări, catrene, aforisme de Mihai Eminescu”.
Deoarece organizatorii au pregătit, cu acest prilej, și două expoziții documentare – una de carte și alta de fotografii aparținându-i lui Erwin Josef Țigla, bibliotecar la Biblioteca Germană ”Alexander Tietz ”din Reșița, președintele Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița – publicului prezent le-a fost prezentat și volumul ”Monumentele Mihai Eminescu”, o carte realizată de Erwin Josef Țigla și eminescologul cărășan Gheorghe Jurma, volum apărut în anul 2015 la editura TIM din Reșița, în Colecția Eminescu, nr. 15, care cuprinde și fotografiile expuse.
Colecția Eminescu propune cititorilor studii, eseuri, comentarii despre opera lui Mihai Eminescu, în această colecție văzând lumina tiparului 15 titluri semnate de importanți scriitori și oameni de cultură, iar între ultimele apariții ale colecției și-au găsit locul și cărți ale unor bibliotecari și bibliologi cărășeni care au evidențiat bibliografia eminesciană.
În acest context a apărut și volumul lui Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (coordonatorul colecției), volum care supune atenției cititorului o parte din monumentele Mihai Eminescu din țară și străinătate.
”Momentul Eminescu” s-a încheiat printr-un concurs al elevilor care au redat în imagini versuri eminesciene, premiate fiind cinci lucrări semnate de Drăguț Adela, Bulzu Vlăduț, Marcu Elena, Deleu Andra și Fercal Alexandru.
Evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale și poetului Mihai Eminescu a fost organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Liceul Teoretic ”Tata Oancea” Bocșa și Biblioteca Județeană ”Paul Iorgovici” Caraș-Severin, iar la reușita acestuia au contribuit prof. Stela Boulescu și Erwin Josef Țigla.
INVITAŢIE
Biblioteca Judeteană „Paul Iorgovici“ Caraş-Severin, Reşiţa
Colegiul Naţional „Diaconovici – Tietz” Reşiţa
Forumul Democratic al Germanilor din judetul Caras-Severin
Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa
va invită la următoarea manifestare:
13 ianuarie 2017, ora 11,00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, Reşiţa:
Poetul național Mihai Eminescu: Creația sa poetică în română și germană. O activitate interactivă cu participarea elevilor care studiază limba germană ca limbă maternă. Coordonatoare: prof. Sonia Maria Chwoika și prof. Aniela Ogășan de la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița.
Expoziție filatelică „Mihai Eminescu“, cu exponate din colecția Doina și Gustav Hlinka.
INVITAŢIE-MOMENT MIHAI EMINESCU
Invitație
În data de 26 octombrie 2015 debuta la secţia germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin un şir de dezbateri sub genericul „Păreri, opinii, realităţi. Discuţii amicale pe tema istoriei locale a Banatului Montan”, cu ing. Dan Perianu din Reşiţa şi cu toţi iubitorii acestui loc binecuvântat de Dumnezeu. Timp de 14 luni aceste dezbateri au adunat în jurul specialistului istoriei locale interesați de trecutul și soarta Reșiței, câteodată mai mulți, altădată mai puțini. La cererea celor interesați, aceste dezbateri în limba română vor continua și pe mai departe.
Invităm pe această cale pe toţi iubitorii Banatului Montan şi ai Reşiţei, tineri şi maturi, intelectuali şi simpli locuitori ai comunităţilor Banatului Montan, să vină să participe la o nouă întâlnire cu ing. Dan Perianu din Reşiţa, care va avea loc în data de 12 ianuarie, începând cu orele 17,00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.
Erwin Josef Țigla
IN MEMORIAM ALEXANDER TIETZ
9 ianuarie: Alexander Tietz la 119 ani de la naştere și preotul organist mons. Josef Gerstenengst la 25 de ani de la trecerea în eternitate

Pentru Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa data de 9 ianuarie înseamnă debutul anului cultural al germanilor din sud-vestul ţării. De ce? Findca în această zi, în anul 1898, se năștea în Reșița Alexander Tietz, cea mai importantă și complexă personalitate a etniei germane din Banatul Montan din secolul al XX-lea.
Binecunoscutul scriitor, etnograf şi pedagog reşiţean Alexander Tietz (9 ianuarie 1898 – 10 iunie 1978) a editat în timpul vieţii un număr de cinci cărţi în limba germană, care conţin legende şi povestiri culese de la mulţi locuitori ai acestui spaţiu. A scris totodată multe articole în presa germană şi română a timpului. Postum i-au apărut 8 cărţi, editate la Reşiţa, Timișoara şi Bucureşti. De asemenea i-au fost selectate câteva poveşti pentru o înregistrare pe disc.
Alexander Tietz a devenit Cetățean de onoare post mortem al municipiului Reșița, începând cu data de 24 februarie 2004.
Numele lui este purtat în prezent de biblioteca germană din Reşiţa, în faţa căreia stă ridicat şi bustul său realizat de artistul plastic bucureştean Horea Flămând. De asemenea, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din municipiul Reşiţa îi poartă numele alături de cel al unchiului său după mană, Corneliu Diaconovici, primul enciclopedist român.
Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuţi pedagogi germani reşiţeni din secolul trecut, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism şi protecţia mediului.
La biblioteca germană care îi poartă numele, secție a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ din municipiul de pe Bârzava, va fi organizată în 9 ianuarie o evocare a personalității lui Alexander Tietz și o expoziție tematică de documentare din viața și opera sa.
Anul acesta, în ziua de 9 ianuarie se va comemora și împlinirea a 25 de ani de la trecerea în eternitate a preotului romano-catolic și maestru al muzicii de orgă, Josef Gerstenengst, fost preot vicar parohial la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reșița între anii 1946 – 1958, cel care în București a fost cel care a făcut din orga de la catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” cu adevărat să fie regina instrumentelor. Debutul carierei sale s-a făcut așadar la Reșița, cea care nu l-a uitat și îi ține memoria aprinsă până în ziua de astăzi.
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița va marca împlinirea celor 25 de ani de la trecerea în eternitate a preotului-organist Josef Gerstenengst printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care va fi trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 9 ianuarie 2017, va fi obliterată cu această ștampilă.
Erwin Josef Ţigla
Raport de activitate Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” Bocşa
Gabriela Şerban – Manager/ Bibliotecar responsabil
Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” Bocşa este o instituţie publică de lectură, cultură şi informare, un centru educaţional care deţine variate informaţii. Are caracter enciclopedic şi este un centru de informare şi culturalizare care asigură accesul liber şi gratuit la informaţie şi lectură.
Beneficiarul actual al Bibliotecii Orăşeneşti “Tata Oancea” Bocşa poate fi caracterizat pe baza analizei datelor statistice ale utilizatorilor înscrişi în noua perioada de referinţă 2016 – 2020, având în vedere criteriile statutului ocupaţional, al vârstei şi preferinţelor de lectură.
Utilizatorii înscrişi la Biblioteca “Tata Oancea” Bocşa sunt în număr de 885, anul 2016 fiind anul în care începe o nouă perioadă de referință. Așadar, cei 885 de utilizatori înscriși în acest an sunt și cei activi, și nou înscriși.
Beneficiarul principal al serviciilor bibliotecii rămâne cel din mediul educaţiei formale (elev/stud. cca 60%), de vârstă tânără (între 14 – 25 ani) şi preferă lectura de informare şi documentare, în special bibliografie şcolară. Serviciul Programului Biblionet a adus mai mulţi utilizatori şi a sporit numărul evenimentelor culturale (în parteneriat cu instituţiile şcolare de pe raza oraşului sunt organizate diverse activităţi de cultură şi educaţie). De asemenea, parteneriatul cu Episcopia Caransebeşului prin Biserica Ortodoxă Vasiova şi înfiinţarea Centrului de Tineret Vasiova în spaţiul Bibliotecii Orăşeneşti a determinat creşterea utilizatorilor activi, a frecvenţei (vizitelor la bibliotecă), precum şi a activităţilor cultural-educative şi diversificarea acestora.
În cursul anului 2016 Serviciul Relaţii cu publicul a avut următorii indici de performanţă:
– număr utilizatori înscrişi – 885
– număr utilizatori activi – 885
– utilizatorii noi înscrişi în 2016 – 885
– număr vizite la bibliotecă (frecvenţă) – 3559
– număr documente difuzate – 7659 ( din care 6726 cărţi; 439 documente audio-video; 181 alte tipuri de documente; 313 periodice)
– fond existent la începutul anului 2016 – 69.195 volume (34.920 titluri)
– intrări în cursul anului 1218 volume (968 titluri)
– ieşiri în cursul anului –
– total fond de carte existent la începutul anului 2017 – 70.413 volume (35.888 titluri)
– total populaţie oraş – 14.307 locuitori
„Echo der Vortragsreihe“ nr. 12 – 2016
De curând a apărut numărul 12 (324) / 2016 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 146 pagini ale ediţiei pe luna decembrie se pot citi următoarele:
pag. 4: Cuvânt înainte în grai german reşiţean;
pag. 4: Programul activităților de advent și crăciun 2016 ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și ale Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
pag. 7: Banatul Montan: cronologie. Comemorări și jubilee în anul 2017;
pag. 10: Personalități ce vor fi comemorate in Banatul Montan în anul 2017;
pag. 12: Programul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița pentru anul 2017;
pag. 13: Programul pe anul 2017 al pelerinajelor organizate de Episcopia romano-catolică de Timișoara pentru Banatul Montan;
pag. 13: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;
pag. 16: O lumânare povestește. O poveste de Crăciun;
pag. 17: În zodia fecioarei! Viorel Coțoiu și Erwin Josef Țigla la ora jubileului;
pag. 31: Omagiu pentru două personalități. Viorel Coțoiu și Erwin Josef Țigla și-au serbat ziua de naștere printr-un eveniment;
pag. 33: La cea de-a 55-a aniversare! Interviu realizat de Astrid Weisz de la Radio Timișoara, emisiunea în limba germană în data de 19 septembrie 2016 cu Erwin Josef Țigla;
pag. 43: Nou membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița: Ignaz Bernhard Fischer din Timișoara;
pag. 45: Sărbătoarea „Kirchweih”-ului la Văliug, 2016;
pag. 54: Cel de-al 16-lea Simpozion al Uniunii Asociațiilor Germanilor din Europa Centrală și de Sud-est, stabiliți în Austria, desfășurat în perioada 6 – 9 octombrie 2016 la Timișoara;
pag.65: Germanii din Banatul Montan în România;
pag. 75: Expoziția „Timișoara 1716. Începuturile unui oraș european“ organizată la palatul episcopal romano-catolic din Timișoara;
pag. 91: Slujba pontificală cu ocazia jubileului eliberării orașului Timișoara de sub stăpânirea turcească;
pag. 118: Sărbătorea de hram la Sărcia, în Banatul sârbesc;
pag. 125: Nou membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița: părintele Petru Berbentia;
pag. 126: Proiectul „Mai multe lumânări pentru cimitirele noastre“;
pag. 130: 499 ani de reformare la Reșița;
pag. 135: Ziua comemorării victimelor celor două conflagrații mondiale în Banatul Montan;
pag. 144: Calendar pe luna ianuarie 2017.
Publicaţia poate fi procurată la sediul Forumului German şi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.
10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană
Duminică, 1 ianuarie 2017, s-au împlinit 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 10 de ani printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care va fi trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 3 ianuarie, va fi obliterată cu această ștampilă.
Erwin Josef Țigla
Programul pentru anul 2017 al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița
119 ani de la nașterea lui Alexander Tietz (9.01.1898 – 10.06.1978): manifestări omagiale în ianuarie 2017 la Reșița, Bocșa și Caransebeș;
72 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 67 de ani de la întoarcerea ultimilor deportaţi: manifestări comemorative în ianuarie 2017 în mai multe localități din județ. La Reșița, acestea au loc în perioada 17 – 18 ianuarie 2017;
Manifestări de fășang, 1 – 28 februarie 2017;
„Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii paștelui, ediția a XII-a), 4 aprilie 2017;
„Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXVII-a), 7 – 9 aprilie 2017;
„Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția a XV-a), 2 – 21 mai 2017;
„Te salut, copilărie!“ (ediția a IX-a), 31 mai 2017;
„Iunie – luna expozițiilor” (ediția a X-a), 1 – 30 iunie 2017;
„Gărâna în septembrie” (ediția a XIX-a), 29 septembrie – 1 octombrie 2017;
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXVII-a), 6 – 15 octombrie 2017, cu cea de a XXIV-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Bocșa, în 8 octombrie 2017;
Cea de-a 15-a Întâlnire a formaţilor muzicale şi a corurilor germane în Banatul Montan, 13 octombrie 2017;
Întâlnirea bănățeană a creștinilor evanghelici luterani cu prilejul jubileului 500 de ani de Reformație (ediția I), 14 octombrie 2017;
„Parada Portului Popular German la Reșița” (ediția a XXIII-a), 14 octombrie 2017;
Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a X-a), 1 – 2 noiembrie 2017;
30 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XV-a), 3 – 30 noiembrie 2017 ;
Expoziția filatelică națională cu participare internațională „ETNIC 2017”, 3 – 4 noiembrie 2017.
Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității si civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în mod general, se vor oferi informații la momentul respectiv.
Erwin Josef Ţigla
Etnia germană din Reşiţa, la ceas de bilanţ, 2016
Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa au organizat în anul 2016, pe lângă multe altele, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (cea de a XXVI-a ediţie, 7 – 16 octombrie) cu cea de a XXIII-a ediţie a sărbătorii „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan la Reșița organizată în 9 octombrie, „Zilele Literaturii Germane la Reşiţa” (cea de a XXVI-a ediţie, 15 – 18 aprilie), „Parada Portului Popular German la Reșița” (cea de a XXII-a ediție, 9 octombrie), „Copiii desenează ţinutul natal” (cea de a XIII-a ediţie), cu expoziția principală de la Reșița (2 aprilie), urmată fiind de cele de la Feldbach din Stiria / Austria (18 mai), de la Maribor / Slovenia (14 iulie), de la Suceava (6 august), de la Cernăuți / Ucraina (8 septembrie) și de la Sânnicolau Mare (24 noiembrie), „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii” (cea de a XI-a ediţie a manifestării ecumenice, 18 martie), „Primăvara culturală germană la Reşiţa” (cea de a XIV-a ediţie, 3 – 9 mai), „Te salut, copilărie” (cea de a VIII-a ediţie, 1 iunie), „Iunie – luna expoziţiilor” (cea de a IX-a ediţie), „Germana din plăcere” (cea de a XVII-a ediţie, 23 – 29 iulie), „Gărâna în septembrie“ (cea de a XVIII-a ediţie, 24 – 25 septembrie), cea de a „14-a Întâlnire a formaţiilor muzicale şi a corurilor germane în Banatul Montan” (7 octombrie), expoziţia filatelică „REȘIȚA / RESCHITZA: 245” (30 iunie) şi „Toamna culturală germană la Reşiţa” (cea de a XIV-a ediţie, 2 – 30 noiembrie).
În data de 3 iulie au fost sărbătoriți 245 de ani de existență a Reșiței industriale. Din inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița sau cu sprijinul și implicarea acestora au fost organizate în perioada 14 iunie – 3 iulie mai multe manifestări în municipiul de pe Bârzava.
În decursul anului 2016 au fost editate 12 numere din publicaţia lunară „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociaţiei”) din cele 324 apărute în total din 1 februarie 1990 până în prezent, 4 numere speciale dedicate celor mai importante evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan (din cele 97 editate în total până în prezent), precum şi nouă cărţi, apărute la Editura „Banatul Montan”, din cele 76 apariţii editoriale de până acum. Au apărut de asemenea două numere ale periodicului „info“ (din totalul de 14 numere apărute până în prezent).
În anul 2016 au fost editate 16 plicuri filatelice ocazionale şi 16 ştampile filatelice ocazionale și a fost emisă o medalie dedicată evenimentului „REȘIȚA / RESCHITZA: 245”. De asemenea a fost comandată apariţia unei mărci poştale dedicată evenimentului „REȘIȚA / RESCHITZA: 245”, realizată la Post Austria în luna iunie 2016.
Au fost de asemenea realizate următoarele produse media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 14 / 2016 şi CD-ROM „Suche nach Spuren der deutschen Vergangenheit: Reschitza – 245 Jahre / Căutarea urmelor trecutului german: Reșița – 245 de ani”.
De asemenea a fost actualizată lunar pagina web în limba germană www.dfbb.ro (coordonatori: ing. Hugo Eduard Balazs şi jurnalista Astrid Weisz). Începând cu 1 aprilie 2015 există și o pagină de facebook coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel.
Erwin Josef Ţigla
Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, între misiune și pasiune
De curând a văzut lumina tiparului Calendarul Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea” Bocșa pe anul 2017, apărut cu sprijinul și în parteneriat cu ”Transprotector” și bocșeanul-vasiovean Ionel Pau.
Calendarul se află la cea de-a III-a ediție, făcând parte dintr-un proiect al bibliotecii de promovare a cărții, a lecturii, a orașului și activității culturale desfășurate aici de către instituție.
Această ediție a calendarului poartă un nume sugestiv temei abordate: Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, între misiune și pasiune și reliefează cele mai reprezentative activități derulate de bibliotecă pe parcursul anului 2016. 
Indiferent de numele pe care-l poartă (”Cu nasul în cărți”, ed. I; ”Bocșa, un oraș ca o poveste”, ed. a II-a; ”Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, între misiune și pasiune”, ed. a III-a) fiecare ediție a calendarului bibliotecii își propune să promoveze cartea și lectura, să prezinte tineri implicați în activitatea culturală,
pasionați de lectură și artă, dar și câte un aspect din istoria culturală a orașului: locuri și oameni de seamă ai Bocșei de ieri și de azi.
Proiectul a luat naștere printr-o bună colaboare a bibliotecii bocșene cu unul dintre fiii de fală ai Vasiovei lui Tata Oancea – dl. Ionel Pau – acesta găsind în biblioteca copilăriei sale o instituție vie, activă, bogată cultural și spiritual, o casă a cărții însuflețită de copii și tineri remarcabili.
Gabriela Şerban



