Publicația cu numărul 41 din anul 2026 a revistei editate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) reprezintă un moment de bilanț și o analiză profundă a stării presei contemporane, marcând un deceniu de existență a acestui periodic de elită. Această ediție nu este doar un simplu buletin informativ, ci o veritabilă tribună a demnității profesionale, structurată pe coordonatele excelenței și ale adaptării la noile realități tehnologice.

Un punct central al actualului număr este recunoașterea internațională a proiectului Radio UZPR, inclus pentru al patrulea an consecutiv pe harta UNESCO cu ocazia Zilei Mondiale a Radioului 2026. Tema centrală propusă, „Inteligența artificială este un instrument, nu o voce”, subliniază necesitatea utilizării etice a tehnologiei pentru a consolida misiunea fundamentală a radioului: informarea, educarea și divertismentul, fără a sacrifica judecata umană.

Editorialul semnat de Claudius Dociu, vicepreședinte al UZPR, oferă o perspectivă sobră asupra dificultăților actuale ale breslei. Într-un context marcat de „fake news”, manipulare și presiuni economice ori politice, autorul subliniază că datoria jurnalistului de a apăra adevărul este mai necesară ca oricând. Mesajul este unul de rezistență și onestitate, punând accent pe rolul central al presei în recâștigarea încrederii publicului.

„Deceniul de Aur” – Zece ani de cultură jurnalistică. Revista celebrează împlinirea a zece ani de la relansarea sa în ianuarie 2016, perioadă definită de președintele UZPR, Dan Constantin, ca un efort de marcare a identității profesionale într-o epocă în care mulți prevesteau sfârșitul presei scrise. Cu o prezență constantă în filialele din țară și din diaspora, publicația a reușit să devină un etalon de rigoare editorială și grafică. Momentul aniversar este însoțit de gânduri pioase adresate fondatorilor și mentorilor care au pus bazele acestui proiect, evocați de jurnaliștii: Benone Neagoe, Dan Constantin, Emil Stanciu, Mădălina Corina Diaconu, Mircea Pospai, Florica R. Cândea, Doina Guriță, Maria Stanciu, Claudia Motea, Ion D. Cucu și Valeriu Ioan.

Revista acordă spații generoase aspectelor practice și juridice ale profesiei. Protecția legală: UZPR monitorizează atent transpunerea Directivei europene anti-SLAPP, militând pentru mecanisme reale de protecție a jurnaliștilor împotriva proceselor abuzive menite să reducă la tăcere vocile critice. Jurnalismul vizual: Petre Dalea analizează evoluția fotografiei de presă în România, definind-o ca un limbaj jurnalistic autonom, esențial pentru credibilitatea actului de informare. Specializarea pe mediu: Sunt explorate noile provocări ale jurnalismului de mediu, văzut ca o voce a generațiilor viitoare și a ecosistemelor, adesea aflat în tensiune cu interesele economice imediate.

Rubrica semnată de Doina Tătaru este dedicată Galei Premiilor Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani”. Într-un cadru de excepție, evenimentul a celebrat memoria scriitorului Dinu Săraru și a oferit Marele Premiu actorului Florin Piersic, recunoscut pentru întreaga sa carieră și pentru legătura profundă cu spiritul românesc.

În cadrul rubricii Evoluții, Emilian M. Dobrescu analizează impactul dezinformării în procesele electorale globale din 2024 și 2025. Autorul face trimitere la dezbaterea „Jurnalismul față în față cu dezinformarea”, organizată de UZPR, subliniind că jurnaliștii au obligația etică de a fi filtre active împotriva manipulării digitale. Un studiu citat arată că dezinformarea vizuală are un impact emoțional de trei ori mai mare decât textul simplu, ceea ce face misiunea verificării faptelor (fact-checking) și mai urgentă.

Rubrica Ecouri aduce un omagiu emoționant memoriei Mariei Tănase. Articolul explorează nu doar talentul interpretativ unic, ci și rolul simbolic al artistei în conservarea și universalizarea filonului popular. Este subliniată capacitatea ei de a transforma doina în instrument de diplomație culturală, Maria Tănase rămânând un reper de autenticitate într-o lume care tinde spre standardizare.

Marian Nencescu realizează o analiză critică de finețe asupra celui mai recent volum semnat de Lavinia Betea, intitulat sugestiv „Revoluția devorându-și fiii”. Această întâlnire editorială între doi intelectuali de marcă oferă o perspectivă nuanțată asupra istoriei recente și a modului în care aceasta este recuperată prin jurnalismul de investigație istorică.

Gala Premiilor UZPR – „Excelența în jurnalism” nu este doar un eveniment festiv, ci un mecanism de validare a celor care, prin curaj și rigoare, au produs materiale de impact. Calitatea actului jurnalistic rămâne singura „monedă de schimb” veritabilă în fața publicului.

Constantin Vlaicu, în rubrica Indicativ, avertizează asupra „eroziunii cognitive” provocate de Inteligența Artificială, care poate fabrica realități false (deepfakes) cu o verosimilitate tulburătoare. În acest context, Florenț Mocanu semnează un manifest pentru presa scrisă, argumentând că hârtia rămâne un bastion al „adevărului așezat”, oferind greutatea fizică necesară autenticității în fața vacarmului digital.

Doina Guriță, în Diaspora, explorează rolul empatiei în discursul jurnalistic, în timp ce Victoria Fonari, în cadrul rubricii Repere, aduce în actualitate spiritul eminescian, analizând „Eminescu — gânditorul aforistic” în dialog cu secolul XXI.

Paginile revistei rezervă un spațiu de o înaltă ținută rubricii dedicate lui Constantin Brâncuși, privit ca un model de „universalitate pornită din rădăcini locale”. De asemenea, Laurențiu Ștefan Szemkovics aduce în prim-plan un document simbolic de o valoare inestimabilă: Medalia „Bene Merenti”, conferită lui Ion Creangă în anul 1878.

În concluzie, numărul 41/2026 al revistei UZPR se confirmă ca un document de referință pentru istoria presei românești, reușind să îmbine experiența seniorilor cu energia noilor generații, totul sub semnul responsabilității față de cuvântul scris.

Noi, despre noi, pentru noi. Revista aceasta, REVISTA NOASTRĂ, aflată la ceas aniversar, la fericit moment de bilanț și căreia îi dorim ani mulți, mulți și frumoși, cât mai împliniți, este și ne dorim să rămână oglinda fidelă a sufletului, a simțirilor și trăirilor, a aspirațiilor, a modului în care gândim și acționăm.

Totul în slujba și pentru binele profesiei noastre, cea mai frumoasă meserie din lume – JURNALISMUL!

Din inimă „La mulţi ani!” revistei, colectivului redacțional, nouă tuturor!

Ca publicație de breaslă, Revista UZP reușește să fie o oglindă a vieții acestei organizații și, totodată, un far privind rosturile, necesitatea și ținuta activităților jurnalistice. Prin structură, prin diversitatea și calitatea materialelor, prin prestanța și notorietatea colaboratorilor își merită cu prisosință statutul de revistă fanion a acestui important domeniu.

Revista UZP a fost, la un moment dat, doar un gând. Apoi s-a transformat în linii trasate pe o foaie de hârtie, încercând să ia naștere un design modern, rubrici inedite și tituri de articole care să te facă să te întrebi: când apare următorul număr? Așa s-a întâmplat acum câțiva ani, în sediul UZPR când, alături de Benone Neagoe, cel care a și realizat primul număr al revistei, și, îndrumați de Doru Dinu Glăvan, Revista UZPR deveanea o realitate.

La cât mai multe numere să-i dorim!

Tirajul apreciabil, de 5.000 de exemplare, al Revistei UZP, care a împlinit recent zece ani de la prima apariție, este un argument solid pentru calitățile publicației – este singurul print din Europa care abordează preponderent temele majore ale breslei și ale profesiei de jurnalist, este realizat integral de către membrii UZPR, din țară și din străinătate, și se distinge printr-o grafică de excepție, care plasează publicația printre cele quality. Distribuită în zecile de filiale ale UZPR din România și de peste granițe, precum și la nivelul instituțiilor statului român, Revista UZP este un etalon prin conținutul la cele mai înalte standarde, prin unicitate și relevanță.

Revista UZPR a pornit dintr-un elan menit să marcheze identitatea profesională a presei scrise într-o perioadă în care mulți cântau prohodul epocii Gutenberg. Condițiile nu erau prielnice: costurile tipografice erau în creștere rapidă iar organizația, plină de turbulențe. Apariția revistei a fost de la început gândită nu ca o ambiție, nici ca o replică la provocările tehnologice rapide care schimbau viața redacțiilor și destinele unor cariere de ziariști; ea avea ideea fundamentală de a promova profesia în interiorul breslei care se afla sub presiunea invaziei neprofesioniștilor. Astfel, revista realizată integral de membrii UZPR, deschisă tuturor filialelor, este de fapt publicația cu cea mai mare redacție din lume. Deceniul parcurs de Revista UZPR, cu strădania unei echipe devotate acestui program editorial, se constituie într-un capitol distinct în peisajul mass-media românesc și european. În biografia mea profesională am avut onoarea să fi contribuit la întărirea profilului publicației care, intrând în al doilea deceniu, este un titlu puternic al centrului editorial propriu al UZPR, ce mai cuprinde site-ul uzpr.ro, radioul și editura.

Una dintre misiunile culturale însuşite de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi de către Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa este cea de a reaminti iubitorilor de cultură şi spiritualitate personalităţile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spaţiu de interferenţe culturale.

De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate muzicală care s-a născut și a trăit la Reșița. Este vorba despre Gustav Busch. Iată ce scria Sepp-Karl Kaschak, sub titlul „Conaționalii noștri: Gusti Busch. Croitor, muzician, veteran de război și prizonier în Siberia, lăcătuș, profesor de muzică pentru vioară, aranjor și om”, printre altele despre acesta: 

„Născută la 29 martie 1906 în Reșița, mama sa, Maria, era gospodină, iar tatăl, Raimund, își conducea propriul atelier de croitorie. După liceu, Gusti Busch a învățat croitorie de la tatăl său și a practicat această profesie câțiva ani. A învățat să cânte la vioară, unul dintre profesorii săi a fost prof. Josef Brandeisz din Timișoara. La vârsta de 16 ani cânta deja la trombon și la vioară în orchestra simfonică a fabricii. Mai târziu a avut și propria orchestră de muzică de dans. Era căsătorit și avea o fiică și un fiu. … A fost membru al orchestrei simfonice a fabricii, al ansamblului de operetă și al orchestrei bisericii catolice. A câștigat mai multe premii la concursuri de amatori din București. A fost profesor de vioară la Conservatorul din Reșița. A fost un aranjor excelent și era foarte apreciat de elevii săi, de colegi și de locuitorii Reșiței. A murit la 5 aprilie 1963, la Reșița.”

Anul acesta, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au marcat împlinirea a 120 de ani de la nașterea lui Gustav Busch, printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată. 

 

În zilele de 27, 28 și 29 martie 2026 a avut loc Adunarea Generală Ordinară anuală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în sistem online, cu vot electronic și fizic al delegaților din filialele UZPR.

Numărul delegaților a fost de 304, dintre care au votat 276, ceea ce reprezintă 90,79 % participare la vot.

Au fost aprobate cu o largă majoritate: Raportul de activitate din anul 2025, care atestă componenta majoră de utilitate publică a organizației jurnaliștilor, Raportul și modificarea regulamentului Comisiei de atestare profesională, care și-a desfășurat activitatea cu aceeași rigoare și în anul 2025 și care arată creșterea constantă a numărului de jurnaliști tineri, în activitate, care se alătură Uniunii, Raportul Comisiei de cenzori a UZPR și a bugetului de venituri și cheltuieli pe 2026, care au relevat stabilitatea financiară a Uniunii, precum și Hotărârea pentru modificarea nivelului cotizației și al unor taxe de înscriere și procesare a dosarelor de atestare.

Pentru desfășurarea optimă a procesului de votare, la sediul central al UZPR a funcționat un grup de asistență tehnică pentru cei au optat să voteze fizic, în Bd. Magheru nr.28-30, et.1.

Conform Statutului UZPR, au votat electronic delegații desemnați de către filiale (conform normei statutare 1:20), membrii Consiliului Director, ai Comisiei de atestare profesională, ai Comisiei de cenzori, ai JODA.


Departamentul Comunicare

Foto: Marius Simion

31 martie 2026, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Expoziție de artă plastică dedicată Sărbătorii Învierii Domnului. Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

 

 

 

31. März 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung auf das Osterfest: Ikonenausstellung Maria Tudur (Reschitza), Mitglied des Künstlerverbands Rumänien / Filiale Reschitza und des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.