(dialog cu Dan George TAT kinetoterapeut Hunedoara)

– Cine sunteți d-vs., d-le Tat?

– Sunt kinetoterapeut și lucrez la un cabinet de specialitate. Am absolvit cursurile de kinetoterapie din cadrul Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, susținând cu succes și examene de licență. 

– Este frumoasă această muncă?

– Da, pentru că înseamnă terapie prin mișcare, adică este o artă a mișcării.

– Cui i se adresează acest tratament?

– Celor cu afecțiuni reumatismale, post traumatice, cele ale aparatului locomotor și neurologic. 

– Ce v-a determinat să îmbrățișați această meserie?

– Părinții mei sunt medici. Am dorit să am o meserie apropiată de cea a părinților.

– Ce metode de lucru folosiți?

– Cele care se adaptează la afecțiunile tratate: ameliorarea durerii, stimulare psihică, îmbunătățirea capacității generale de mișcare. Se pune accent pe programul de recuperare, pe ergoterapie, masaj etc.

– Cât despre satisfacții?

– Da. Atunci când se poate consemna ameliorarea sau vindecarea afecțiunii – pasiunea muncii mele oferă condiții de afirmare și de împlinire. 

– Gânduri de viitor?

– Să fiu sănătos să pot lucra și să deschid o sală de fitness. Doresc să aduc o contribuție importantă în domeniul activității mele prin perseverență, cumpătare și echilibru. 

– Ce pacienți vă pot contacta?

– Cei cu afecțiuni neurologice, reumatismale și post traumatice.

 

Ioan Vlad

Georgeta- Ileana Cizmaș

Sâmbătă, 17 noiembrie, duminică, 18 noiembrie și luni, 19 noiembrie se aniversează 31 de ani de la constituirea primului nucleu al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița. Pentru a marca evenimentul, în aceste zile au loc mai multe manifestări. Programul este următorul:

17 noiembrie 2018, ora 16.30, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest) Reșița:

31 de ani Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Program cultural cu participarea formațiilor etniei germane din Reșița (corul „Franz Stürmer“, formația „Banater Bergland“, „Intermezzo“, Duo Gassenheimer, Vincenzo Musi și formația de dansuri populare germane „Enzian“) și a invitaților acesteia din Satu Mare (formația de dansuri populare germane „Gute Laune”) și din Timișoara (corul „Temeswarer Liederkranz“ și formația de dansuri populare germane „Bunter Herbstreigen“). 

18 noiembrie 2018, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:

Sfântă Liturghie duminicală, înfrumusețată muzical de invitații din Satu Mare. 

18 noiembrie 2018, ora 11.30, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița:

Dezvelirea în curtea Centrului a plăcii comemorative dedicate jubileului de 300 de ani de la colonizarea Banatului Montan și cu germani (1718 – 2018). Cu participarea formației „Intermezzo“ (coordonare: Lucian Duca) și a corului „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea). 

19 noiembrie 2018, ora 17.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:

31 de ani Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Sfânta Liturghie dedicată sfintei Elisabeta.

19 noiembrie 2018, ora 18.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

31 de ani Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Expoziție de fotografii având ca tematică „Sf. Elisabeta“, realizate de Erwin Josef Țigla. Prezentarea CD-ului „Gruß aus dem Banater Bergland“ (= „Salutări din Banatul Montan”), nr. 3, cu înregistrări ale corului „Franz Stürmer“ și ale grupului muzical „Intermezzo“. Incursiuni culturale: corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), grupul muzical „Intermezzo“ (coordonare: Lucian Duca) precum și formația de dansuri populare germane „Enzian“ (coordonare: Marianne și Nelu Florea), ambele din Reșița.

La ceas aniversar, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița privește în urma ei, la cei 31 ani de activitate. Astfel, în perioada 19 noiembrie 1987 – 14 noiembrie 2018, asociația a organizat sau coorganizat un număr de peste 4.700 manifestări, din care nu mai puțin de peste 100 din iulie a.c. până în prezent. Manifestări ca „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, „Parada Portului Popular German” sau „Copiii desenează ținutul natal” fac parte integrantă din mișcarea culturală județeană și națională. Asociația editează publicația lunară „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociației”), alături de alte ediții speciale, dedicate principalelor evenimente ale etniei germane din Banatul Montan. De asemenea trebuie amintite cele 90 de apariții editoriale și cele 18 numere din publicația „Info”.

Restaurarea și păstrarea unor monumente ale etniei germane din Reșița precum și întreținerea mormintelor eroilor necunoscuți germani căzuți în cele două Războaie Mondiale în mod special anul acesta când se împlinesc 100 de ani de la încheierea primului Război Mondial, se află de asemenea în planul de activități ale asociației, ca și participarea prin intermediul formațiilor culturale germane din municipiu la manifestări cultural-artistice din țară și de peste hotare.

Anul acesta, manifestările de sărbătoare ale Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița coincid cu cele dedicate împlinirii a 300 de ani de la colonizarea Banatului Montan și cu germani (1718 – 2018) și a Centenarului România Mare.

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, bazându-se pe cei 31 ani de activitate, va contribui și pe mai departe la viața culturală din județ și din țară. Este crezul celor activi aici. La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor acelora care au stat aproape de Asociație, cei care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor săi, fără de care, astăzi, ea nu ar fi ceea ce este!

Erwin Josef Țigla

Etapa finală a Cupei satelor la fotbal desfășurată la nivelul județului Hunedoara – competiție rezervată copiilor din mediul rural, a avut loc în localitatea Sântămăria Orlea.

Au fost prezente echipele reprezentative ale primăriilor Teliucu-Inf., Vața de Jos, Pui și Certeju de Sus.

Primăria Teliucu-Inf. a fost reprezentată de fotbaliștii de la Asociația Sportivă Școlară „Viitorul” din cadrul Școlii Gimnaziale din localitate (director, prof. Nicolae Cîrstea), antrenor fiind prof. Cătălin Brumar.

Câștigătoarea județeană a acestei întreceri, cu dreptul de participare la etapa regională a fost formația Primăriei Teliucu-Inf. (a se vedea foto) care s-a impus cu scorul de 2-1 în fața jucătorilor de la Primăria Certeju de Sus, grație golurilor înscrise de Silviu Drângă.

Urmare a acestui lăudabil succes, formația Primăriei Teliucu-Inf., cu sprijinul primarului Daniel Pupeză, a viceprimarului Mircea Modârcă și a Consiliului local, a început deja pregătirile pentru etapa regională, cu mult optimism și gândul la noi victorii.

 

Ioan Vlad

Georgeta- Ileana Cizmaș

În perioada 5-10 noiembrie 2018, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Părinte Lucian, episcopul Caransebeșului,  Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Reșița și-a cinstit hramul prin diverse activități cu caracter spiritual, cultural și educațional.

După amiaza zilei de 9 noiembrie, ziua în care Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sf. Ier. Nectarie Taumaturgul de la Eghina, a fost dedicată cărții și sărbătorii Centenarului Marii Uniri.

„Am considerat că săptămâna în care sărbătorim în acest an hramul bisericii trebuie să fie mai deosebită din mai multe puncte de vedere. Ne aflăm în anul omagial al unității de credință și de neam, în anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, astfel că multe evenimente derulate în această perioadă au fost puse sub semnul Centenarului Marii Uniri.

 Așadar, am avut o săptămână plină, în care credincioșii au luat parte la seri duhovnicești, la slujbe religioase ample și profunde, la sfinte liturghii, inclusiv liturghie arhierească, iată, o lansare de carte și vizionarea interviului academicianului Ioan Aurel Pop pe tema „Identitate românească”, încheind această frumoasă perioadă a hramului bisericii noastre prin dialog și rugăciune.” Preciza Prea Onoratul Părinte Protopop Gheorghe Șuveți în deschiderea evenimentului.

Onoarea de a prezenta o carte în această minunată Biserică reșițeană patronată de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil a revenit, în acest an, Bocșei.

Volumul prezentat și intitulat „Reprezentanți bocșeni la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918” este cel de-al 44 – lea volum apărut în seria „Bocșa – istorie și cultură” sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, la editura TIM din Reșița (dir. Gheorghe Jurma) și-i are ca autori pe Gabriela Șerban și Valentin Costea.

Despre Marea Unire de la 1918 s-au scris și se vor mai scrie tomuri întregi, însă, prin acest volum autorii au încercat să aducă și orașul Bocșa în atenția cititorilor și, de ce nu, în atenția istoricilor, provocându-i pe aceștia la o cercetare mai temeinică  a evenimentelor petrecute în preajma, dar și după Marea Unire de la 1918.

Volumul se bucură de o importantă prefață semnată de scriitorul și editorul Gheorghe Jurma, căreia îi urmează un fel de cuvânt explicativ, prin care autorii își argumentează inițiativa realizării unei astfel de lucrări și, în același timp, mărturisesc că au avut ca punct de plecare, ca imbold, volumul „Banatul și Marea Unire”, realizat de istoricii Vasile Mircea Zaberca, Ioan Munteanu și Mariana Sârbu, apărut în 1992 la Editura Mitropoliei Banatului.

Gândit mai ales ca un „instrument de lucru” pentru tineri, pentru a le facilita acestora documentarea cu privire la acei câțiva bocșeni care chiar au fost prezenți acolo, la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, precum și pentru a le prezenta câteva  aspecte, mărturii, ale unor oameni ai vremii, precum Tata Oancea, despre atmosfera din Bocșa acelei perioade, biblioteca bocșană beneficiind de unele documente, manuscrise, pagini ale revistei „Vasiova” și altele, considerând astfel că ar merita ca toate aceste materiale să-și găsească locul într-o carte la care să aibă acces publicul larg, cartea este considerată a fi utilă și necesară, intenția autorilor fiind aceea de a deschide o poartă spre alte cercetări, spre alte analize mai temeinice și, nu în ultimul rând, considerând că în acest fel Biblioteca bocșeană și-a adus modestul prinos mărețului eveniment al sărbătorii Centenarului Marii Uniri.   

Despre carte și autori s-au exprimat laudativ P.On. părinte protopop Gheorghe Șuveți, editorul Gheorghe Jurma, istoricul dr. Mihai Vișan, prof. Dănilă Obeșterescu, dr. Dana Bălănescu, dar și alți dragi prieteni – istorici, scriitori, artiști plastici, profesori – prezenți la eveniment.

Întâlnirea s-a încheiat prin înmânare de diplome de excelență invitaților prezenți la această sărbătoare a hramului Bisericii, prin înmânare de mape aniversare care conțin, printre altele și primul pliant realizat de Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Reșița.

Și, pentru că, în finalul evenimentului publicul prezent s-a bucurat de vizionarea interviului cu academicianul Ioan Aurel Pop despre „Identitate românească”, am să închei parafrazându-l pe rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj spunând că, în această frumoasă săptămână dăruită cu generozitate de Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Reșița prin P.On. părinte protopop Gheorghe Șuveți, dimpreună cu pr. Cosmin Cosma și Cristian Manole, „Credința și biserica ne-au ținut împreună”. Și cultura!

Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, au luat sfârșit Zilele „Credință și cultură la Moniom”, eveniment care s-a desfășurat în perioada 4 – 10 noiembrie  cu binecuvântarea Prea Sfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului și prin strădania Centrului de tineret „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom.

Finalul a fost unul de excepție constând într-un spectacol folcloric susținut de copiii și tinerii din Moniom, alături de invitați din tot județul. Participanții au fost martori la o manifestare extraordinară marca „Centrul de tineret Moniom”, manifestare organizată cu pricepere și dăruire de prof. Georgiana Ciucur, alături de tineri și credincioși ai Moniomului.

Startul evenimentului a fost dat printr-o paradă a portului popular. Tineri și vârstnici, purtând cu mândrie iia românească și tricolorul, au pornit într-un alai al bucuriei pe străzile micii comunități de la Moniom, vestind încheierea sărbătorii hramului Bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil”și întâmpinarea Postului Sfintei sărbători a Nașterii Domnului.

Și, pentru că unul dintre aspectele acestei sărbători inițiate la Moniom este păstrarea și promovarea tradiției autentice, spectacolul folcloric a debutat cu un dans tradițional românesc,  un dans cu diverse semnificații și roluri, inclusiv cel cathartic, dansul Călușarului, mai precis „Călușarii de la Moniom”.

Spectacolul a continuat firesc cu muzică folclorică sau prelucrări din folclor interpretate de tinerii și copiii din Moniom, alături de mame și bunici, cărora li s-au alăturat corul ”Pui de Cer” și corul „Laudae”.

  Prezentarea evenimentului i-a revenit tânărului George Lăpădat și Georgianei Ciucur, preoteasa satului și organizatorul principal, inima evenimentului și bucuria tuturor participanților.

Cu încă o ediție a acestui remarcabil eveniment intitulat Zilele „Credință și cultură la Moniom” este păstrată și promovată tradiția și dusă mai departe de către acești minunați copii și tineri.

Iar organizatorii principali – Centrul de tineret Moniom coordonat de pr. insp. Mihai Ciucur și prof. Georgiana Ciucur – au subliniat și demonstrat încă o dată că „ Tradiția, Biserica și Familia sunt spații de păstrare a valorilor identitare, că tradiția înseamnă o sumă de valori pe care nu avem voie să le uităm sau să le minimalizăm importanța și că doar conștientizând valorile tradiției, putem lega tradiția de educație, credință, cultură, de toate domeniile vieții, devenind astfel responsabili pentru valorile pe care le creăm și le transmitem mai departe celor care ne vor urma.”

Manifestările prilejuite de cinstirea ocrotitorii Bisericii și ai centrului de tineret de la Moniom au mai cuprins o serie de evenimente cu caracter liturgic – Sfântul Maslu oficiat în seara zilei de 9 noiembrie, de către un sobor de preoți condus de părintele Florin Ciucur – protopopul Caransebeșului, Sfintele Liturghii din zilele de 8 și 9 noiembrie, precum și pomenirea înaintașilor în cimitirul satului în seara zilei de 7 noiembrie. De asemenea,  în seara zilei de 8 noiembrie, la sediul centrului de tineret, părintele Mihai Ciucur a susținut cateheza interactivă cu tema ”Să ne cunoaștem ocrotitorii”, la care au participat, alături de membrii centrului și un grup de elevi de la Școala Gimnazială 9 din municipiul Reșița, coordonați de profesoara de religie Corina Mitroi.

Zilele „Credință și cultură la Moniom” s-a dovedit a fi, și în acest an, un eveniment al bucuriei, al prieteniei, al alăturării tuturor celor care încă simt românește și poartă în suflet sărbătoarea Centenarului Marii Uniri.

Duminică, 4 noiembrie 2018, la Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom au debutat Zilele „Credință și cultură la Moniom”, eveniment care se desfășoară în perioada 4 – 10 noiembrie și este patronat de Episcopia Caransebeșului.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Pentru al șaselea an consecutiv, credincioșii parohiei cu hramul „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom își cinstesc ocrotitorii printr-o serie de manifestări cu caracter duhovnicesc, cultural și educativ. Ne-am propus ca evenimentele derulate în această perioadă – 4 -10 noiembrie – să fie unele de bucurie, bucuria de a fi împreună, de a petrece timp binecuvântat în rugăciune, socializare și întoarcere la tradiție, la povața și înțelepciunea strămoșilor.” Mărturisea părintele inspector Mihai Ciucur în deschiderea evenimentului. 

Așadar, în duminica a 22-a după Rusalii, când Evanghelia predică despre Bogatul nemilostiv și săracul Lazăr, Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom și-a așteptat invitații frumos gătită, ca în zi de sărbătoare. Flori multicolore, ștergarul tradițional și mândrul tricolor au fost elementele cheie care au ademenit în mod plăcut invitații și le-au înviorat privirea.

Apoi partea liturgică, slujbă înălțătoare oficiată de un sobor de preoți vrednici – pr.prof. Gheorghe Tistu (Caransebeș), pr. Marinel Bobescu (Oravița) și pr. insp. Mihai Ciucur (Moniom) – moment care a mângâiat sufletele invitaților și ale tuturor credincioșilor veniți în număr mare la Sfânta Liturghie.

Rugăciune, închinare, totul în comuniune cu harul preoților slujitori secondați de tinerii bisericii, astă dată mult mai mulți, dând răspunsurile liturgice, oblojind sufletul și încântând auzul credincioșilor prezenți.

Urmând cuvintele Mântuitorului – „Lăsați copiii să vină la mine deoarece a unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu!” – mulțime de părinți, alături de  copii și tineri, îmbrăcați în straie de sărbătoare, s-au îndreptat spre Sfântul Potir pentru a gusta din Sfânta Împărtășanie.

După un astfel moment de mare bucurie duhovnicească, organizatorii au gândit o altfel de bucurie, aceea de a fi împreună – tineri din tot Banatul de Munte – pentru a dărui credincioșilor prezenți picături de credință și lumină tinerească.

„Pui de Cer” – grupul de copii coordonați de prof. Georgiana Ciucur și studenta Anita Radics, ”Corul ATOR”  – grup de tineri ortodocși din Banatul Montan evoluând sub bagheta magică a prof.pr. Gheorghe Tistu și Corul „Laudae” – corul mixt al Protopopiatului Reșița coordonat cu dăruire și pricepere de prof. Georgiana Ciucur, preoteasa Moniomului, sunt reprezentanții care au asigurat partea artistică a evenimentului  la moment de sărbătoare a hramului bisericii, în an omagial al unității de credință și de neam, în an comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918.

Pricesne închinate Maicii Domnului și cântece dedicate eroilor neamului românesc au făcut parte din repertoriile corurilor prezente, iar interpretăriile au fost atent cercetate de invitatul special, maestrul Sabin Păuța.

Un moment emoționant a fost recitalul poetic susținut de dr. Liubița Raichici, directorul Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, de astă dată prezentă în calitate de poet și membru al corului „Laudae”.

Întâlnire a bucuriei, Sf. Liturghie de hram de la Biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom și momentele artistice întrevăd viitoare bucurii pregătite de organizatori pentru următoarele zile de „Credință și cultură la Moniom” prilejuite de sărbătoarea hramului Bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” în anul sărbătorii Centenarului Marii Uniri.

Iar această râvnă vine, și la această ediție, din partea Episcopiei Caransebeșului, cu binecuvântarea ierarhului, Prea Sfințitului Părinte Lucian, prin truda pr.insp. Mihai Ciucur și a harnicei sale preotese, precum și prin înțelegerea și bunăvoința credincioșilor parohiei Moniom, care-și doresc ca Biserica lor să fie întotdeauna „un loc al  Bucuriei și al Luminii”.

În acest important an 2018, anul centenarului Marii Uniri, anul omagial al unității de credință și neam, anul făuritorilor Marii Uniri de la 1918, biblioteca publică bocșană și-a marcat existența sărbătorindu-și cei 65 de ani de lectură publică.

Și nici nu se putea o altfel de sărbătorire decât prin realizarea și editarea unei cărți, a unei cărți dedicată Bocșei, o carte care să aducă în atenție tocmai sărbătoarea Marii Uniri.

„Reprezentanți bocșeni la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918” se numește volumul realizat de Gabriela Șerban și Valentin Costea, prefațat de Gheorghe Jurma și apărut la editura TIM din Reșița, purtând nr. 44 în seria „Bocșa – istorie și cultură”, carte despre care editorul Gheorghe Jurma preciza:

„În cazul cărții de față, doi autori bocșeni oferă, prin mijlocirea tiparului, un tablou al reprezentării orașului Bocșa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. E o contribuție utilă, menită să detalieze unele aspecte din această zonă mult mai puțin remarcată, față de Caransebeș sau Oravița, de exemplu. Autorii se bazează pe lucrări publicate până acum, dar și pe surse inedite, reușind să evoce portrete și evenimente din perioada premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie, dar și cea a ocupației sârbești, până la sosirea în Banat a armatei române și preluarea Imperiului de către administrația românească.”

Evenimentul s-a desfășurat joi, 1 noiembrie 2018, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa, reușind să adune scriitori, istorici, prelați, oameni de cultură și prieteni ai bibliotecii din tot Banatul Montan.

Despre carte și bibliotecă, despre autori și sărbătoarea Centenarului Marii Uniri au curs cuvinte alese venite din partea unor invitați de seamă: din partea Episcopiei Caransebeșului, aducând și un cuvânt de felicitare și binecuvântare din partea Prea Sfințitului Părinte Lucian, episcopul Caransebeșului,  a fost prezent pr. insp. Petrică Timiș-Popovici; de asemenea, P. On. părinte protopop Gheorghe Șuveți și  pr. insp. Mihai Ciucur, iar din partea Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, scriitorul și publicistul Erwin Josef Țigla. Autoritatea locală a fost reprezentată de viceprimarul orașului Bocșa, Olimpiu Brie, iar cea județeană de consilier Anca Pascu, managerul Căminului pentru Persoane Vârstnice Bocșa.

 Apropiați bibliotecii precum dr. Dana Bălănescu (Reșița), fam. dr. Ion Vela (Reșița), dr. Mihai Vișan (Bocșa), dr. Daniel Crecan (Bocșa), dr. Dorel Viorel Cherciu (Bocșa), poeta Dorina Enuică (Oravița), drd. Liana Ferciug (Bocșa), prof. Stela Boulescu (Bocșa) au rostit cuvinte de bucurie și apreciere la ceas de importantă sărbătoare a cărții bocșene.

Elevi și cititori, utilizatori ai serviciilor bibliotecii, au beneficiat de veritabile prelegi pe tema Unirii de la 1 Decembrie 1918, cu precădere despre istoriografia mișcării naționale din Banat și Marea Unire.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al celor doi remarcabili prieteni: vasioveanul Ionel Pau (director TransProtector) și scriitorul Gheorghe Jurma (directorul Editurii TIM din Reșița), ambii prezenți la această fericită întâmplare culturală.

Cu acest prilej a fost lansat și nr. 3/ 2018 al revistei „Bocșa culturală”, publicație care are în primplan sărbătoarea celor 65 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa, dar și pe cea a Centenarului Marii Uniri.

Evenimentul s-a încheiat cu înmânări de diplome și mape aniversare, dar și cu tortul festiv, specific unei astfel de sărbătoriri, mici bucurii pregătite de organizatori alături de această nouă carte bine documentată, utilă și frumoasă despre participarea bocșenilor la Alba Iulia, rezonând la măreția istoriei și cinstind Centenarul Marii Uniri.

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a morţilor, tot mai sărace în vizitatori şi în lumânări aprinse. Despre aceasta a fost amintit de foarte multe ori în revista lunară „Echo der Vortragsreihe” / „Ecoul Asociaţiei”.

La citirea unui asemenea articol, dr. Herwig Brandstetter din Graz / Stiria, membru de onoare al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, a luat iniţiativa să lanseze un proiect numit „Ziua morţilor, 2003”. Era vorba despre „mai multe lumânări pe morminte de ziua de comemorare a morţilor”, după cum a spus dr. Brandstetter. La apelul lui către conducerea firmei „DRAUCH” din Hausmannstätten / Austria, care produce renumitele lumânări JEKA, pentru o sponsorizare, aceasta a donat spontan lumânări mari, roşii pentru cimitir.

Astăzi putem spune că ideea de atunci a fost un succes, dacă ne-am uitat la cimitirele noastre în anii de după pornirea inițiativei, când proiectul a continuat. Iniţiativa din 2003 va avea continuitate şi în 2018, deoarece dr. Herwig Brandstetter, fiind un om activ, a realizat un nou proiect şi pentru acest an. Aceeaşi firmă „DRAUCH“ din Hausmannstätten / Stiria a fost spiritul bun al donaţiei. Intermedierea facilitări transportului spre Reșița a avut-o prof. univ. dr. Reinhold Reimann din Graz.

Lumânările donate vor lumina iarăşi, pe 1 şi 2 noiembrie, de ziua de comemorare a morţilor după calendarul romano-catolic, în cimitirele germane din Bocşa, Dognecea, Oţelu Roşu, Rusca Montană, Steierdorf şi în Reşiţa (Cimitirul nr. 2-3). De aceasta vor avea grijă tinerii şi adulţii activi din localităţile respective.

Mulţumiri dr. Herwig Brandstetter, firmei „DRAUCH“ și acelora care au ajutat la transportul lumânărilor din Graz în Banatul Montan, cât şi tinerilor şi adulţilor care au grijă ca acest proiect să se realizeze şi ca astfel multe lumânări să lumineze din nou în cimitirele noastre germane.

 

Erwin Josef Ţigla

G_BC3-18_BC3-18.pmd

„Dă, Doamne, ca verbul a citi și substantivul carte  să nu devină cuvinte arhaice!” este una dintre dorințele regretatului profesor Ioan Nicolae Cenda, dorință notată într-una dintre cărțile sale.

Iar de această dorință au ținut cont și copiii scriitorului, Dan și Adela Cenda, acum un an, când au hotărât ca, în memoria părinților lor, să organizeze la Oravița un Festival concurs de literatură „Ioan Nicolae Cenda”.  

Sâmbătă 13 octombrie 2018, la Școala Gimnazială „Romul Ladea” din Oravița a avut loc cea de-a doua ediție a Festivalului concurs de literatură „Ioan Nicolae Cenda”, o ediție puțin diferită de cea dintâi. „În acest an festivalul se adresează exclusiv elevilor, școlarilor mai mici sau mai mari.” preciza Dan Cenda în cuvântul de deschidere. „ Festivalul dedicat memoriei părinților noștri vrea să creeze un cadru și să ajute pe acei tineri care vor să scrie. Dragostea pe care o aveau părinții noștri pentru carte, acel har de a fi dascăli, ne-au marcat copilăria și ne dorim să facem ceva pentru cei care debutează în ale scrisului.[…] Acest festival a împlinit vârsta de 2 ani, este un mic novice și are nevoie de părinți și implicare.[…] Herta Muller definea un scriitor ca fiind rezultatul unei experiențe. Acest festival dorește să adune cât mai multe experiențe cărășene, iar noi abia așteptăm să le vedem și să le răsplătim!”

Evenimentul se desfășoară sub egida Școlii Gimnaziale „Romul Ladea” din Oravița la inițiativa și cu sprijinul tinerilor Dan și Adela Cenda. Coordonatorii festivalului sunt prof. Lepa Marțian, directorul instituției, și prof. Cornelia Edițoiu.

Festivalul concurs de literatură „Ioan Nicolae Cenda” are trei secțiuni: teatru scurt școlar destinat elevilor care compun scenete și trupelor de teatru din școlile cărășene, o secțiune de poezie și una de proză. Concursul se adresează tuturor tinerilor din instituțiile gimnaziale și liceale din Caraș-Severin. Iar premiile constă în diplome și bani.

„Acest festival înseamnă încercarea noastră de a încuraja în special elevii  în a scrie și a citi, dar eu m-aș opri și asupra altui verb, și acela nu este a călători, ci a juca.[…] Cortina se ridică din nou astăzi, când începem să scriem un nou act, în care suntem implicați cu toții, dar, în special, un act legat de o trupă locală, o trupă tânără, formată din elevi cu vârste de până la 18 ani, elevi concurenți care pot fi model pentru colegii lor mai mici sau mai mari, dar care n-au îndrăznit să joace acest rol. În distribuția din acest an ne bucurăm să avem alături de noi oameni de seamă ai Carașului, profesori de excepție din Oravița, o distribuție pe care noi nu putem decât să o apreciem și, în același timp, să o încurajăm. […] Dragi elevi, dragi dascăli, stimați slujitori ai cuvântului scris, haideți să ne propunem să jucăm cu toții un rol în anii ce vor urma, un rol care să spună o poveste, o poveste cu și despre oameni!” acesta fiind îndemnul Adelei Cenda Cotruț în preambulul care a precedat festivitatea de premiere.

>>>>>>>>>> articol întreg 

Zilele trecute s-a desfășurat la Reșița Festivalul interetnic de muzică corală 2018, organizat de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, sub mottoul „Cea de-a 16-a Întâlnire a formaţiilor muzicale şi a corurilor germane în Banatul Montan”. Astfel s-au reunit la Reșița, mesagerii cântecului și muzicii populare și culte germane din mai multe localități din țară și de peste hotare, oaspeții prezenți fiind răsplătiți cu aplauze la fiecare apariție în program.

Festivalul interetnic de muzică corală 2018 a fost cofinanțat printr-un proiect depus de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin la Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, aflându-se la cea de a XVI-a ediție.

„Educația este ceea ce supraviețuiește

după ce tot ce a fost învățat a fost uitat.” 

Burrhus Frederic Skinner

 

 

„Ioan Cărmăzan este o personalitate în permanentă mișcare.” ne avertizează scriitorul Vasile Bogdan în cel mai recent volum dedicat personalității lui Ioan Cărmăzan cu prilejul aniversării celor 70 de ani de viață ai regizorului, volum intitulat „Descifrând Codul Cărmăzan”(Timișoara: Eubeea, 2018).

Dar noi, bocșenii, deja cunoaștem faptul că regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan nu poate sta multă vreme departe de Bocșa; că, de oriunde l-ar purta pașii în această permanentă mișcare, se întoarce la Bocșa.

Așa s-a întâmplat și în 4 octombrie 2018 când, după o aniversare a Doamnei Doina Moț la Timișoara și o prezentare de carte la Casa Sârbească timișoreană, în drum spre Caransebeș, pentru încă o prezentare, Slavița și Ioan Cărmăzan au poposit în Bocșa copilăriei pentru o întâlnire cu prietenii.

Și, dacă tot era în prag de importantă sărbătoare a educației, la invitația directorului Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, prof. Florentin Lupulescu și a Doamnei prof. Stela Boulescu, profesorul și scriitorul Ioan Cărmăzan, doctor în regie de film, și-a drămuit timpul petrecut la Bocșa astfel încât să se poată întâlni și cu elevii Liceului Teoretic.

A fost o întâlnire… interesantă. Mai întâi, a fost o surpriză pentru elevi. Apoi, a fost o discuție liberă. Un dialog între acești tineri frumoși, inteligenți și măcinați de curiozitate și marele regizor. Acești tineri aflați la început de drum, când încă nu sunt foarte hotărâți încotro o vor apuca și spre ce carieră s-ar îndrepta și acest Om realizat, absolvent al unei facultăți de matematică și a unor studii superioare de regie și film, cunoscut ca una dintre personalităţile culturale care a adus constribuţii importante la cultura şi arta românească, deținător a numeroase și importante funcții și titluri, un Om pentru care, scria Vasile Bogdan „viața se construiește din bucățele de diferite mărimi și profunzimi, deloc la întâmplare, deși totul pare să se fi petrecut aleatoriu, cu un anume destin care-i urmărește pașii, așază alături faptele, învățămintele; e greu de urmărit, de țintuit în eventuale tipare. Este atât de el însuși încât își este suficient așa cum este. Adică pretutindeni, alături de toți, (ne)îngăduitor cu sine însuși.”

O întâlnire între generații, Ioan Cărmăzan fiind unul dintre absolvenții acestui liceu, o întâlnire între elevi și un altfel de profesor, la o altfel de lecție despre educație și importanța ei, despre importanța cărții și lecturii, despre cât este de frumos și necesar să-ți lași imaginația să zburde, despre  benficiile creativității și importanța dezvoltării acesteia.

Fiind o întâlnire intermediată de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, evident că s-a finalizat prin prezentări de cărți ale lui Ioan Cărmăzan, cărți pe care acesta le-a dăruit celor mai curioși și vorbăreți dintre interlocutori.

Sesiunea de autografe și cea de fotografii au încheiat o frumoasă și interesantă întâlnire, precum și promisiunea regizorului Ioan Cărmăzan de a reveni la Liceul Teoretic bocșean cu noi cărți și noi proiecte de colaborare, mai ales în beneficiul acestor elevi care l-au cucerit.

În data de 28 septembrie 2018 la Primăria Orașului Băile Herculane a avut loc un eveniment extraordinar dedicat „povestitorului Banatului” (după cum îl numește scriitorul Ion Marin Almăjan) și anume un simpozion omagial „Ion Florian Panduru”.

Organizatorii evenimentului au fost: Primăria Băile Herculane (gazda întâlnirii) în parteneriat cu Primăria Mehadia și Societatea Literar-Artistică „Sorin Titel” din Banat.

Invitații au fost întâmpinați cu bucurie și emoție de oamenii locului, gazde generoase: ing. deputat Ion Tabugan (fiind și unul dintre inițiatori și organizatori), ing. Dorin Bălteanu, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu și primarul Mehadiei, Iancu Panduru, cei care i-au avut alături pe copiii omagiatului, Doina și Florian Panduru. Cu toții și-au dat mâna pentru a –l readuce în mintea și sufletul celor care l-au cunoscut și al celor care i-au citit cărțile pe prozatorul și dramaturgul Ion Florian Panduru în acest an în care se împlinesc 80 de ani de la naștere și 25 de ani de la moarte.

Despre scriitorul, dar, mai ales, despre Omul Ion Florian Panduru au vorbit oameni de seamă care l-au cunoscut, care l-au iubit și apreciat. În primul rând prozatorul Ion Marin Almăjan, vechi și bun prieten și colaborator; apoi deputatul Ion Tabugan a depănat amintiri despre omul locului, Ion Florian Panduru. De asemenea, de suflet au fost intervențiile dnei. prof. dr. Anișoara Zimbran, prozatorului Nicolae Danciu Petniceanu sau primarului Iancu Panduru, cel care a și promis inițierea și organizarea unui Simpozion anual „Ion Florian Panduru” în satul Plugova.

Despre cărțile prozatorului omagiat au vorbit mulți dintre cei invitați, între care: Ion Ionescu (Timișoara), Nicolae Sârbu (Reșița), Silvia Hârceagă (Timișoara), Dorin Bălteanu (Băile Herculane), Gabriela Șerban (Bocșa), Mihail Corneanu, Gheorghe Mirulescu, Dănilă Surulescu, Mihai Beltechi și Ioan Sincu, președintele Cenaclului „Domogled” Băile Herculane.

Simpozionul s-a încheiat, firesc, cu deplasarea participanților la cimitirul în care își doarme somnul de veci prozatorul.

>>>>>>>>> citește articol întreg