În sufletele oamenilor veniți în număr mare la mănăstirea CRIȘAN (stareț părintele VISARION NEAG) din județul Hunedoara, cu ocazia sărbătoririi Adormirii Maicii Domnului, zăcea parcă ascuns și nelămurit un dor de mai bine, năzuind cu toții spre ceva, căutând o comoară ce părea că au pierdut-o, alergând în chip negrăit după un ideal, se simțea dorința unui bun suprem, fericirea veșnică în sânul împărăției lui Dumnezeu.

Toate acestea le însufla din plin sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, fond pe care cuvântul „adormirea” este un termen cu adevărat creștinesc. Nu de alta, dar Dumnezeu nu ne-a făcut să murim, ci să trăim, și nu o viață scurtă, ci una veșnică. Sărbătorirea „Adormirii Maicii Domnului” la mănăstirea CRIȘAN (care a împlinit 25 de ani de la punerea pietrei de temelie) s-a constituit astfel într-o autentică lecție moral religioasă, în care s-a reliefat faptul că pe toți ne cheamă Biblia, Biserica, viața și Adormirea Maicii Domnului, ca și dorul cel mai curat și mai adânc al inimilor noastre, de a fi pregătiți creștinește pentru clipa când vom trece pragul veșniciei.

Am reținut și spusele părintelui SPIRIDON (foto) declarate în exclusivitate: „Sărbătorind «Adormirea Maicii Domnului» încercăm să cultivăm virtuțile vieții și ale femeii creștine, chemând în ajutor pe Maica Domnului, (cel mai frumos chip de femeie și mamă, împodobit cu cele mai alese virtuți) care se roagă și mijlocește pentru noi lângă tronul Fiului său și Dumnezeului nostru”.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

 

Revista ”Arhanghelul”, publicație trimestrială a Parohiei Birda, județul Timiș, se află la ceas aniversar. Împlinește 5 ani de existență în casele și în inimile noastre.

Cu acest prilej, redactorul șef, preotul dr. Valentin Bugariu a realizat un frumos volum omagial intitulat ”Arhanghelul” din Birda. 5 ani în slujba comunității parohiale”, care a văzut lumina tiparului de curând la editura ”Sitech” din Craiova (2017).

”Arhanghelul” se dorește a fi o voce care îndrumă și încearcă să coaguleze o comunitate parohială dispersată atât fizic, cât și structural. Ea încearcă să aducă un cuvânt de învățătură, câteva urme ale trecutului, dar și abordări religioase realizate de copiii din Birda și Sîngeorge. Publicația a fost martoră a activităților desfășurate de Parohia Birda timp de 5 ani de la rugăciunea euharistică, la felurite inițiative catehetice, dar și la acțiuni filantropice. Credem că prin consemnarea acestora, ea rămâne un mesager, o mărturie vie a rolului Bisericii în viața comunității locale”, consemnează în Precuvântare autorul volumului, redactorul șef Valentin Bugariu.

Volumul ”Arhanghelul” din Birda. 5 ani în slujba comunității parohiale” este strucurat pe capitole și subcapitole. Cele două mari capitole se referă la omagiile aduse revistei cu prilejul aniversării (I. In honorem) și la rubrici permanente prin care sunt prezentate misiuni ale Bisericii în comunitate ( II. Misiune și propovăduire prin presa sătească). Acest al II-lea capitol are subcapitole care poartă numele celor mai importante și interesante rubrici ale periodicului bănățean: 1. Editoriale, 2. Restituiri, 3. Documentar, 4. Urme din trecut, 5. Cateheză, 6. Semne, 7. Tinere condeie, 8. Bucurii editoriale, 9. Cronica parohială.

Volumul se deschide cu o Precuvântare semnată de coordonatorul lucrării, pr. dr. Valentin Bugariu, și se încheie cu un capitol dedicat imaginii – Iconografie – capitol bogat și deosebit de reprezentativ pentru activitatea Parohiei Birda și a harnicului preot care o păstorește, un preot ortodox preocupat de cultură, de cultura religioasă în special, doctor în filologie, preocupat de istoria presei și istoria Banatului, dar, în același timp, preocupat de sufletul oamenilor, al tinerilor. Un veritabil făuritor de carte și un vrednic modelator de suflete.

Lucrările semnate de pr. Valentin Bugariu sunt dintre cele mai utile și interesante, serios elaborate și bine documentate: ”Protopopul Mihail Gașpar. Studiu monografic” (Timișoara: Eurostampa, 2007), Mihail Gaşpar. ,,D’ale vieţii”, Ediţie critică, studiu introductiv şi note de…,”. Timişoara: Eubeea: 2008, 2 vol.; ,,Parohia Ortodoxă Colonia Gătaia. Istorie, misiune şi viaţă creştină”, Craiova: Sitech, 2011; ,,Istorie și semn religios”, Craiova: Sitech, 2014; ,,Biserică și Presă în Banat”, Craiova: Sitech, 2015; ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului”, Arad: Tiparnița, 2016; Aurel Jivi, ,,Istoria Bisericească Universală”, Ediție îngrijită de…, Craiova: Sitech, 2016; ”Pictorul Filip Matei. Întregiri biografice și artistice”, Arad: Tiparnița, 2017.

Evident, cunoscându-l pe părintele Valentin Bugariu și bine cunoscându-i preocupările, acest nou volum dedicat revistei ”Arhanghelul” nu a fost o surpriză, ci, dimpotrivă, a fost unul așteptat cu nerăbdare și cu deosebit interes. În paginile cărții semnează nume importante ale culturii bănățene, scriitori și jurnaliști de seamă, precum și veritabili filologi și cercetători ai Banatului.

Daniel Alic, Petrică Zamela, Nina Ceranu, Dan Radosav, Ioan Traia, Gheorghe Rancu-Bodrog, Vali Corduneanu, Mircea Szilagyi, Gheorghe Lungu, Gabriela Șerban, Ion Murariu, Iosif Marius Circa, Dușan Baiski, Ghiță Blejușcă, Lavinia Șerban, Marius Mircia, Virginia Ardelean, Dan Gârjoabă, Ioan Viorel Boldureanu, Marius Florescu, Octavian Gruița, Mirela Ioana Borchin, Bogdan Enășel, Ioan Prisăcean, Silviu Ionel Ferciug, Gabor Roberta, Murgea Maria Alexandra, Weisz Markus sunt cei care au  bucuria și onoarea de a fi găzduiți în  paginile acestui volum omagial și de a semna alături de Valentin Bugariu. 

Realizarea unei astfel de tipărituri, care să aducă în atenție un periodic cu o aumită istorie și continuitate, precum și colaboratorii semnatari împreună cu rubricile permanente, este un proiect demn de urmat și de felicitat.

Scriitoarea  Nina Ceranu bine remarca faptul că ”Arhanghelul”, vreme de cinci ani, ”a fost amvonul de la care s-au promovat valorile autentice, și, printr-un ”atelier” de creație, tinerele condeie, cele care mai târziu vor prelua de la dascălii lor dragostea pentru literatură și arte.”  Asta este misiunea unei reviste, a unei publicații periodice.

Așa cum preciza și muzeograful Ioan Traia: ”Realizată în condiții grafice bune și cu un conținut bogat, cu subiecte interesante, structurate pe mai multe rubrici permanente, revista răspunde unor necesități de informare  pentru credincioșii și localnicii satului în ceea ce privește cultura, spiritualitatea, istoria, tradiția și administrația comunității.” Așadar, o astfel de publicație înseamnă și o pagină de istorie locală, pe lângă misiunea sa spirituală și culturală.

Iată, doar câteva motive pentru care considerăm că sunt atât de importante realizările și aparițiile unor astfel de reviste și periodice, cu atât mai necesare și utile devenind  volumele  ițite din paginile unor publicații seriale.

Iar ” Arhanghelul” din Birda. 5 ani în slujba comunității parohiale” este un astfel de volum, realizat de un preot cercetător, conștient de importanța și valoarea sa documentară.

De curând, au văzut lumina tiparului două noi volume de versuri sub semnătura Adrianei Boia.

Această prezentare necesită JavaScript.

După cum ne-a obişnuit, la fiecare ediţie a Zilelor Culturii şi Spiritualităţii Răcăşdene (14 – 16 august), dna. Adriana Boia, credincioasă devotată a Bisericii Ortodoxe din Răcăşdia, ne întâmpină cu un nou volum, de obicei de factură religioasă.

„Iisuse, fiul lui David, miluiește-mă!”, „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău”, „Înmulţeşte talantul”, „Punctul forte” şi „Viaţa e frumoasă” sunt volume semnate de Adriana Boia, apărute la editura „Eurostampa” din Timişoara cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Răcăşdia şi prezentate la ceas de importantă sărbătoare a culturii şi spiritualităţii răcăşdene.

Cărţile Adrianei Boia beneficiază de binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, cel care şi semnează prefaţa a două dintre volume. Cele mai recente titluri au în deschidere o recenzie realizată de pr. Sergiu Emil Varga şi o prefaţă semnată de pr. Iulius Guiman, preoţi pasionaţi de poezie şi stih.

„Poezia românească de factură religioasă îşi are rădăcinile în poezia imnografică a Bisericii şi în tradiţiile creştine populare. Ea prelucrează artistic teme, motive, imagini şi simboluri pe care le întâlneşte în dezvoltarea creştină a sentimentului religios românesc. […] D-na Adriana Boia, o credincioasă devotată din Răcăşdia, prin expresia lirică a poeziilor create a dat dovadă de o sensibilitate religioasă aparte. Poemele domniei sale se aşază sub semnul ocrotirii sfinţilor, a valorizării perceptelor morale şi a exprimării sentimentelor de nevrednicie pe care oamenii le au în mod firesc în descoperirea Celui Preaînalt prin vers. Ele găsesc forma şi limbajul care dau slavă lui Dumnezeu într-un mod sublim.” afirmă PS Lucian în Cuvântul înainte care deschide unul dintre volumele Adrianei Boia. („Înmulţeşte talantul”, Timişoara: Eurostampa, 2016).

În toate volumele sale, Adriana Boia îşi revarsă dragostea pentru Dumnezeu, iar din titlurile celor două volume de versuri reiese crezul său: viața e frumoasă, dacă-i găsești punctul forte, adică, pe Dumnezeu: ”Am să mă țin de câte-o rugăciune/ Acolo-i punctul forte, este Dumnezeu/ Când la El ajung tot răul se supune/ Ține candela luminii aprinsă-n drumul meu”.

Adriana Boia își ascultă vocea interioară scriind versuri accesibile, prin care transmite necesitatea credinței, nevoia de Dumnezeu. Însăși mărturisește că poezia este un hobby prin care dorește să-și arate dragostea și recunoștința către Dumnezeu pe care-l socoate adesea prieten în versurile sale, în unele poezii-rugăciuni.

Chiar și în volumul de factură laică, în poezia de dragoste, Adriana Boia, studentă a Facultății de Teologie Ortodoxă Didactică din Caransebeș a Univerității ”Eftimie Murgu” Reșița, nu se dezminte, nu renunță la relația cu Dumnezeu: ”Te-am vorbit cu Dumnezeu în rugăciune”, ”Te-am regăsit și-n predicile sfinte”, ”Mă rog și-aștept un semn dumnezeiesc”, ”Acolo era doar Dumnezeu și noi” ș.a.

Se știe că versul de inspirație religioasă este construit și ”colorat” în funcție de fondul personal al celui care-l scrie, îl construiește. Adriana Boia transmite prin poeziile sale, fie de factură laică, fie de inspirație religioasă, multă nostalgie, însă o imensă încredere în Dumnezeu: ”Tu lacrimile mi le ștergi când plâng/ Cu sfintele-ți cuvinte sunând îmbărbătare/ Și-o dreaptă mână întinzi spre cel nătâng/ Și-al vieții sens găsește prin Tine fiecare.”

Cu certitudine avem de-a face cu un sincer și dăruit propovăduitor al cuvântului lui Dumnezeu, alegând una dintre cele mai frumoase și sensibile forme de exprimare – poezia.

Felicitări se cuvin autoarei, de asemenea, se cuvin felicitări Primăriei și Consiliului Local Răcășdia care sprijină și încurajează astfel de preocupări cultural-spirituale devenite, iată, tradiție.

 

Gabriela Șerban

 

 

(dialog cu ec. AUREL ȘENDRONI expert contabil și auditor financiar – Hunedoara)

Publicația noastră acordă o mare atenție și modului în care profesioniștii contabili își fructifică experiența acumulată în vederea furnizării de servicii cât mai complete clienților. În acest sens, ce puteți spune despre evoluția Dvs. profesională, inclusiv cea didactică, în raport cu dinamica exigențelor profesiei?

Răspuns: Din anul 1996 am început să conturez bazele unui nou capitol al vieții mele profesionale, devenind membru CECCAR. Am încercat multe până la acel moment și bineînțeles, zic eu, am reușit ca ceea ce fac, să fac cu dăruință, responsabilitate, profesionalism și etică. Am lăsat în urmă postul de director la o filială a unei bănci (bifând încă o reușită pe plan profesional) și începând în anul 2002 cu activități profesionale independente. Devenind membru CECCAR am zis să încerc să împărtășesc din experiențele mele profesionale și altora, așa am devenit unul dintre lectori ai filialei CECCAR Hunedoara. Din anul 2004 mă ocup și cu activitatea de audit financiar, devenind membru activ al CAFR.

Vă propunem să insistați asupra modului în care s-a constituit firma pe care o conduceți, asupra evoluției ei și a obiectivelor pe care vi le propuneți.

Răspuns: Cu foarte multă muncă, dorință de a face ceea ce fac, nu neaparat perfect, dar cât mai bine cu putință, învățând tot timpul și învățând să ascult. Principiile fundamentale care guvernează activitatea societății pe care o administrez privesc valorile individuale ale echipei mele: integritate, obiectivitate, competență profesională, confidențialitate, comportament profesional, respect față de normele tehnice și profesionale, respectând în acest sens normele tehnice și profesionale elaborate de IFAC, IASB, CECCAR, CARF și legislația relevantă în materie, principii pe care toți trebuie să le avem. Misiunea mea și a echipei mele este de a atinge performanță lucrând cu oameni și pentru oameni, prin gestionarea relațiilor bazate pe încredere și calitate în interesul tuturor.

Considerând că asemenea „povești de succes” prezintă un interes deosebit pentru cititorii noștri, vă rugăm să prezentați câteva „lecții de viață” cu valoare de generalizare.

Răspuns: Timpul în actualitate este cel mai mare dușman, timpul trebuie să ți-l organizezi, ca și mașinăriile tehnologice, creierul mai are nevoie de pauză. Din vasta mea experință menționez că sunt momente în care trebuie să iei decizii radicale, atât pentru firmă, cât și pentru liniștea mea profesională. Decizii pe care unii nu le înțeleg în acele momente tensionate, doar după ani de zile. Trebuie să fii cu un pas înaintea lor, să fii preventiv și cumpătat, astfel încât deciziile pe care le iei în momente de cumpănă, să nu se întoarcă împotriva ta, ci să pui capul pe pernă și să poți dormi liniștit, știind că ai luat cea mai bună decizie.

Tot pe linia interesului general, ar fi util de aflat prin ce modalități Filiala CECCAR Hunedoara ajută membrii, atât la nivel individual, cât și la nivel de firmă, să-și consolideze cunoștințele, să se adapteze la noile cerințe ale vieții economice și sociale din județ.

Răspuns: Oricare dintre membrii filialei CECCAR Hunedoara, când are nevoie de consiliere se poate adresa atât Președintelui CECCAR Hunedoara, cât și Directorului filialei, care împreună cu personalul din subordine dau dovadă de o mare responsabilitate și profesionalism în relațiile cu membrii. Printre altele, lunar este o întâlnire (fără taxă de participare) cu membrii CECCAR, prin care se aduc la cunoștință noutățile profesiei și au loc dezbateri referitoare la probleme/situații apărute.

Care este opinia Dvs. în legătură cu implicarea profesioniștilor contabili, membri ai Filialei Hunedoara, la dezbaterea și la aplicarea măsurilor menite să determine o mai puternică dezvoltare economico-socială în profil teritorial?

Răspuns: Este nevoie de corectitudine în relația cu clienții și colaboratorii, sârguință și mult profesionalism. Profesioniștii contabili trebuie să desfășosre în mod susținut o eficientă activitate de marketing în vederea promovării profesiei.

Și o ultimă întrebare: Care sunt planurile Dvs. personale?

Răspuns: Îmi doresc o dezvoltare durabilă, atât în plan personal, cât și profesional, menținerea pregătirii profesionale la nivelul cerințelor, standardelor profesionale și respectarea cu rigoare a legislației, astfel încât beneficiarii lucrărilor să fie mulțumiți de competența și profesionalismul activității mele.

 

Au consemnat:

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

17 august 2017, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

300 de ani de la nașterea lui Francesco Griselini (* 12 august 1717, Veneția – † 1787, Milano), autorul celebrei lucrări „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei”. O prelegere festivă în limba română susținută de istoricul dr. Volker Wollmann (Obrigheim, Germania), anul acesta ales Cetățean de onoare al municipiului Reșița.

Și anul 2017 se adaugă la capul de coloană al unui șir de ani dedicați efortului de o nouă zidire a bunăstării spirituale, a calității omului, a creativității, culturii și dragostei pentru folclorul românesc.

Este vorba, printre altele, de recenta SĂRBĂTOARE DEDICATĂ ZILEI COMUNEI TELIUCU-INF. județul Hunedoara și care timp de două zile a atras în jurul scenei anume pregătită, un auditoriu dornic să se întâlnească cu îndrăgiți soliști de muzică populară, servind în același timp o frigăruie, o bere, o cafea sau un suc. Astfel au fost aplaudați cântăreții Bogdan Toma, Mariana Suciu, Vali Tănase, Denisa Mureșan, Carmen Muntean, Remus Talfeș, Lavinia Zelnyan, Milica Marian și alții care, după cum susținea viceprimarul Mircea MODÂRCĂ, și-au adus din plin contribuția la izbânda deplină a unei generoase manifestări cultural-folclorice, majoritatea prezentând o orientare repertorială originală și diversificată, cu adânci rezonanțe în tradiția vieții spirituale a localității.

În discuția cu primarul comunei, ing. PUPEZĂ DANIEL GHEORGHE SORIN, (foto) am putut consemna și ultimele reușite din activitatea Primăriei, mai exact, aprobarea unor proiecte de interes local care au fost depuse la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Este vorba despre modernizarea de străzi, alimentarea cu apă a localității Izvoarele, reabilitarea și modernizarea dispensarului medical și a Școlii Gimnaziale din Teliucu-Inf., ca de altfel, canalizarea menajeră a străzii Lacului – sat Cinciș-Cerna. În exclusivitate, primarul PUPEZĂ a mai declarat: „Gândurile noastre de viitor sunt încărcate de responsabilitate, nu de alta, dar nicio devenire individuală nu este cu putință decât în contextul unor împliniri sociale. Dorim schimbarea înfățișării ținutului nostru prin fapte de muncă, creație și gândire. Dorim comunei noastre un drum cu repere clare, cu idealuri la fel de clare, cu multiple posibilități, încât cetățenii  să-și ducă la îndeplinire aspirațiile dorite”.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

D I S P O Z I Ț I A

                                    

Nr. 8 / 29 iulie 2017

 

 Președintele UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA,

Constatând deteriorarea gravă a relațiilor și climatului de lucru în și dintre structurile de conducere ale U.Z.P.R., manifestată printr-o atmosferă de teroare și dictat în ședințele Consiliului Director din 19 iunie și 18 iulie a.c. precum și actele adiacente emanate de unii membri ai Consiliului care au exacerbat situația,

Având în vedere haosul funcțional creat și imposibilitatea continuării normale a activității,

Observând că această situație, la care se adaugă atacurile la imaginea, prestigiul și credibilitatea organizației noastre profesionale, care îi vulnerabilizează reprezentativitatea, creează riscuri directe pentru exercitarea drepturilor dobândite,

Luând act și de anumite insinuări sau acuze nefondate, dar care nu pot fi judecate obiectiv și competent decât de Adunarea Generală a Uniunii, singura în măsură să acorde și să retragă responsabilități de conducere și reprezentare,

Analizând aceste evoluții și blocajul funcțional la care au condus din perspectiva Statutului U.Z.P.R.și constatând că actul de organizare și funcționare a Uniunii are numeroase lacune, greșeli, impreciziuni, care afectează funcționarea normală a U.Z.P.R.,

În conformitate cu dispozițiile art.6 alin.(1), art.20 lit.a și art.21 alin.(2) lit.g din Ordonanța Guvernului nr.26/2000, art.187-251 din Codul civil, precum și ale art.24 și ale art.33 pct.2 lit.a și lit.h din Statutul U.Z.P.R.,

CONVOC

Adunarea Generală Extraordinară a UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA în ziua de 8 septembrie 2017, ora 11,00 la București, cu următoarea

Ordine de zi:

1. Raport de activitate pe perioada 1 aprilie – 7 septembrie 2017.
2. Referat asupra erorilor, lacunelor și altor imperfecțiuni ale Statutului U.Z.P.R., care îngreunează aplicabilitatea acestui act normativ de bază, afectând funcționalitatea și reprezentativitatea Uniunii, capacitatea acesteia de a apăra drepturile profesionale și sociale ale ziariștilor.
3. Propuneri de îmbunătățire a Statutului și altor acte normative interne.
4. Expunerea punctelor de vedere care marchează disensiunile dintre reprezentanții aleși, cauzând blocajul funcțional al structurilor U.Z.P.R.
5. Dezbaterea temelor menționate la punctele 1-4.
6. Diverse.

Conform prevederilor art.25 din Statutul U.Z.P.R., Secretariatul General al U.Z.P.R. va aduce la îndeplinire prezenta Dispoziție, sub coordonarea emitentului.

Compunerea Adunării Generale a U.Z.P.R. va fi cea prevăzută de art.23 din Statut.

Președinții filialelor U.Z.P.R., respectiv înlocuitorii acestora vor asigura cunoașterea prezentei Dispoziții de către membrii Uniunii și alegerea delegaților la Adunarea Generală Extraordinară conform cotei de reprezentare stabilite prin art.23 din Statut – un delegat la 20 de membri.

Aplicarea ideilor sau măsurilor impuse nestatutar în perioada precedentă, inclusiv la ședințele de Consiliu Director din 19 iunie și 18 iulie a.c. este suspendată până la analizarea problemelor și luarea măsurilor cuvenite de către forul suprem de conducere a organizației – Adunarea Generală.

Întreaga activitate a aparatului tehnic al Uniunii și conținutul site-ului acesteia vor fi concentrate pe buna organizare și desfășurare a Adunării Generale Extraordinare.

Îi invit pe toți membrii Uniunii să se abțină în perioada de pregătire a Adunării Generale  de la exprimări și atitudini care ar putea agrava situația, mări discreditarea imaginii U.Z.P.R. și așa grav afectată, crea presiuni și precedente față de Adunarea Generală Extraordinară.

Este de așteptat ca filialele U.Z.P.R. și delegații desemnați pentru A.G.E. să stăruie în a cunoaște opiniile și pozițiile tuturor membrilor U.Z.P.R., astfel încât data de 8 septembrie 2017 să marcheze nu numai reintrarea în normalitate, dar și începutul unui reviriment notabil al activității UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA.

 Președinte U.Z.P.R.

                    DORU DINU GLĂVAN

DISPOZITIE nr. 8 DDG (PDF)

Hotelul „CODRU MOMA” (director ec. CRISTIAN HOTEA şi contabil şef ec. NICOLETA LAZĂR) a fost recent o gazdă ospitalieră pentru desfășurarea unui inedit concurs național de jurnalism rezervat elevilor veniți cu părinții sau bunicii în stațiunea balneoclimaterică MONEASA, cunoscută sub numele „PERLA MUNŢILOR APUSENI” şi unde toți cei prezenți ne-am întâlnit cu multă verdeață, cu un aer puternic, ionizat și o climă liniștitoare.

Această întrecere literară, cu tema „MONEASA – OAZĂ DE ODIHNĂ ŞI SĂNĂTATE”, a fost realizată cu sprijinul U.Z.P.R. (președinte Doru Dinu Glăvan), filiala Caraş-Severin a U.Z.P.R. (prin ing. Constantin Vlaicu) şi desigur, a conducerii hotelului „Codru Moma”.

Câștigătorii (LUCIA MARIA IGNIŞCA – Liceul Teoretic PÂNCOTA, REBECA DIANA RAŢIU – Şcoala Gimnazială TÂRNOVA, GEORGIANA KARINA CARP – Şcoala Gimnazială „Dimitrie Alexandru Sturza – IAŞI şi DAN BĂDĂU VLAD – Colegiul Național „Regina Maria” DEVA) au primit diplome şi premii în cărți din partea ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU PATRIMONIU – BUCUREŞTI (FUNDAŢIA „ARTUR SILVESTRI”), dar şi dulciuri din partea conducerii hotelului gazdă, aceasta prin bunăvoința d-lui FLORIN COSTEA, în calitatea sa de şef serviciu.

Concursul de jurnalism desfășurat la hotelul „Codru Moma” a fost o premieră literară – ne declara în exclusivitate contabila şefă a hotelului, ec. NICOLETA LAZĂR, ca de altfel o reuşită activitate educativă ai cărei beneficiari au fost elevi cu înclinații jurnalistice. Activitatea a contribuit la cultivarea sensibilității, formarea capacității intelectuale, a abilităților, toate vizând dezvoltarea personalității participanților și valorizarea potențialului propriu al acestora.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

De curând a apărut numărul 6 (330) / 2017 al revistei lunare „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociaţiei“), apariţie editată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa. În cele 170 pagini ale ediţiei pe luna iunie se pot citi următoarele:

 

• 4: Cuvânt înainte în grai german reşiţean;
• 4: Programul pe luna iunie 2017;
• 7: Scrisoarea președintelui Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin;
• 8: Școala de Beton din Reșița. Monumentul sărbătorește in acest an vârsta memorabilă de 110 ani (1907 – 2017);
• 10: Din arhiva noastră: Bătrâna Școală de Beton din Reșița, la 100 de ani;
• 12: 100 de ani Școala de Beton din Reșița. Amintiri din vremuri frumoase;
• 22: „Iubindu-l pe cel răstignit“: 12 manifestări ecumenice pentru pregătirea sfintelor Paști;
• 30: Papa emerit Benedict al XVI-lea, la aniversarea a 90 de ani;
• 39: Paști 2017: „Ucenicul vrăjitor“;
• 44: A noastră „inimă verde“ să o ducem în Ucraina. 5 zile austriece în Drohobytsh (Ucraina);
• 59: In memoriam Paul Lackner, 30 de ani de la moartea sa, 25.06.2017;
• 91: Dincolo de focar. Formațiuni noi în Banatul Montan. Modelul Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, în România;
• 112: Numărul emigranților târzii rămâne stabil. Koschyk: „Reunirea familiilor și integrarea sunt pilonii unei politici de emigrare reușite“;
• 112: Biserica evanghelică C.A. din Caransebeș devine ortodoxă;
• 115: Scurtă istorie a parohiei și bisericii evanghelice C.A. din Caransebeș;
• 116: Caransebeș și germanii;
• 117: Caransebeșul Nou;
• 119: „Instantanee. România sub lupă“ de Werner Kremm. Despre cartea apărută la editura „Banatul Montan“ din Reșița, 2016;
• 120: Ce putem învăța de la romi. Franz Remmel lucrează cu fotografii și texte;
• 122: Din arhivă: Julius Alfred Meier-Graefe;
• 137: Statistica grădinițelor cu predare în limba germană din România;
• 142: Statistica școlilor generale cu predare în limba germană din România;
• 145: Statistica liceelor cu secții de predare în limba germană din România;
• 147: Presa despre noi;
• 152: Concert dedicat Zilei Europei;
• 159: „Așează-te acolo unde se cântă…“;
• 188: Calendar pe luna iulie 2017.

 

Publicaţia poate fi procurată la sediul Forumului German şi la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reşiţa.

Cu siguranță, cel mai cunoscut și îndrăgit obiectiv turistic al orașului Bocșa este  Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor sau Mănăstirea Vasiova, una dintre cele mai importante mănăstiri ale Eparhiei  Caransebeșului.

An de an, în 19 și 20 iulie, la praznicul Sfântului și Slăvitului Prooroc Ilie Tesviteanul, puzderie de oameni vin să se închine și să sărbătorească prin rugăciune Hramul mănăstirii.

În anul 1996 Sf. Ilie este declarat ”patronul spiritual al orașului Bocșa”, tocmai datorită mulțimii pelerinilor care, cu o deosebită evlavie, se îndreaptă spre acest minunat lăcaș și nu doar la zile de sărbători, ci în orice moment de cumpănă și încercare.

Pentru Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa această sărbătoare a Mănăstirii ”Sf. Ilie de la Izvor” are o însemnătate deosebită, cunoscută fiind vechea și buna colaborare, organizarea unor importante evenimente – lansări de cărți, proiecții, prezentări de autori, expoziții, concerte de muzică clasică și prelegeri pe diferite teme – la sediul Mănăstirii și/sau dimpreună cu slujitorii acesteia.

 Odată cu înființarea Zilei orașului patronată de Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, biblioteca bocșană a inițiat un proiect cultural-spiritual, devenit tradiție, intitulat ”La Bocșa de Sfântul Ilie”, proiect prin care, an de an, cu prilejul acestei sărbători, la sediul bibliotecii sunt organizate diverse evenimente specifice: prezentări de cărți religioase, expoziții, simpozioane, etc, urmate de pelerinajul la Mănăstirea Vasiova.  

Iată că și în acest an, în dimineața zilei de 19 iulie, la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” a avut loc vernisajul expoziției de pictură ”Artă și credință”, pe simeze afându-se lucrări ale pictorilor bocșeni Viorel Coțoiu și Nicolae Potocean.

Dacă Viorel Coțoiu, important artist plastic al Banatului, este cunoscut drept un talentat și important iconograf, precum și un important pictor bisericesc, nu puține fiind bisericile și icoanele restaurate de către acesta, iar excepționalele lucrări/tablouri religioase fiind așteptate și recognoscibile, pictorul Nicolae Potocean, cunoscut peisagist, s-a dovedit a fi o surpriză prin lucrările expuse. Acesta a pictat, pentru acest eveniment, toate bisericile ortodoxe și catolice de pe raza orașului Bocșa, dar și câteva din Timișoara și Lugoj.

Despre lucrările expuse în această frumoasă și inedită expoziție au vorbit: artistul plastic Gustav Hlinka, președintele UAP Sucursala Reșița, istoric Dana Bălănescu, artist plastic Livia Frunză, pr. Doru Melinescu și cei doi artiști expozanți: Viorel Coțoiu și Nicolae Potocean (Nik).

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa (moderator Gabriela Șerban), în colaborare cu Centrul de tineret ”Vasiova”(coord. Doru Melinescu) și UAP Sucursala Reșița (preș. Gustav Hlinka),  cu sprijinul TransProtector (dir. Ionel Pau) și se înscrie în tradiționalul proiect al instituției gazdă intitulat ”La Bocșa de Sf. Ilie”, în acest an având menirea și de a da startul evenimentelor cultural-artistice derulate cu prilejul Zilelor orașului.

De curând, la editura ”Eurostampa” din Timișoara, a văzut lumina tiparului un nou volum semnat de muzicologul bănățean Constantin -Tufan Stan, un volum frumos, un volum-document, dedicat unei remarcabile personalități românești, compozitorul și dirijorul Ioan Vidu.

În cele aproape 500 de pagini Constantin –Tufan Stan conturează portretul unui important muzician român, dar, concomitent, evocă personalitatea compozitorului, publicistului și omului politic,  încadrându-l în evenimentele cultural-istorice ale acelor vremi. Așadar, ne este prezentat nu doar un profesor și un dirijor în persoana lui Ioan Vidu, ci și un animator cultural de excepție, precum și un luptător pentru unitatea națională a românilor.

Născut în zona Aradului (1863) și stabilit la Lugoj (1888), Ioan Vidu, acest ”maestru al muzicii corale românești” (Viorel Cosma), ”maestrul doinelor bănățene” (Aurel Cosma jr.), desfășoară o activitate impresionantă ca profesor, dirijor, compozitor și conducător al ”Reuniunii Române de Cântări și Muzică” din Lugoj  și președinte al Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat.

Aria creației sale este vastă: muzică de teatru, vocal-simfonică, de pian și creații corale. ”Ana Lugojana”, ”Negruța”, ”Peste deal” sunt piese antologice ale muzicii corale românești.

Articol întreg >>>>>>>>>>>

Luni, 10 iulie, reputatul istoric caransebeşean Liviu Groza a împlinit 85 de ani. Printre alţi colegi, prieteni şi colaboratori, au ţinut să-i fie aproape la acest moment aniversar primarul Felix Borcean şi şefa sa de cabinet, Diana Ţârdea, directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, precum şi Adrian Ardeţ, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, iar senatorul Marcel Vela l-a felicitat la telefon.

După ce au închinat o cupă cu şampanie şi au vorbit despre trecutul, dar şi despre viitorul municipiului, Liviu Groza le-a mărturisit oaspeţilor că nu a crezut că va ajunge la 85 de ani, o vârstă extraordinar de frumoasă, cu multe realizări, şi nici la 56 de volume publicate. Sărbătoritul i-a spus lui Felix Borcean că, în momentul de faţă, lucrează la o nouă carte, „Caransebeşul şi Marea Unire”, şi i-a adresat edilului o rugăminte. „Mi-aş dori ca dv. să scrieţi prefaţa acestui volum, pentru că ea va apărea anul viitor, exact când se împlinesc 100 de ani de la acest eveniment, la care cea mai mare delegaţie care a participat din Banat, de 150 de persoane, a fost cea din Caransebeş. Am reuşit să-i găsesc nominal pe toţi aceia care au luat parte, din oraşul nostru, la Marea Unire, cu Steagul României, şi acest lucru trebuie scos în evidenţă. De ce să fim modeşti, şi să nu arătăm lumii că în Caransebeş s-a lucrat, s-a muncit pentru Marea Unire? Un capitol al cărţii este dedicat personalităţilor caransebeşene care au militat pentru înfăptuirea acestui act, cu fotografiile lor şi cu microbiografiile tuturor, în frunte cu Miron Cristea. Să nu uităm că în delegaţia de cinci persoane care a plecat la Bucureşti cu Rezoluţia Unirii s-au aflat şi doi caransebeşeni – Miron Cristea şi Cornel Corneanu. Caransebeşul a fost cineva!”.

Istoricul i-a mai spus lui Felix Borcean că îi pregăteşte o surpriză, pe care e posibil să i-o facă mai devreme, poate chiar anul acesta, de 1 Decembrie, oferind un cadou extraordinar Primăriei municipiului.

Liviu Groza a adăugat că, recent, a primit de la Sebeş un album intitulat „Alba Iulia”, în care a descoperit o statuie necunoscută până acum, dedicată ostaşilor din Regimentele de graniţă austriece care au murit pe câmpul de luptă. „Este unicul monument ridicat în memoria grănicerilor căzuţi la datorie. Vedeţi cât de mică e lumea?”, a mai spus Liviu Groza.

Reputatul istoric le-a mai arătat celor care au venit să-l sărbătorească o cutie plină cu manuscrise, pe care, după ce el nu va mai fi, îi roagă pe reprezentanţii administraţiei locale şi pe prietenii apropiaţi să le publice. „Aici este adevărata istorie a oamenilor din Caransebeş. Cu Constantin Daicoviciu, cu academicianul Condurachi, cu Hadrian Daicoviciu, care cu toţii au stat pe scaunele pe care staţi dumneavoastră acum”, a mai spus Liviu Groza.

 

Miercuri, 12 iulie, în tabăra din vecinătatea Casei Kolping a avut loc vernisajul Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală Caransebeş, eveniment aflat la cea de a XV-a ediţie, acesta fiind al doilea an în care materialul folosit de artişti a fost travertinul. La manifestare au luat parte nouă dintre autorii operelor care vor îmbogăţi, de acum, patrimoniul cultural al municipiului, primarul Felix Borcean, city-managerul Andrei Ungur, curatorul Pavel Şuşară, reprezentanţi ai administraţiei locale, iubitori de cultură din Caransebeş, dar şi din alte oraşe ale judeţului, invitat de onoare fiind senatorul Marcel Vela, iniţiatorul, în urmă cu 15 ani, al acestor simpozioane.

Copleşit de emoţii şi de bucuria ducerii la bun sfârşit a acestei ediţii a simpozionului, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, a vorbit despre „truda ascunsă în spatele acestor minunăţii, fiindcă uneori  puteai să crezi că te afli undeva în iad, pentru că nu se vedea cerul de praful rezultat din tăieri şi scos de pickamere”.

Articolul întreg >>>>>>>>>

Această prezentare necesită JavaScript.

BOCŞA CULTURALĂ, nr.2/2017 (PDF)

După cum ne-a obișnuit deja, în pragul unor sărbători importante pentru nația română,  prozatorul Nicolae Danciu Petniceanu vine cu câte o tipăritură de excepție, pe cât de interesantă, pe atât de necesară.

Așa se întâmplă și de această dată când, în întâmpinarea sărbătorii jubileului Marii Uniri de la Alba Iulia (1918 – 2018), Nicolae Danciu Petniceanu înmănunchează o serie de medalioane ale unor însemnate personalități participante, într-un fel sau altul, la făurirea Marii Uniri din 1918, într-un veritabil volum, frumos ticluit și interesant construit, intitulat sugestiv ”Medalioanele Unirii”.

Cartea se deschide cu un ”Îndemn – Închinare” adresat de ”scribul” Nicolae Danciu Petniceanu direct cititorului, dar și un fel de argument, caracteristic, de-altfel, românului și patriotului Nicolae Danciu, menit să îndemne la cinstirea miilor de eroi  care au luptat pentru unitate națională: ”Cititorule, haidem să pășim în Sanctuarul Neamului Românesc, cu pași mărunți pentru a nu tulbura somnul celor din Lumea Umbrelor, să călcăm pe vârful picioarelor, purtând un pui de lumânare în căușul palmelor, pentru pomenirea celor mulți. Neamul românesc a trudit și a pătimit schingiuiri și claustrări în temnița ”Stea” din Szeghedin, pentru un vis al lor și al străbunilor lor: ROMÂNIA MARE!”

Apoi, ca un adevărat român preocupat de istoria, de limba și de cultura poporului său, prozatorul și cercetătorul Nicolae Danciu Petniceanu dedică un capitol acestor noțiuni:  ”România” și  ”român”, o excepțională incursiune în istoria României și în istoria literaturii române, evidențiind ideea de românitate și frăție a românilor, idealul național: Unirea cea mare!

În paginile cărții sunt evocate personalități precum: politologul Aurel C. Popovici, avocatul Nestor Oprean, pr.dr.Petre-Patriciu Barbu, preotul Ioan Chendi, ziaristul Teodor V. Păcățeanu, avocat și om politic Valeriu Braniște, protopopul scriitor Mihail Gașpar,  învățătorul Iuliu Vuia, profesorul Teodor Bucurescu, învățătorul Constantin C. Pava, preotul  Iosif Coriolan Buracu, generalul Nicolae Cena, medicul Virgil Nemoianu, dascălul Nicolae Mergea, preotul Gheorghe Tătucu, poetul Cassian R. Munteanu, învățătorul Pavel Jumanca, colonel Ioan Curiță, înv. George Bălteanu, înv. Emilian Novacovici, ”interpretul de cântări naționaliste românești” Luță Ioviță, compozitorul Ioan Vidu, avocatul Petre Nemoianu, preotul greco-catolic Nicolae Brânzeu, pr.dr. Ioan Sârbu și muncitorul Traian Novac. Sunt doar câțiva dintre eroii români care au luptat pentru identitate națională  și cărora, în prag de mare sărbătoare a Neamului, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu le  evocă personalitatea și meritul în clădirea României Mari.

Citeşte articol întreg….