Proiectul având marca „Reșița: 250 de ani de industrie”, care a debutat în prima zi a anului jubileului, la 1 ianuarie 2021, merge mai departe cu etapa a III-a, ultima. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase… Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.

În prima etapă (1 – 16 ianuarie 2021) au răspuns invitației noastre de a răspunde la două întrebări: Hugo Eduard Balazs, Steriana Aurelia Bogardo / Stela Enache, Aloisia Bohn-Fabry, DoinaBogdan-Dascălu, Dan. D. Farcaș, Maria Gheorghiu, Rudolf Gräf, Dimitrie Grama, Werner Henn, Mircea Hohoiu, Helmut Kulhanek, Mircea Martin, Daniel Onaca, Anton Schulz, Ioan Ernest Stendl și Marius Țeicu în categoria personalităților consacrate, precum și Lavinia Bârlogeanu, Diana Cuzmanovici-Bogea, Florin Deaconu, Vlad Elian Duca, Silvia Fierăscu, Lorena Garoiu, Rudolf Gräf jr., Ionuț Alexandru Hergane, Andrei Hoduț, Andreea Kremm, Bogdan Piperiu, Paul Gabriel Sandu, Oana Raluca Topală, Carla Troner-Negrea, Attila Varga și Walter Woth, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare.

În perioada 1 – 17 martie 2021 a urmat a II-a etapă. Au răspuns la cele două întrebări: Valeria Arnăutu, Robert Babiak, Jan Cornelius, Dan Doman, Daniel Goiți, Gheorghe Jorj, Sorin Keller, Doru Meilă, Iosif Corneliu Mureșanu, Francisc Potmischil, Silviu Rogobete, Valeriu Sepi, Robert Stupak, Christian Tirier, Teodora Ungureanu-Cepoi, Nicoleta Voica și Damian Vulpe în categoria personalităților consacrate, precum și Mihai Andrei Cheregi, Sabin Dorohoi, Yvonne Hergane, Cătălin Iacob, Cristina Igrișan, Ovidiu Iovanel, Árpád Cristian Kurta, Septimiu Fabian Mare, Marius Mihailovici, Camelia Mingasson, Cosmin Morariu, Cristian Paul Mozoru, Simion Novac, Doru Pîrvu, Sonia Elena Popovici, Jozsef Racz și Anca Luiza Zaharia, ca făcând parte din categoria personalităților în devenire / consacrare.

În perioada 4 – 21 mai 2021 urmează ultima și cea de a III-a etapă în cadrul căreia vom publica pe rețelele de socializare răspunsurile la cele 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița, sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița. Întrebările sunt următoarele:

1.     Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?

2.     Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Astăzi, marți, 4 mai 2021, vom citi răspunsurile / gândurile Danei Borteanu și ale lui Bogdan Alexandru Bercean:

Miercuri, 5 mai 2021

Eugen Ghiță, prof. univ. dr. ing., Timișoara

Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?

Pentru mine, Reșița reprezintă locul în care m-am născut, am crescut și am acumulat o experiență care m-a ajutat mai târziu. Având și o tradiție în familie, încă de mic am fost interesat de viața uzinei, ceea ce m-a condus spre o carieră în domeniul ingineriei mecanice.

Tradiția industrială reșițeană, continuată de-a lungul a numeroase generații, oamenii deosebiți care au trăit și muncit în acest oraș vor impune mereu un sentiment de respect și vor reprezenta un exemplu pentru generațiile actuale și viitoare.

Ca reper moral și de suflet, Reșița va reprezenta întotdeauna pentru mine „acasă”. 

Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Cu ocazia acestei aniversări la o cifră jubiliară impresionantă, doresc să le transmit reșițenilor alesele mele sentimente de prețuire, sincere felicitări și urări de sănătate, liniște și prosperitate.

„La mulți ani, Reșița – 250!”

Silviu Lucian Bindea, protopop greco-catolic, Orăștie

Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?

Anii copilăriei pentru mine înseamnă Reșița, anii adolescenței pentru mine înseamnă tot Reșița, descoperirea vocației a fost la Reșița. Reșița este locul care îmi trezește cele mai frumoase amintiri. Mă duce cu gândul la anii copilăriei alături de neamuri, vecinii și prietenii din blocul 60 din Govândari. La dealul pe care îl urcam, la „7 Căși”, la mătușa mea dragă (Domnul s-o odihnească în pace), dealuri pe care le cutreieram, la cules de mure și la izvor după apă, și la dealurile din Govândari unde ne făceam colibe cu prietenii și doream să fim ca „Cireșarii”. La dascălii de la generală 10 și la colegii dragi. Apoi, la anii de liceu. Îmi vin în minte când vin la Reșița și le-am povestit și fiilor mei de frumoasele seri de iarnă petrecute la patinoar, unde legam multe prietenii. Cu drag mi-amintesc de Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” unde mi-am descoperit jumătatea, mi-am clarificat vocația și m-am cununat, și unde m-am simțit și mă simt ca acasă datorită preoților minunați care au fost și care sunt acolo, și oamenilor deosebiți.

Toate acestea sunt amintiri, amintiri frumoase, și toate acestea datorită minunatei mele familii, dragilor mei părinți cărora le datorez foarte mult.

Da, Reșița pentru mine a rămas acasă, acasă este bine. Un oraș frumos, cu multe culturi, un oraș ecumenic, un oraș cu oameni minunați. Așa am lăsat Reșița cu mulți ani în urmă.

250 ani de industrie – am trăit și eu parte foarte mică din această istorie. Mi-amintesc cu plăcere de cei doi ani și jumătate lucrați la Combinat, înainte de teologie. Eram foarte tânăr, doar ce am absolvit liceul. A fost frumos, oameni harnici de la care am învățat meserie, chiar dacă acum nu mă ajută în profesia mea, dar ajută în viața de toate zilele. Dar o parte mai mare a istoriei industriei o știu de la părinții mei, care au lucrat o viață, până la pensie la Combinat.

Acum orașul s-a schimbat, multe rudenii, cunoștințe, vecini, prieteni nu mai sunt, alții plecați ca și mine, dar mă bucur de fiecare dată când am ocazia să particip la evenimente și să întâlnesc reșițenii mei.

Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar?

Doresc reșițenilor să ducă mai departe BUNUL NUME al Reșiței, să facă din această urbe un loc plăcut, pentru ca cei care vizitează pentru prima dată  localitatea să dorească să revină.

Binecuvântarea Domnului să vină peste voi toți cu a-L Său dar și a Sa iubire de oameni totdeauna acum și în veci! Domnul să trimită belșug de haruri și binecuvântări cerești, iar Reșiței „La mulți și binecuvântați ani”!

În perioada 10 mai – 31 iulie 2021 la nivelul județului Hunedoara se va desfășura Recensământul General Agricol – Runda 2020.

– Recensământul General Agricol – după cum ne informa Claudiu Teodor GRAMA (foto) în calitatea sa de director executiv la Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara – este o acţiune de mare anvergură care va asigura informaţii complexe şi date statistice pentru realizarea unui tablou exhaustiv al caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole necesare fundamentării programelor şi politicilor agri­cole și de dezvoltare rurală.

Pregătirea, organizarea şi efectuarea recensământului se realizează de către Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile teritoriale din subordinea acestora, sub coordonarea şi controlul Comisiei Centrale pentru Recensământ, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

La recensământ sunt colectate date şi informaţii statistice privind principalele caracteristici ale exploataţiilor agricole, precum: identificarea în teritoriu, suprafeţele agricole utilizate, efectivele de animale pe specii, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, dezvoltarea rurală.

În județul Hunedoara vor fi recenzate un număr de 58626 exploataţii agricole, iar personalul de recensământ din teritoriu va fi  format din 294 recenzori, 83 recenzori șefi și 1 coordonator.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

De-a lungul vieții, tinerii dobândesc o multitudine de valori personale, cunoștințe și abilități dobândite atât prin intermediul părinților, cât și al cadrelor didactice care reușesc să își lase propria amprentă asupra formării caracterelor acestora. Valorile și credințele personale se formează deseori în cadrul orelor de curs predate de cadre didactice, dar și în cadrul orelor de dirigenție.

Practica educativǎ îndelungatǎ a demonstrat necesitatea de a încredința unui diriginte o întreagǎ activitate de coordonare a tuturor influențelor educative ce se exercitǎ asupra unei clase.

– În calitate de dirigintă a unei clase de postliceală – anul I de profil „Agent de turism” în cadrul Colegiului Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara – ne spunea recent prof. Olivia FIREANDA (foto) – am încercat să structurez planificarea la dirigenție astfel încât să cuprindă teme care să ducă la dezvoltarea personală a elevilor. Una din aceste teme fiind „De ce vreau să devin ghid turistic?”

Rolul profesorului și în special al profesorului diriginte, este de a-l ajuta pe fiecare elev în parte să-și descopere talentele de care beneficiază și să-și expoateze la maxim resursele de care este capabil, și să-și aleagă drumul care îl ajută să-și pună în valoare aceste talente. Cu alte cuvinte, rolul esențial al dirigintelui este acela de a-i dezvolta elevului gândirea strategică.

În acest sens, dirigintele capătă rol de mediator, introducând o serie de materiale inovative și moderne cum ar fi: „metoda jocului de rol” în care elevii sunt puși în postura de a-și imagina că îndeplinesc rolul unui ghid turistic care acompaniază grupurile de turiști către destinații din județ. Însoțind grupurile de turiști și vorbindu-le despre locurile vizitate, un ghid turistic poate căpăta abilități de comunicare, dar și organizatorice ceea ce va contribui indirect la dezvoltarea sa personală.

Mai mult decât atât, vizitând numeroase orașe și țări străine, un ghid turistic beneficiază de oportunitatea de a învăța despre obiceiurilor localnicilor, istoria și cultura locurilor ceea ce are drept rezultat îmbogățirea cunoștințelor generale.

O altă metodă pe care o utilizez în cadrul orelor de dirigenție este distribuirea testelor de personalitate care creează o imagine de ansamblu asupra potențialului fiecăruia fiind de asemenea, un important vector de decizie în alegerea viitoarei cariere.

Pentru a face față unei astfel de meserii este nevoie de anumite trăsături comportamentale cum ar fi: empatia, simțul umorului, charismă alături de talent și valoare, cât și de un set de abilități specifice bine puse la punct.

În scopul dezvoltării personale a potențialilor ghizi turistici, profesorul diriginte utilizează tehnica brainstormingului, prin care încearcă să descopere abilitățile și talentul diplomatic, calități atât de necesare în rezolvarea situațiilor neprevăzute și mai puțin plăcute care pot apărea în viitoarea lor carieră.

Pe lângă frumusețea acestei meserii și aportul pe care îl are la dezvoltarea personală, mai apare și motivația intrinsecă a fiecăruia.

„Am ales meseria de ghid turistic, deoarece încă din copilărie m-am simțit atrasă de frumusețile geografice și istorice ale țării. Un alt motiv ar fi dorința de a interacționa cu oamenii și de a le prezenta aspecte interesante ale culturii locale” –  susținea eleva Năstase Bianca Maria.

„Consider meseria de ghid turistic ca una potrivită pentru mine deoarece beneficiez de o mare parte din calitățile necesare acesteia: memorie bună, rezistență la stres și efort, bagaj bogat de cunoștințe în domeniu, abilități de exprimare, bun organizator. De asemenea, consider o provocare necesitatea de a fi mereu la curent cu lucruri noi” – afirma eleva Timofte Diana Mihaela.

„Turismul pentru mine a fost mereu o plăcere. De când eram mică iubeam să călătoresc și să aflu cât mai multe despre istoria unui loc. De fiecare dată când mergeam într-o excursie eram cea mai curioasă și le puneam părinților sau profesorilor cu care mergeam o mulțime de întrebări. Pe măsură ce am crescut, îmi doream să călătoresc mai mult și mă informam despre locurile în care îmi doream să merg. În final, am ales să studiez la liceu exact ceea ce îmi place, turismul. Liceul mi-a adus multe beneficii, era o plăcere să învăț la materiile de specialitate. În clasa a zecea am călătorit cu clasa mea la Rimini în Italia unde am făcut practică timp de două săptămâni. Am avut ocazia să văd o cultură străină, să călătoresc pentru prima dată cu avionul, am vizitat și Vaticanul și multe alte locuri la care doar visam că voi ajunge vreodată. După ce am terminat liceul am fost sigură că asta m-ar face fericită și asta vreau să fac și mai departe. Turismul este cel mai frumos și plăcut domeniu pe care l-aș fi putut alege vreodată” – aprecia eleva Afrem Ana Maria.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta Cizmaș/ UZPR