Tirajul apreciabil, de 5.000 de exemplare, al Revistei UZP, care a împlinit recent zece ani de la prima apariție, este un argument solid pentru calitățile publicației – este singurul print din Europa care abordează preponderent temele majore ale breslei și ale profesiei de jurnalist, este realizat integral de către membrii UZPR, din țară și din străinătate, și se distinge printr-o grafică de excepție, care plasează publicația printre cele quality. Distribuită în zecile de filiale ale UZPR din România și de peste granițe, precum și la nivelul instituțiilor statului român, Revista UZP este un etalon prin conținutul la cele mai înalte standarde, prin unicitate și relevanță.
Revista UZPR a pornit dintr-un elan menit să marcheze identitatea profesională a presei scrise într-o perioadă în care mulți cântau prohodul epocii Gutenberg. Condițiile nu erau prielnice: costurile tipografice erau în creștere rapidă iar organizația, plină de turbulențe. Apariția revistei a fost de la început gândită nu ca o ambiție, nici ca o replică la provocările tehnologice rapide care schimbau viața redacțiilor și destinele unor cariere de ziariști; ea avea ideea fundamentală de a promova profesia în interiorul breslei care se afla sub presiunea invaziei neprofesioniștilor. Astfel, revista realizată integral de membrii UZPR, deschisă tuturor filialelor, este de fapt publicația cu cea mai mare redacție din lume. Deceniul parcurs de Revista UZPR, cu strădania unei echipe devotate acestui program editorial, se constituie într-un capitol distinct în peisajul mass-media românesc și european. În biografia mea profesională am avut onoarea să fi contribuit la întărirea profilului publicației care, intrând în al doilea deceniu, este un titlu puternic al centrului editorial propriu al UZPR, ce mai cuprinde site-ul uzpr.ro, radioul și editura.
Una dintre misiunile culturale însuşite de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi de către Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa este cea de a reaminti iubitorilor de cultură şi spiritualitate personalităţile care s-au născut sau au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui spaţiu de interferenţe culturale.
De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate muzicală care s-a născut și a trăit la Reșița. Este vorba despre Gustav Busch. Iată ce scria Sepp-Karl Kaschak, sub titlul „Conaționalii noștri: Gusti Busch. Croitor, muzician, veteran de război și prizonier în Siberia, lăcătuș, profesor de muzică pentru vioară, aranjor și om”, printre altele despre acesta:
„Născută la 29 martie 1906 în Reșița, mama sa, Maria, era gospodină, iar tatăl, Raimund, își conducea propriul atelier de croitorie. După liceu, Gusti Busch a învățat croitorie de la tatăl său și a practicat această profesie câțiva ani. A învățat să cânte la vioară, unul dintre profesorii săi a fost prof. Josef Brandeisz din Timișoara. La vârsta de 16 ani cânta deja la trombon și la vioară în orchestra simfonică a fabricii. Mai târziu a avut și propria orchestră de muzică de dans. Era căsătorit și avea o fiică și un fiu. … A fost membru al orchestrei simfonice a fabricii, al ansamblului de operetă și al orchestrei bisericii catolice. A câștigat mai multe premii la concursuri de amatori din București. A fost profesor de vioară la Conservatorul din Reșița. A fost un aranjor excelent și era foarte apreciat de elevii săi, de colegi și de locuitorii Reșiței. A murit la 5 aprilie 1963, la Reșița.”
Anul acesta, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au marcat împlinirea a 120 de ani de la nașterea lui Gustav Busch, printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată.
În zilele de 27, 28 și 29 martie 2026 a avut loc Adunarea Generală Ordinară anuală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în sistem online, cu vot electronic și fizic al delegaților din filialele UZPR.
Numărul delegaților a fost de 304, dintre care au votat 276, ceea ce reprezintă 90,79 % participare la vot.
Au fost aprobate cu o largă majoritate: Raportul de activitate din anul 2025, care atestă componenta majoră de utilitate publică a organizației jurnaliștilor, Raportul și modificarea regulamentului Comisiei de atestare profesională, care și-a desfășurat activitatea cu aceeași rigoare și în anul 2025 și care arată creșterea constantă a numărului de jurnaliști tineri, în activitate, care se alătură Uniunii, Raportul Comisiei de cenzori a UZPR și a bugetului de venituri și cheltuieli pe 2026, care au relevat stabilitatea financiară a Uniunii, precum și Hotărârea pentru modificarea nivelului cotizației și al unor taxe de înscriere și procesare a dosarelor de atestare.
Pentru desfășurarea optimă a procesului de votare, la sediul central al UZPR a funcționat un grup de asistență tehnică pentru cei au optat să voteze fizic, în Bd. Magheru nr.28-30, et.1.
Conform Statutului UZPR, au votat electronic delegații desemnați de către filiale (conform normei statutare 1:20), membrii Consiliului Director, ai Comisiei de atestare profesională, ai Comisiei de cenzori, ai JODA.
Expoziție de artă plastică dedicată Sărbătorii Învierii Domnului. Expune Maria Tudur (Reșița), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România / Filiala Reșița și al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
31. März 2026, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Eine Kunst-Ausstellung in Vorbereitung auf das Osterfest: Ikonenausstellung Maria Tudur (Reschitza), Mitglied des Künstlerverbands Rumänien / Filiale Reschitza und des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.
În perioada 26 – 29 martie 2026 se vor desfășura în capitala Banatului Montan „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, o manifestare cu caracter internațional. Au răspuns invitației organizatorilor pentru această cea de a XXXVI-a ediție, participanți din Germania, Austria, Ungaria și România (din Transilvania și din Banat). Nume de referință în spațiul cultural din România și străinătate vor contribui și anul acesta la reușita manifestării. În cadrul acestei ediții va fi decernat Premiul literar „Rolf Bossert” pe anul 2026 lui Tobias Pagel (Konstanz, Germania). Un punct important îl constituie și înmânarea titlului onorific „Europeanul anului 2026 în cadrul comunității germane din Banatul Montan”, dlui dr. Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, moment desfășurat sâmbătă, începând cu ora 15,30. Majoritatea manifestărilor se vor desfășura în limba germană.
Se așteaptă ca și această ediție – o manifestare de răsunet în mediul literar de limbă germană din spațiul estic și central european – să fie una de succes, cu atât mai mult cu cât cei peste 30 de invitați se vor bucura de literatura și cartea în limba germană, dar și de Banatul Montan și de Reșița, gazdă primitoare fiind și de data aceasta, Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.
Ora Pământului = Earth Hour 2026, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
Sunt invitați să citească la lumina lumânării scriitorii și iubitorii de poezie reșițeni.
28. März 2026, 20:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Die Stunde der Erde 2026: Eine Stunde Licht aus für die Erde.
Zur Lesung bei Kerzenlicht eingeladen sind Literaturschreibende und -Freunde aus Reschitza.
Un vis este, prin definiție, o proiecție a viitorului – o imagine care prinde viață prin curaj și perseverență. Primul pas spre materializarea lui este încrederea: în forțele proprii și în necesitatea începutului.
În ianuarie 2016, într-un context marcat de criza presei scrise, piața media din România primea o surpriză neașteptată. Se năștea o nouă voce a excelenței: revista UZP. Visul meu de a crea o publicație premium, un produs trimestrial de analiză și cultură jurnalistică dedicat exclusiv breslei, devenea realitate. Îmi amintesc și acum primele discuții de la sediul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, unde, alături de un grup de entuziaști, am decis că breasla noastră are nevoie de mai mult decât de un simplu buletin informativ, avea nevoie de o tribună a demnității profesionale.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
După o pauză de 25 de ani, revista UZP – primul periodic independent al Uniunii postdecembriste – relua tradiția vechii publicații de breaslă „Presa noastră” (1956-1989). Situată la granița dintre nostalgie și viziune, noua revistă își propunea să fie un spațiu al atitudinii, opiniilor și analizelor de profunzime. Un concept clar: o revistă fără moguli, cu „patroni” ziariști. Obiectivul era sporirea transparenței Uniunii și reflectarea vieții profesionale, culturale și sociale a jurnaliștilor, oferind spațiu de dezbatere pentru cariere, idei și provocări etice.
Lansarea primului număr a fost un succes validat de prezența liderilor de opinie, a mediului academic și a jurnaliștilor din toată țara. Ecoul a fost imediat, fiind preluat de presa scrisă, radio și televiziune. „Am simțit nevoia unui spațiu de reflecție, un loc unde jurnalismul să nu se grăbească, ci să se explice”, declaram la acea vreme. „Această revistă este rezultatul efortului comun și reprezintă standardul de rigoare pe care îl datorăm profesiei”.
Oferta noastră editorială a fost completă de la început: un print de calitate, 56 de pagini color, o estetică modernă și un conținut echilibrat între forță și luciditate. Am documentat destinele marilor jurnaliști, am găzduit dezbateri despre deontologie și am păstrat vie flacăra spiritului critic. Revista a devenit un vector pentru promovarea tehnologiei media și a specificului muncii de jurnalist, consolidând puntea dintre UZPR și societatea civilă.
Acest jubileu aparține tuturor celor care și-au lăsat semnătura în paginile noastre. Le mulțumesc membrilor consiliului editorial, de ieri și de astăzi, și cititorilor care ne-au validat efortul. În acest moment festiv, un gând pios se îndreaptă către cei care au pus umărul la primele ediții și care astăzi ne veghează din „redacția din ceruri”: Doru Dinu Glăvan, Georgiana Capuerde, Neagu Udroiu, Carol Roman…
După zece ani și 40 de numere, Revista UZP este mai mult decât o publicație. Este un document de referință pentru arhiva Uniunii și pentru istoria presei românești. Rămânem fideli rigorii editoriale și continuăm să fim puntea de legătură între experiența seniorilor și curajul tinerilor care se alătură familiei noastre profesionale.
La mulți ani Revistei UZP!
La mulți ani tuturor celor care cred în puterea adevărului rostit cu responsabilitate!
Deschiderea celei de a XXXVI-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“;
Katharina Kilzer (Wiesbaden, Germania) împreună cu Smaranda Vultur (Timișoara) prezintă varianta în limba germană a cărții „Germanii din Banat prin povestirile lor” (Editura „Polirom” Iași, 2018), carte care va apărea în anul acesta;
Scurte prezentări de cărți: „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, volumul 11, autor: dr. Volker Wollmann (Bad Wimpfen, Germania),apărută în Editura „Honterus” Sibiu, 2025 și „Das Brauwesen im Großfürstentum Siebenbürgen im Spiegel der k.k. Hofkammerakten zur Zeit Maria Theresias” (= „Berea din Principatul Transilvaniei, așa cum se reflectă în registrele Camerei Curții Imperiale și Regale din timpul domniei Mariei Tereza“), apărută 2026, autor: Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Germania), prin Erwin Josef Țigla;
Horst Samson (Neuberg, Germania) împreună cu Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă ultimul număr apărut al revistei „MATRIX”, dedicat lui Franz Hodjak, urmat de lectură;
Adelheit Szekeresch (Tübingen, Germania) prezintă și citește din volumul ei, „Regentränen. Roman“ (= „Lacrimi de ploaie. Roman“),apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2026, Seria Epik, nr. 158. Introducere: Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania);
„LiterATitudini”, în organizarea Forumului Cultural Austriac din București, cu sprijinul ORF și al Societății Austriece pentru Literatură. Portrete filmate ale autorilor: Bettina Balàka, Valerie Fritsch, Susanne Gregor, Karin Peschka, Robert Prosser & Ferdinand Schmalz.
Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Werner Kremm:
Prezentare „Spuren der Zeit. Banat und Siebenbürgen“ (= „Urme ale timpului. Banatul și Transilvania“). Fotografii: Éva Seiler-Iszlai / poezii: Hellmut Seiler (ambii Backnang, Germania);
Horst Samson (Neuberg, Germania) prezintă aparițiile editoriale ale autorului Nicolae Tzone (București): „Begräbnisse. Gedichte. Aus dem Rumänischen von Horst Samson. Mit 20 bildnerischen Arbeiten von Suzana Fântânariu und einem Nachwort, Metamorphosen, von Ioana Pârvulescu” (= „Înmormântări. Poezii. Traducere din limba română de Horst Samson. Cu 20 de lucrări de Suzana Fântânariu și o postfață, Metamorfoze, de Ioana Pârvulescu”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 195, și „Zehn Elegien. Gedichte. Aus dem Rumänischen von Horst Samson. Mit einem Glaubensbekenntnis in Form eines Interviews mit Robert Șerban und einem ausführlichen Essay von Ion Pop“ (= „Zece elegii. Poeme. Traducere din limba română de Horst Samson. Cu o declarație de credință sub forma unui interviu cu Robert Șerban și un eseu amplu de Ion Pop”), apărută la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 199;
Anton Sterbling (Fürth, Germania) citește povestirea „Das vergebliche Warten Lenaus auf Kafka in Temeswar und die merkwürdige Weiterreise in das Banater Bergland“ (= „Așteptarea zadarnică a lui Kafka de către Lenau la Timișoara și strania călătorie ulterioară spre Banatul Montan“);
Ora 15.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“, moderator Hellmut Seiler:
Deschiderea expoziției de păretare din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
Prezentare de fotografii cu locuri istorice din Timișoara și poveștile acestora, autor Erhard Berwanger (Ludwigsburg, Germania). Prezentare prin Katharina Kilzer (Wiesbaden, Germania);
Gábor Ruda, președintele Asociației Culturale „Freundeskreis Murgebiet“ din Pilisvörösvár, Ungaria, își prezintă noile apariții editoriale: Dumbaridisz Imre László, B. Szabó Péter: „Rosarium“, 2025, și Győrffy Sándor (ed.), Ruda Gábor (cuvând înainte): „Zusammenhalt. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2025 – 2026“ (= „Coeziune. Expozițiile Asociației Culturale «Freundeskreis Murgebiet», 2025 – 2026“);
Christina Arnold (Mecseknádasd, Ungaria), coordonatoarea Redacției în limba germană Radio Pécs – Redacția principală pentru Minorități și Maghiarii din Diasporă, își prezintă ultima carte apărută, „Neues Kapitel” (= „Capitol nou”), editată de Asociația Culturală „Freundeskreis Murgebiet“ Pilisvörösvár, Ungaria;
Edith Ottschofski (Berlin, Germania) prezintă și citește din volumul editat de ea împreună cu Martina Wildner „Der Traum der Gurke. Ein literarisches KI-Experiment“ (= „Visul castravetelui. Un experiment literar cu inteligență artificială”),apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, 2026, Seria Fragmentarium, nr. 34;
Christel Wollmann-Fiedler (Berlin, Germania) își prezintă cartea „Judaica und Israelia. Biographisches, Dichtung, Feste, Interviews, Kunst, Reiseberichte, Rezensionen” (= „Iudaică și Israelitică. Informații biografice, poezie, festivaluri, interviuri, artă, jurnale de călătorie, recenzii”), apărută 2024 la Editura „Hartung-Gorre“ Konstanz, Germania;
Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) citește poezii inedite, având motto-ul: „Wie viele Herzen braucht ein Mensch?“ (= „De câte inimi are omul nevoie?“).
Sâmbătă, 28 martie 2026
Ora 9.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Anton Sterbling:
I. J. Melodia (Freiburg / Breisgau, Germania) citește din volumul său „Polaritäten“, (= „Polarități”), apărut 2024 la Editura „Geest” Vechta, Germania;
Autorul Bastian Kienitz (Mainz, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022, citește din creația proprie, sub motto-ul „Blankosonette: Eine Auswahl neuer Gedichte sowie Werke von Freunden für Freunde“ (= „Sonete în versuri albe: O selecție de poezii noi, precum și lucrări de la prieteni pentru prieteni”);
Autorul Christian T. Klein (Viena, Austria), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2023, citește din creația proprie, nepublicată încă;
Autorul Dietrich Machmer (Seevetal, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2024, citește poezii noi;
Horst Samson (Neuberg, Germania) prezintă şi citeşte din volumul său, recent apărut: „Vom Auftauchen und Verschwinden der Landschaft. Gedichte” (= „Despre apariția și dispariția peisajului. Poezii”), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 193;
Anton Sterbling (Fürth, Germania) prezintă și citește din volumul său „Donauschwäbische Kultur, Schriftsteller in der Fremde, Relevanz der Sprache“ (= „Cultura șvăbească dunăreană, scriitori în străinătate, relevanța limbii“), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2026, Seria Universitas, nr. 15.
Ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Horst Samson:
Înmânarea titlului onorific „Europeanul anului 2026 în cadrul comunității germane din Banatul Montan”, dlui dr. Paul Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România – Laudatio susținută de Erwin Josef Țigla și cuvinte de mulțumire din partea onoratului;
Autorul revenit acasă, la Sibiu, Heinrich Heini Hoechsmann, citește din volumul al IV-lea al seriei: „Siegerius – Mannstädter“, apărut 2026 la Editura „Schiller“ Sibiu / Bonn;
Werner Kremm (Reșița / Sânnicolau Mare) împreună cu Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă volumul autorului Robert Șerban (președintele Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România): „Techniken der Tarnung / Tehnici de camuflaj. Gedichte. Deutsch / Rumänisch. Aus dem Rumänischen übersetzt von Edith Konradt“ (= „Tehnici de camuflaj. Poezii. Germană / Română. În traducerea Edithei Konradt“), apărut la Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, 2025, Seria Lyrik, nr. 190;
Eszter Benö și András F. Balogh prezintă volumul „A szavakat felszippantja a csend“ (= „Cuvintele sunt absorbite de tăcere“) al autorului Hellmut Seiler (Backnang, Germania), apărut 2024 la Editura „Exit“ Cluj-Napoca, urmată fiind de lectura autorului.
Ora 19.30, după o plimbare cu tramvaiul de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ până stația finală din cartierul Muncitoresc, în interiorul stației intermodale „Reșița Montană”, moderator Erwin Josef Țigla:
Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2026 în cartierul unde s-a născut și a copilărit Rolf Bossert:
Expoziție documentară dedicată lui Rolf Bossert, din arhiva Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
Laudatio pentru premiantul pe anul 2026 al Premiului literar „Rolf Bossert“, Tobias Pagel (Konstanz, Germania), prin Dietrich Machmer (Seevetal, Germania), premiantul pe anul 2024 al Premiului literar;
Cuvinte de mulțumire și lectura premiantului Tobias Pagel (Konstanz, Germania).
Duminică, 29 martie 2026
Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, moderator Balthasar Waitz:
Prezentare de carte: „Kärnten Dokumentation 2025 – Band 40. Dialog und Kultur. Beiträge zum Europäischen Volksgruppenkongress 2024 und Sonderthemen” (= „Documentație Carinthia – volumul 40. Dialog și cultură. Congresul european al minorităților naționale din 2024 și tematici speciale”), cu contribuţii și din România. Prezintă mag. Udo Peter Puschnig din partea Guvernului Landului Carintia, Klagenfurt am Wörthersee, Austria;
Kurt Thomas Ziegler (Aspang, Austria): „Eine kurze Fußnote zu dem eben verflossenen Thomas Mann-Gedenkjahr” (= „O scurtă notă de subsol la anul comemorativ al lui Thomas Mann, recent încheiat”);
Balthasar Waitz (Timișoara) citește proză scurtă și texte lirice;
Întâlnire cu Cercul literar „Die Stafette“ și cu scriitori germani & tinere speranțe din Timișoara. Citesc: Benjamin Burghardt, Arthur Funk, Eva Bancea, Zara Chișevescu, Inke Iozsa, Isabela Lupșe und Daria Moți.
Ora 15.00, excursie literară la Văliug.
٭Manifestările, cu excepția programelor unde este altceva menționat, se vor desfășura în limba germană.
Reguli de confidențialitate: Fotografiile și înregistrările audio-video care se efectuează în cadrul desfășurării activităților organizate de noi sunt necesare pentru documentare, informare și realizarea de materiale jurnalistice, existând posibilitatea de a fi publicate de noi sau de terțe persoane sau grupuri, îndeosebi în cadrul produselor media.
Prezentarea volumului „Bomboane acrișoare“, autor Daria Dalin din Orăștie (membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu), volum apărut în 2026 la Editura „Eikon“, București.
25. März 2026, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchvorstellung: „Bomboane acrișoare“ der Autorin Daria Dalin aus Broos / Orăștie, erschienen 2026 im Verlag „Eikon“, Bukarest.
Școala Gimnazială Nr. 2 din orașul de pe Cerna – Hunedoara (director, prof. Anca Maria Lucaciu).
Aici, din inițiativa Bibliotecii școlare care poartă cu mândrie numele poetei Mariana Pândaru s-a desfășurat un inedit eveniment cultural aplaudat cu sinceritate de întreg auditoriu format din elevi.
Despre semnificația activității cu genericul „Ziua poeziei – sufletul vieții și al speranței” a vorbit bibliotecara, prof. Yolcu Andreea Oana, care a punctat rolul dragostei pentru poezie, autentic sentiment care trebuie cultivat pentru că versurile frumos gândite fac parte din sufletul vieții noastre, însoțindu-ne din plin toate trăirile sufletești.
Notăm ca o reușită finalizarea concursului de creație literară intitulat metaforic „Mândria de a fi român”, câștigători fiind în ordine elevii: Sălăgean Teodora, Florințari Ariana, Duțu Giulia și Crișan Eduard și care au primit o Diplomă de onoare din partea Editurii Emia.
Valeriu BârgăuMariana Pândaru
Tot cu această ocazie s-au omagiat poeții Mariana Pândaru și Valeriu Bârgău, personalități în cultura hunedoreană, adevărate „flăcări care au ars ascunse”, ambii trecuți prea repede în viața veșnică a lumii cerești.
Elevii Teodora Sălăgean, Giulia Duțu Mărcuș Bold, Maior Cristina, Matei Delia, Luca Elena au recitat poezii semnate de cei doi poeți, a căror biografie a fost prezentată auditoriului și pe care le creionăm și noi mai jos.
Mariana Pândaru – poetă publicistă, editoare, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a Uniunii Scriitorilor din România și a Cenaclului literar „Flacăra” din Hunedoara.
A fost redactor la ziarul Călăuza, redactor șef la revistele Constelația Dragonului și Ardealul literar și artistic.
A urmat Cursul Internațional de Jurnalism de la Salzburg în cadrul Academiei de Jurnalism din Austria.
A înființat editura Danimar.
A fost președinte al Asociației Scriitorilor din Hunedoara și președinte al Filialei Hunedoara a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, dar și membră în Consiliul Național al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
A publicat peste 20 volume cuprinzând poezii, versuri pentru copii, eseuri, proză scurtă, interviuri, unele traduse în limbile engleză, franceză și letonă.
Valeriu Bârgău – poet și scriitor, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Uniunii Scriitorilor din România.
A fost președintele Asociației Scriitorilor din județul Hunedoara.
El înființează cenaclul Lupta al sindicatului CSH, ziarul Călăuza noastră, Editura Călăuza v.b. și tipografia „Floarea Soarelui”.
Înființează revista Constelația Dragonului editată sub egida Uniunii Scriitorilor din România care devine apoi Ardealul literar și artistic.
Conduce cu profesionalism săptămânalele Călăuza noastră, Piața de Ardeal, revista Ardealul literar, editura Călăuza v.b. și tipografia Călăuza.
A primit Ordinul de Merit General Gheorghe Magheru, Marele Premiu al Societății „Mihai Eminescu” din Sydney – Australia, pentru poezie, iar în anul 1989 a fost numit „Omul anului pentru literatură”.
Toți elevii participanți au primit dulciuri din partea tinerei familii Daniel Bârgău și Cosmina Rișteiu.
La finalul activității s-a acordat Diploma de excelență prof. Anca Maria Lucaciu, Andreea Oana Yolcu și Elena Macarie care au contribuit din plin la implementarea activității.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
(dialog blitz cu dr. Birău Cecilia – medic șef departamentul SSP – Direcția de Sănătate Publică Hunedoara)
Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei s-a evidențiat importanța apei potabile, încurajându-se promovarea de acțiuni concrete pentru gestionarea responsabilă și durabilă a resurselor de apă.
– Doamna dr. Cecilia Birău, reamintiți-ne succint câteva recomandări esențiale pentru protejarea sănătății noastre.
– Da, cu plăcere. Tema din acest an evidențiază legătura strânsă dintre accesul la apa potabilă și egalitatea socială, inclusiv egalitatea de gen.
Asigurarea accesului universal la apă potabilă sigură reprezintă o investiție directă în sănătatea publică, educație, dezvoltare economică și echitate socială.
apa potabilă trebuie consumată doar din surse sigure și autorizate sanitar;
consumatorii trebuie, în mod periodic, să își verifice calitatea apei provenite din fântânile private;
în situații de risc, precum avarii ale rețelei de distribuție, modificări ale parametrilor de calitate ai apei potabile, inundații etc., consumatorii trebuie să urmaze indicațiile furnizate prin mijloace de informare publică, de către direcțiile de sănătate publică și celelalte autorități implicate în gestionarea evenimentului în cauză;
menținerea unei igiene corecte a mâinilor cu apă și săpun, este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a bolilor infecțioase.
Prin marcarea Zilei Mondiale a Apei este reafirmată importanța protejării resurselor de apă și a asigurării accesului echitabil la apă potabilă pentru toți cetățenii.
De asemenea, transmitem mai departe cele trei mesaje cheie privind apa și egalitatea de gen stabilite de Organizația Națiunilor Unite pentru această zi.
Criza globală a apei îi afectează pe toți, însă impactul nu este resimțit în mod egal. În comunitățile în care accesul la apă potabilă sigură și la servicii de canalizare lipsește, inegalitățile se adâncesc, iar femeile și fetele sunt cele care poartă cea mai mare povară. Pentru a progresa este esențial ca femeile și fetele să fie plasate în centrul soluțiilor legate de gestionarea apei.
Femeile trebuie să aibă un rol esențial în modelarea viitorului resurselor de apă. Sistemele de alimentare cu apă trebuie să reziste schimbărilor climatice și să fie capabile să răspundă nevoilor tuturor. Pentru a depăși criza apei, este nevoie de o abordare transformatoare, bazată pe drepturi, în care vocile, capacitatea de a conduce și puterea de acțiune ale femeilor să fie pe deplin recunoscute și valorificate.
Acolo unde apa curge, egalitatea crește. Atunci când femeile și fetele au cuvânt egal de spus în deciziile legate de gestionarea apei, serviciile devin mai incluzive și mai durabile. Trebuie să investim în rolul de lider al femeilor, astfel încât apa să devină o forță pentru un viitor mai sănătos, mai prosper și mai egal din perspectiva genului – un viitor din care toți avem de câștigat.
Am sărbătorit și susținem vocea femeilor în deciziile despre apă – pentru acces, echitate și un viitor sustenabil.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR
UZPR CARAS SEVERIN 