În 16 februarie 2017 Citim Împreună România celebrează Ziua Internaţională a Cititului Împreună, un eveniment global marcat de milioane de oameni în peste 100 de ţări, organizat de Lit World.

Astfel că, în această zi de 16 februarie, în şcoli şi biblioteci s-au organizat evenimente de lectură împreună.

Şi biblioteca bocşană s-a alăturat acestui frumos proiect de promovare a cărţii şi a lecturii şi, împreună cu elevi de la Liceul Teoretic ”Tata Oancea” din Bocşa, au citit împreună o poveste.

Aşadar, joi, 16 februarie 2017, de la ora.9.00, la sediul Bibliotecii Orăşeneşti ”Tata Oancea” din Bocşa, elevi ai clasei a III-a, însoţiţi de dna. înv. Iovănel Narcisa, au lecturat, împreună cu eleva voluntar Andra Jurca, o poveste. Andra a ales o poveste frumoasă şi educativă pentru cei mici: ”Prinţul Timur sau Binele nu se pierde niciodată”, din seria celor ”O mie de nopţi”.

Întâlnirea s-a încheiat conform poveştii alese de Andra, adică buna purtare a copiilor a fost răsplătită de către organizatori cu diplome şi calendare în care ei înşişi s-au regăsit ca personaje, dar, mai ales, cu multe fotografii, ceea ce s-a dovedit a fi pe placul tuturor.

15 februarie 2017, ora 15,00, galeria Direcţiei Judeţene pentru Cultură Caraş-Severin, Reşiţa:

Fășang 2017. Expoziţia „Carnavalul Culorilor” (ediţia a VIII-a) a cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reşiţa (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka). Cu participarea celor mici de la „Enzian“ Reșița.

15. Februar 2017, 15:00 Uhr, Galerie der Kreisdirektion für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Fasching 2017. Ausstellung „Karneval der Farben“ (VIII. Auflage), mit Teilnahme des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina und Gustav Hlinka) des DFBB Reschitza. Dabei sein werden auch die ganz Kleinen der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza.

 

De curând a apărut numărul 1 (325) / 2017 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 244 pagini ale ediţiei pe luna ianuarie se pot citi următoarele:

• 5: Cuvânt înainte în grai german reşiţean;
• 6: Invitaţie pentru toţi cei care doresc să doneze 2% din impozitul pe venit Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;
• 7: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;
• 10: România: de 10 ani membră a Uniunii Europene, 1.01.2007 – 1.01.2017; Mesaje de salut din partea unor personalități politice din țară și de peste hotare;
• 18: Programul activităților pe luna ianuarie 2017 ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și ale Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;

>>>>>>>>>>>>Echo der Vortragsreihe“ nr. 1 – 2017 Continuă lectura →

Receptivă la frământările literare românești, d-na Silvia Popescu, semnatara cărții „FILE ȘI SUFLETE CITITE”, a adunat o serie de „experiențe” artistice, articole și eseuri publicate în „Făclia”, „Epigrama” sau alte publicații, acoperind o perioadă temporală corespunzătoare anilor 1997-2010.

Materialul informațional este unul de succes. Treptat, pătrundem în misterul imaginației unor autori contemporani sau actuali. Cu ajutorul d-nei Silvia Popescu ne însușim un material inedit, fascinant, care aprinde în cititor dorința cercetării și îndeamnă la reflecție.

            De o sensibilitate fără margini, autoarea destăinuie prietenia unică a celor doi reprezentanți ai literaturii noastre și maghiare: Octavian Goga și Ady Endre. În lumea artei, a celor care promovează frumosul nu există bariere. Devenim cu toții universali. Destine de împletesc și se despart, iar amiciția transcede timpul și obstacolele vieții.

Pagini nepieritoare, sinteze ale universului beletristic, observații subtile ne fac să păstrăm alături acest prim volum-document, pentru a-i folosi substanța, în toate zilele noastre flămânde sau însetate de cultură. Cartea oferă multe pagini dedicate unor personalități epigramistice și nu numai.

Prietenii adevărate se leagă și între cei care au scopuri literare comune sau care slujesc condeiul cu dragoste. D-na Silvia Popescu îi susține pe scriitorii care se dăruiesc vieții literare, care aduc un plus artei sau care nu rămân indiferenți la metamorfoza societății civile și politice. Este, în primul rând, cazul autorilor de epigrame, primiți călduros de publicul iubitor de literatură, admirați și aplaudați la scenă deschisă.

Amintiri, documente, fotografii, aniversări, ecouri preromantice creează o punte între istorie și prezent, oferindu-ne comoara tinereții fără bătrânețe, a valorii care înfrânge vremea.

Virtuți, teatru, pictură, fapte deosebite, de neprețuit, se împletesc și stârnesc în cititor curiozitatea, impresionează, delectează sau aprind scânteia pentru tezaurul patriotic românesc, pentru interesul național care cutremură sufletele sincere.

Suntem recunoscători d-nei Silvia Popescu pentru efortul depus în selectarea textelor, pentru truda analizei, pentru încurajările și felicitările adresate oamenilor de litere pe care i-a adunat într-o comunitate a breslei și care se regăsesc uniți între paginile unei cărți dedicate celor care empatizează sau uneori cochetează cu literatura.

Sunt adevărate file „muzicale”, cu tonalitate gravă sau idilică, suflete care au adormit sau care astăzi răspund „Prezent!” Împreună reprezintă un triumf al spiritualității care definește ființa umană, spiritualitate indispensabilă spațiului în care viețuim.

Să ne trăiți, iubită doamnă a scrisului nostru! Ne înclinăm cu respect în fața Dumneavoastră.

Isabela-Carmen Susanyi

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

31 ianuarie 2017, ora 18,00, Centrul German „Alexander Tietz“, Reşiţa:

Vernisajul expoziției de fotografii „Oameni și măști: Fășang la Celnic / Anina, 2015 – 2016”, cu fotografii realizate de Petre Dalea (Reșița). Prima manifestare de Fășang a anului 2017.

Duminică, 29 ianuarie 2017, în preambulul zilei în care Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Trei Ierarhi, cei trei ”luminători”, ocrotitori ai instituțiilor de învățământ teologic, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, dimpreună cu Centrul de Tineret ”Sf. Stelian” Bocșa Română, au organizat la Biserica ”Sf. Nicolae”, sub  oblăduirea părintelui paroh Silviu Ferciug, cea de-a II-a ediție a simpozionului intitulat ”Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină”.

Cu atât mai important s-a dovedit evenimentul cu cât acesta s-a încadrat armonios în frumoasa sărbătoare a Zilelor Tineretului Ortodox, sărbătoare desfășurată în perioada 27 ianuarie – 5 februarie cu binecuvântarea Prea Sfințitului nostru ierarh, părintele Lucian.

Publicul numeros prezent, dar și tinerii însoțiți de dascălii îndrumători, au ascultat câteva expuneri susținute de pr. drd. Silviu Ferciug și prof. dr. Dorel Viorel Cherciu, iar copiii și tinerii, îndrumați de dna. prof. Gianina Mură au pregătit un recital menit a sublinia importanța zilei. Corul ”Armonia” a fost cel care a înnobilat, ca întotdeauna, evenimentul.

În final, organizatorii au oferit Diplome de apreciere tuturor celor implicați în buna desfășurare a simpozionului, dar și tradiționalul Calendar ”Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, între misiune și pasiune”.

Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur sunt cei trei Ierarhi cinstiți în 30 ianuarie ca cei trei ”luminători”, pentru că ei au fost oameni aleși pe pământ și sfinți în Cer.

Modelul educațional propus de Sfinții Trei Ierarhi este mereu actual deoarece aceștia insistă pe ”cultivarea sufletului” ne minimalizând cultivarea minții, doar că presupune o ierarhizare: mai întâi duhul, apoi trupul; mai întâi cultura spirituală, apoi cea intelectuală, deoarece, după Sf. Grigorie, cultura are rol purificator, care înalță și înnobilează, alimentează setea spirituală.

Sfinții Trei Ierarhi, fiind oameni cu o vastă cultură, au surprins, mai mult decât alți Părinți ai Bisericii, însemnătatea educației.

”Artă a artelor și știință a științelor îmi pare a fi educarea omului, ființă care se manifestă în foarte multe și felurite moduri” spune Sf. Grigorie.

La Sf. Vasile Cel Mare ținta educației este ”asemănarea cu Dumnezeu atât cât îi este omului cu putință. Asemănare nu fără cunoștință și nici cunoștință în afara învățăturilor”, ne îndeamnă Sf. Vasile cel Mare.

Esența educației stă în cultivarea omului și este de neconceput în afara ”lecțiilor duhovnicești” și a ”grijii pentru suflet”. ”Neglijându-i pe copiii nostril și îngrijindu-ne mai mult de averile lor, le disprețuim sufletul, și aceasta este o faptă de o nesăbuință crasă” ne avertizează Sf. Ioan Gură de Aur.

Așadar, Sfinții Trei Ierarhi insistă pe ”îngrijirea sufletului”, pe cultivarea sufletului ceea ce nu înseamnă că desconsideră însemnătatea cunoștințelor sau a științei de carte. Ci doar că se insistă pe idea că doar un om cu suflet cultivat poate diferenția lucrurile bune de cele rele, ceea ce e important de ceea ce e nesemnificativ, ceea ce e durabil de ceea ce e provizoriu, adevărata valoare de ceea ce e spoială.

Sfinții Ierarhi consideră că ”un singur lucru trebuiește: să cultivăm sfințenia în om”, să cultivăm sufletul și mintea astfel încât să fie capabil să distingă răul de bine. Iar aceea sunt dascălii adevărați, care modelează și sufletele în credință, nu doar mințile. Cei care cultivă valorile creștine, virtuțiile sufletului și ale duhului.

Iată că, la Bocșa, în preziua cinstirii celor Trei Ierarhi, la Biserica sf. Nicolae, astfel de dascăli – modelatori de suflet și minte – și-au dat mâna și au oferit celor prezenți o lecție de cinstire nu doar a celor Trei Sfinți Ierarhi, dar și a acelor astfel de dascăli: preoți, profesori, învățători, părinți și bunici educatori ai celor șapte ani de acasă. Un eveniment de suflet pentru toate sufletele prezente.

Citind DEX-ul, vom găsi pentru cuvântul ecumenism următoarea explicație: Mișcare de refacere a unității universale a Bisericilor Creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic. Pentru reșițeni, cuvântul ecumenism a primit un sens nou cu 24 de ani în urmă.

Atunci, din inițiativa unui grup de preoți de diferite confesiuni din Reșița, s-a purces la un nou drum de apropiere a bisericilor creștine istorice. Astfel, în perioada 18 – 25 ianuarie 1993 se organiza în municipiul de pe Bârzava pentru prima oară octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor.

În cartea în patru limbi (română, germană, maghiară, italiană) „Spălaţi-vă picioarele unul altuia. Ecumenism, între istorie şi prezent la Reşiţa = Waschet Euch gegenseitig die Füße. Ökumene zwischen Geschichte und Gegenwart in Reschitza = Mossátok meg egymás lábát. Az ökumenizmus története és jelene Resicabányán“, apărută la 10 ani de ecumenism sub semnătura părintelui Pál și a mea, dânsul amintea de aceste prime zile: „Când am ajuns la Reşiţa, o dorinţă trăia în mine: să îi iubesc pe toţi, pe fiecare om, să mă întorc spre fiecare cu iubire. E normal că în mod special am încercat să fiu atent la preoţi şi pastori de oricare confesiune, căci ei sunt aceia cu care lucrăm în via Domnului aici în Reşiţa. … Din 1993 încoace, Săptămâna ecumenică de rugăciune pentru unitatea creştinilor se desfăşoară cu regularitate şi în oraşul nostru, în fiecare an între 18 şi 25 ianuarie. Mai ales din 1999 încoace, de când participarea este deosebit de largă, cred că putem vorbi despre o săptămână de sărbătoare creştinească pentru întregul oraş.”

Doresc în continuare să accentuez câteva inițiative și manifestări pe care le consider importante pentru ultimii 25 de ani de trăire în comun la Reșița:

>>>>>>>>>>>>>

Anul acesta, în ziua de 9 ianuarie s-au împlinit 25 de ani de la trecerea în eternitate a preotului romano-catolic și maestru al muzicii de orgă, Josef Gerstenengst, fost preot vicar parohial la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reșița între anii 1946 – 1958, cel care în București a fost cel care a făcut orga de la catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” cu adevărat să fie regina instrumentelor. Debutul carierei sale s-a făcut așadar la Reșița, cea care nu l-a uitat și îi ține memoria aprinsă până în ziua de astăzi.

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a marcat împlinirea celor 25 de ani de la trecerea în eternitate a preotului-organist Josef Gerstenengst printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care a fost trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 9 ianuarie 2017, a fost obliterată cu această ștampilă.

Vinerea viitoare, 27 ianuarie 2017, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se va celebra începând cu ora 16,00 o Sfântă Liturghie în amintirea preotului și organistului Josef Gerstenengst.

După aceea va avea loc începând cu ora 17,00 în aceeași biserică un concert „In Memoriam Josef Gerstenengst (* 3 iulie 1920, Reșița – † 9 ianuarie 1992, București)”. Protagoniștii concertului vor fi Eduard Gentile Ailenei (Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița), Georg Colța (dirijorul corului „Harmonia Sacra” al Bisericii romano-catolice „Maria Zăpezii” Reșița), Lucian Furda (profesor la Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” Cluj Napoca), Cristian Roșoagă (Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița), Christine Maria Surdu (organist al Bisericii romano-catolice „Maria Zăpezii” Reșița) și Bianca Zăgrean (violonistă la Filarmonica „Dinu Lipatti” din Satu Mare).

Erwin Josef Ţigla

CONCERT IN MEMORIAM Mons. JOSEF GERSTENENGST  (3 iulie 1920 – 9 ianuarie 1992)          

 Biserica romano-catolică    „Maria Zăpezii”, Reșița,   Vineri, 27 ianuarie 2017, ora 17,00

PROGRAM:

 Arcangello Corelli (1653 – 1713): Sonata Da Camera nr.1 op.4, pentru două viori și continuo

Partea I: Preludio                            Partea a II-a: Corrente                           Partea a III-a: Allemanda

Lucian Furda, vioară                                                                                                          Bianca Zăgrean, vioară

Eduard Gentile Ailenei, contrabass                                                                   Cristian Roșoagă, orgă

 

Luigi Cherubini (1760 – 1842): Ave Maria

Georg Colța, tenor                                                                                                       Christine Maria Surdu, orgă

 

Antonio Vivaldi (1678 – 1741):

Concertul pentru două Viori în La Minor RV522 din Colecția „L’estro Armonico”

Lucian Furda, vioară                     Bianca Zăgrean, vioară                      Cristian Roșoagă, orgă

 

Giovanni Bottesini (1821 – 1889):

Fantezia pe tema din Opera „La Sonnambula” de Vincenzo Bellini

Eduard Gentile Ailenei, contrabas                                                             Cristian Roșoagă, orgă

 

César Franck (1822 – 1890): Panis Angelicus

Georg Colța, tenor                                                                             Christine Maria Surdu, orgă

 

Improvizație pe tema muzicală a cântecului religios „Grosser Gott, wir loben Dich”

Melodia: Viena 1776; Heinrich Bone, 1852 – Text: Ignaz Franz, 1771

Georg Colța, tenor                                                                                        Lucian Furda, vioară

Bianca Zăgrean, vioară                                                        Eduard Gentile Ailenei, contrabas

Christine Maria Surdu, orgă                                                                  Cristian Roșoagă, orgă

 

Cu participarea: Eduard Gentile Ailenei (Reșița), Georg Colța (Reșița), Lucian Furda (Cluj Napoca), Cristian Roșoagă (Reșița),

Christine Maria Surdu (Reșița) și Bianca Zăgrean

Regal de dansuri tradiționale cu ocazia Anului Nou Chinezesc

Intrarea în Anul Nou Chinezesc a fost întâmpinată la București printr-un eveniment de excepție: spectacolul de gală susținut de Academia de Dans din Beijing, care a prezentat un regal de dansuri tradiționale.

În splendida incintă a Ateneului Român, simbol al spiritualității românești, un public numeros a venit în întâmpinarea unui eveniment așteptat – spectacolul Academiei de Dans din Beijing, cu ocazia intrării în Anul Nou Chinezesc. Organizat de Casa Româno-Chineză și Ambasada Republicii Populare Chineze la București, cu sprijinul „NIRO Investment Group”, evenimentul s-a bucurat de prezența ministrului Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu și a ministrului delegat pentru Afaceri Europene Ana Birchall, alături de înalți demnitari și diplomați, conducerea și președinții filialelor Casei Româno-Chineze, personalități din mediul academic și cultural, oameni de  afaceri, membri ai comunității chineze din România, șefi de organizații și asociații non-profit. Semnificația profundă a manifestării a fost subliniată de E.S. Xu Feihong, Ambasador al R.P. Chineze la București, care, în deschiderea galei, a mulțumit Casei Româno-Chineze și Grupului de firme „NIRO” pentru efortul deosebit depus pentru reușita serii: „Astăzi veți vedea un spectacol care reprezintă un cumul de comori tradiționale chinezești. Este o colecție de dansuri care reprezintă toate regiunile din China și sperăm că ceea ce veți vedea vă va aduce mai aproape de cultura autentică chineză. De altfel, spectacolul din această seară face parte din manifestările prin care de cinci ani celebrăm Anul Nou Chinezesc și în România. De fiecare dată încercăm să aducem în fața publicului românesc parfum de tradiție chineză, precum și manifestări ale spiritualității noastre. Ne dorim ca și de această dată, cei prezenți să simtă atmosfera de armonie și sărbătoare. Pentru reușita acestei seri trebuie să menționez faptul că Grupul de firme NIRO, Casa Româno-Chineză și Filarmonica George Enescu au depus eforturi considerabile. Tuturor celor care au contribuit la acest eveniment vreau să le mulțumesc”.             

În numele Casei Româno-Chineze, organizatorul evenimentului, s-a adresat celor prezenți E.S. Ambasador Ioan Donca: „Mulțumesc pentru cuvintele de apreciere la adresa Casei Româno-Chineze și vreau să vă asigur că vom depune în continuare toate eforturile pentru a ne aduce contribuția la buna dezvoltare a relațiilor dintre România și China. Anul Cocoșului este un an pozitiv, norocos, care îndeamnă la curaj și viziune. Le dorim prietenilor noștri chinezi, așa cum ne dorim și nouă, un an bun și fericit. La mulți ani!”.

Spectacolul propriu-zis s-a constituit într-un regal de tradiții simbolizate prin dansuri specifice unui mare număr de etnii care conviețuiesc alături în marea Chină. 12 dansuri tradiționale, din nouă regiuni diferite ale țării au încântat spectatorii printr-o bogăție de stiluri unice. Artiștii de recunoscută valoare internațională ai Academiei de Dans din Beijing au făcut să vibreze sala, printre altele, de ritmurile dansului uigur Maxrap, dansul Tobei de lemn din Fanpai, dansul kazah Kara jorga, dansuri de luptă și de simbolistică profundă a traiului și preocupărilor de fiecare zi ale fiecărei etnii prezente prin artă, spațiu și timp, în fața publicului românesc.

Evenimentul prin care s-a intrat festiv în Anul Nou Chinezesc și la București a fost un prilej pentru spectatorii români de a lua contact cu ceva ce se vede mai rar pe scenele românești: dansul tradițional chinez, în zecile lui de fațete etnice de o frumusețe aparte.

Revistă de atitudine civică și cultură tradițională, ”Vestea de Mehadia” este periodicul cu apariție lunară care, de 10 ani, oferă locuitorilor comunei Mehadia, dar și întreg Banatului, importante informații social-culturale.

Ca orice revistă, și ”Vestea” a trecut de-a lungul timpului prin diverse faze. La început s-a prezentat ca foaie de informare și periodic social-cultural al Primăriei Comunei Mehadia, inițiator și fondator fiind primarul Iancu Panduru, în anul 2005, secondat de scriitorul și publicistul Nicolae Danciu Petniceanu.

 Apoi, ”Vestea” a crescut frumos, devenind o revistă de atitudine civică și cultură tradițională, coordonată de același primar inimos, care și-a alăturat importanți și pricepuți oameni de cultură și personalități ale vieții sociale. Între aceștia îi amintim pe scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, profesorul Gruia Cinghiță, care s-a stins de curând (octombrie 2016), dar care a slujit revistei până în ultimul ceas, publicistul și informaticianul Constantin Vlaicu, profesorul și scriitorul Pavel Panduru, scriitorul Vasile Barbu, prof. Iulian Lalescu, ec. Nică Drăgan, Ionela Mihaela Domilescu, Mirela Turculeanu, Mihai Cornianu, Viorel Iancuța și alți importanți slujitori ai culturii și cuvântului scris.

După cum se precizeză și în subtitlul revistei, informațiile puse la dispoziția publicului sunt, cu prioritate, știri locale privind comuna Mehadia și satele arondate, însă, în paginile acesteia, cititorul găsește și materiale culturale deosebit de interesante și atractive, păstrând revistei și caracterul cultural-tradițional.

Deosebit de interesant este faptul că revista ”Vestea de Mehadia” nu are rubrici permanente, rubrici prestabilite. Realizatorii revistei pun accent pe evenimentele locului (de ieri și de azi), pe oamenii locului (de ieri și de azi), pe informațiile utile comunei și cetățenilor acesteia. Chiar primarul Iancu Panduru, în cuvântul său adresat la aniversarea revistei, preciza: ”De la debut și până la ultimul număr, ”Vestea” și mai nou ”Vestea de Mehadia” a publicat în paginile ei număr de număr prioritar știri locale privind atât Mehadia cât și satele arondate: Plugova, Valea Bolvașnița și Globurău.[…] În paginile ”Vestei” au apărut realizările înfăptuite în plan economico-social pe raza comunei, au fost consemnate până și rezultatele sportive ale echipei de fotbal din Mehadia. Desigur, la loc de cinste au stat problemele culturale și cele de învățământ, ale liceului din localitate, au stat în atenția redacției aspectele negative existente, gazeta dovedind un spirit critic dezvoltat, concret și fără abuzuri.[…]”

Așadar, revista ”Vestea/ Vestea de Mehadia” scrie pagini de istorie locală, promovează oameni și locuri, evenimente social-culturale, dar și tradiția etno-folclorică a zonei. Felicitări! Felicitări tuturor celor ce trudesc la realizarea și apariția acestei publicații care, de zece ani, promovează valorile literare și cultural-artistice din zona Mehadia și din întreg Banatul!

Mulțumim pentru prietenia și frumoasa colaborare cu ”Bocșa culturală” și vă dorim rodnic spor în tot ce întreprindeți!

Gabriela Șerban

redactor-șef ”Bocșa culturală”

  Sâmbătă, 21 ianuarie 2017, într-o veritabilă zi de iarnă, la Mehadia – Plugova s-au întâlnit oameni din cultură din toată țara (Mehedinți, Târgu-Jiu, Anina, Bocșa, Reșița,Timișoara, Lugoj, Comloș, etc.) pentru cea de-a X-a ediție a ”Serbărilor Cetății”, dar, mai ales, pentru a sărbători revista ”Vestea” la un deceniu de existență.

Și de această dată, organizatorii au fost la înălțime, pregătind un program bogat, diversificat, menit să cuprindă o largă arie culturală: de la discuții și dezbateri pe teme istorice, având în vedere în special Ziua Micii Uniri (24 ianuarie), neuitându-l pe Poetul nepereche și opera sa impresionantă, aducând în atenția publicului prezent personalități ale locului și oameni de cultură din imediata apropiere, precum scriitorul Ion Florian Panduru sau generalul Nicolae Cena, încheind cu prezentarea revistei ”Vestea de Mehadia” de către Gabriela Șerban și Constantin Vlaicu și lansarea volumului ”Dicționar al graiului bănățan (Plugova Sud-Estul Banatului)” de Gheorghe Mirulescu și Pavel Mirulescu, volum apărut cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Mehadia la Editura ”Cetatea Cărții”, 2017.

Așa cum ne-am obișnuit, ”Serbările Cetății” s-au încheiat cu un program artistic prezentat de cadre didactice și elevi ai instituțiilor școlare din Mehadia și Plugova.

Evenimentul a fost organizat de Primăria și Consiliul Local Mehadia sub bagheta pricepută a primarului Iancu Panduru și a deputatului Ion Tabugan, om al locului, care onorează cu prezența fiecare eveniment desfășurat acasă, și a fost moderat cu măiestrie de scriitorul și publicistul Nicolae Danciu Petniceanu, important om de cultură al Banatului.

25 ianuarie 2017, ora 12,00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reşiţa:

In memoriam Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898 – † 10 iunie 1978): 119 ani de la naștere. Premierea celor mai bune lucrări prezentate la atelierul de scris 2017, dedicat lui Alexander Tietz. Coordonatori: prof. Sonia Maria Chwoika și prof. Loredana Kilvanya.

Alexander Tietz și Banatul Montan: Colocviu

 La inițiativa Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin și a Asociației Germane de Educație și Cultură a Adulților Reșița, luni, 23 ianuarie 2017, de la ora 12.00, la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa a avut loc un Colocviu  In memoriam Alexander Tietz, 119 ani de la naștere.

Această prezentare necesită JavaScript.

Despre profesorul și scriitorul Alexander Tietz au vorbit Erwin Josef Țigla, bibliotecar și președintele Asociației Germane de Educație și Cultură a Adulților Reșița, precum și prof. Adriana Lovași, reprezentat al Forumului Democratic al germanilor Bocșa.

Unul dintre punctele evenimentului a fost și cel al lecturii publice din scrierile lui Alexander Tietz, lecturi în limba română rostite de Erwin J. Țigla (Reșița) și elevele Jurca Andra și Olariu Natalia (Bocșa).

Alexander Tietz s-a născut la 9 ianuarie 1898 la Reșița și s-a stins în 10 iunie 1978 tot la Reșița.

Descendent al unei vechi familii de intelectuali, Alexander Tietz se înrudește, pe linie maternă, cu primul enciclopedist român, Corneliu Diaconovici, având astfel legătură importantă și cu localitatea Bocșa.

Absolvent de școală primară la Reșița, apoi gimnazială la Timișoara și studii germanistice la Budapesta și Cluj, din 1920 este cadru didactic la Reșița, predând germană, franceză, engleză, rusă și latină timp de peste 40 ani.

Realizează călătorii de studii în Austria, Germania și Italia și, vreme de mai mulți ani, este editorul publicației ”Reschitzaer Zeitung”.

Pionier în turism, organizează numeroase excursii în împrejurimi; este instructor al unor formații de amatori punând în scenă mici opere, operete și concerte; este autorul unei gramatici latine ilustrate; neobosit culegător de folclor din spațiul Banatului Montan, mărturisind într-un interviu în 1973 că ”folclorul muncitoresc – pasiunea mea de-o viață”; debutează publicistic în ”Reșița” lui George C. Bogdan, în 1939, cu o serie de 13 articole despre folclorul caraș-severinean, în limba română,  apărute sub genericul ”Scrisori de la sălaș”; publică în presa locală, precum și în presa din Austria și Germania, în limbile română și germană; debutează în volum în 1956  cu  Sagen und Märchen aus den Banater Bergen/ Legende și povești din Munții Banatului, bine primit atât de public cât și de specialiști și presă. Urmează: Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen / Izvorul fermecat: povești din Munții Banatului, 1958; Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch/Unde fumegă coșurile prin văi. O carte de citit, 1967 și Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland/ Povești și legende din Banatul montan, 1979. Lasă în manuscris ”meditații filozofice”, ”rod al lecturii și aprofundării unei pleiade de filosofi, între care-l așez și pe Lucian Blaga”.

Despre Alexander Tietz și activitatea sa pusă în slujba comunității s-a scris de-a lungul timpului, iar personalitatea acestuia a fost onorată de generațiile care i-au urmat. În Reșița un liceu și o bibliotecă îi poartă numele, iar bustul scriitorului Alexander Tietz tronează în fața Bibliotecii Germane reșițene.

De asemenea, Erwin Josef Țigla i-a dedicat un volum intitulat Alexander Tietz și Banatul Montan, apărut la Reșița, editura Timpul, 1998, volum care cuprinde scrieri ale lui Alexander Tietz (”Scrisori de la sălaș”, ”Povești”, ”Legende și povestiri”), precum și gânduri ale unor personalități, alături de fișa bio-bibliografică și arborele genealogic al familiilor Tietz și Diaconovici.

În anul 2008 și în anul 2010, Liceul Teoretic ”Diaconovici-Tietz” din Reșița realizează două frumoase volume pentru copii intitulate ”Călător prin Banatul de Munte” în limbile română, germană și maghiară.

Iată că, la 119 ani de la naștere, Alexander Tietz a fost omagiat și la Bocșa, povestirile sale fiind lecturate în sala Biblionet a instituției gazdă. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, Biblioteca Germană ”Alexander Tietz” Reșița, Asociația Germană de Educație și Cultură a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Bocșa. La eveniment au participat tineri ai Centrelor de tineret ”Vasiova” și ”Sf. Stelian” Bocșa Română, preoți și cadre didactice, artiști plastici și colaboratori ai bibliotecii sala devenind, și de această dată, neîncăpătoare.