Pe 16 februarie 2026, la Teatrul „Ion Creangă” din București, de la ora 19:00 va avea loc Gala Premiilor UZPR „Excelența în jurnalism”, care va onora munca remarcabilă a unora dintre cei mai dedicați profesioniști ai presei, din toate segmentele acesteia.
Considerată evenimentul anului în mass-media, seara de gală va reuni jurnaliști de renume, personalități publice, reprezentanți ai mediului academic, oameni de cultură, reprezentanți ai autorităților statului, directori din media. „Un moment de vârf în viața UZPR – totodată și de bilanț al creației jurnalistice – îl reprezintă decernarea Premiilor de Excelență”, punctează Dan Constantin, președinte al UZPR.
Decernarea Premiilor UZPR va fi transmisă pe larg de mijloacele de comunicare ale Uniunii, inclusiv live, membrii Uniunii având posibilitatea să urmărească festivitatea în direct, pe site-ul uzpr.ro. De asemenea, evenimentul va fi reflectat pe larg în mass-media.
NOMINALIZĂRI
PRESĂ SCRISĂ
Graiul Maramureșului
Revista ATENEU (Bacău)
Revista MOLDOVA (Chișinău)
CARTE DE PRESĂ
Ștefan MELINTE – „Jurnalismul freelancer”
Valentin MIC – „Învățarea artei comunicării”
Mircea POSPAI și Rodica POSPAI PĂVĂLAN – „Nicolae Dragoș, poetul-jurnalist, jurnalistul-poet”
RADIO
Petronela COTEA MIHAI – Radio România Iași
MOLDOVA ZOOM – Radio France International
Maria Elisabeta DIMA MÂNDIȚA, Radio România Actualități Galați
TELEVIZIUNE
Alina GRIGORE, „Frontul” TVR Info
Adriana STOIAN, „Euroeducația” Euronews
Daniela ȘTEFĂNESCU, „Sănătatea Azi”, Vâlcea TV
PRESĂ ONLINE
Proiect PULSE, HotNews
Ecaterina IGNAT, Agerpres Brăila
Romeo Dorian CRÂȘMARU, JurnalRomânesc.ro
TINERI JURNALIȘTI
Diana GODEA, DC TV Bacău
Victor VREME, România TV
Asociația Buzzmedia (Botoșani)
FOTOREPORTAJ
Lucian TUDOSE
Constantin DINA
Victor Eugen MIHAI
CORESPONDENT DE RĂZBOI
Vitalie COJOCARI, Euronews
Cristian LUPAȘCU, Agerpres
Alex BUZICĂ, Radio România Actualități
MANAGEMENT PRESĂ
Luiza FULEA, TVR
Lucia BAKI, Monitorul de Făgăraș
Florin BRUȘTEAN, Radio România Regional
FILIALA ANULUI
Filiala Iași, Președinte Grigore RADOSLAVESCU
Filiala Presa Culturală, Președinte Marian NENCESCU
Filiala „Filip Brunea Fox” Roman, Președinte Cornel PAIU
Din 1950, când matematicianul Alan Turing a formulat celebra întrebare „Pot mașinile să gândească?”, trecând prin anii ’50 și ’60, când primii cercetători au dezvoltat programe simple capabile să rezolve puzzle-uri, să demonstreze teoreme matematice sau să joace șah, și până în zilele noastre, când inteligența artificială a ajuns să decidă deja mai repede decât noi, evoluția este una rapidă, cu beneficii, dar și cu îngrijorări.
Beneficiile se simt deja în viața de zi cu zi, în domenii precum sănătatea, agricultura sau robotica, dar vin la pachet cu numeroase temeri privind transparența, vulnerabilitatea, dependența sau stabilirea unor limite în ceea ce privește folosirea inteligenței artificiale.
Inteligența artificială ca instrument
Atât timp cât este folosită ca instrument care să ne ușureze viața, inteligența artificială aduce beneficii de neimaginat, la care nici nu ne gândeam în urmă cu doar câțiva ani.
„Ar trebui să gândim inteligența artificială ca pe un instrument care să ne ajute, să ne facă viața mai ușoară, să ne facă lumea mai bogată, poate să ne fie un asistent și deja și-a făcut apariția în ceea ce înseamnă telefoanele mobile, unde o parte din serviciile puse la dispoziție sunt acoperite de inteligența artificială. Poate să răspundă la întrebări, să facă sinteze pentru elevii mai comozi, poate să facă și temele”, a spus Adrian-Victor Vevera, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București, la emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.
Totul este să înțelegem că folosirea acestui instrument depinde de modul în care noi îl privim și de câtă putere suntem dispuși să-i dăm.
Etica în folosirea inteligenței artificiale și responsabilitatea deciziilor automate
Una dintre cele mai importante dezbateri etice în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale se referă la cine este responsabil dacă o decizie greșită, luată de un sistem AI, afectează viața unui individ.
Răspunsul este unul complicat, dar se conturează o direcție clară: deciziile importante trebuie să implice, într-un fel sau altul, factorul uman.
Lăsarea deciziei finale în brațele inteligenței artificiale poate avea efecte devastatoare, mergând până la pierderea de vieți omenești. „Este vorba de cât ești dispus să lași din decizia ta sau decizia asupra unei vieți umane în mâinile digitale ale inteligenței artificiale. În Ucraina au apărut dronele First Person View, care atacă, să spunem, prima persoană văzută, iar unele dintre ele deja testează modele de inteligență artificială care să poată selecta singure țintele. S-a pus problema dacă este etic, s-a pus problema dacă acesta este viitorul, până la urmă: să lași o non-entitate umană să ia decizii asupra unei vieți umane. Este o chestiune care se vede, acum nu foarte mult timp, nu ne opuneam. Arma, până la urmă, ai transformat-o în armă tu, ca om, pentru că tu ești cel care i-ai dat acest tip de întrebuințare. Este vorba de a lăsa decizia finală în responsabilitatea unei non-entități umane”, a punctat specialistul.
De aceea, este necesar un „buton de oprire”, care s-ar putea traduce prin existența unui cod de etică privind regulile și principiile morale ce ghidează dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială. „Este nevoie de mijloace de protecție, de mijloace de securitate și, bineînțeles, de partea de etică, care, e clar, nu poate fi impusă tuturor celor care au acces, posibilități și cunoștințe să dezvolte aplicații de inteligență artificială. Însă, pe baza unui cod de etică, poți crea un cadru în care să urmărești mai ușor nivelul de dezvoltare și, bineînțeles, rezultatele„, subliniază Vevera.
Conștientizarea pericolelor AI și metode de prevenire
În România, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică este un institut de cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor și lucrează la proiecte pe zona de conștientizare a riscurilor pe care inteligența artificială le aduce în viața de zi cu zi. „Noi încercăm, în jurul acestei infrastructuri de AI, să creăm și un ecosistem care să vizeze partea de etică. Asta înseamnă ca toți cei care au interes în această zonă, fie că sunt dezvoltatori sau utilizatori, să țină cont de etică. Încercăm să creăm acea zonă care să gândească potențialele pericole, să analizeze modul în care ele pot fi stopate sau identificate, astfel încât să nu lași o mașină să acționeze împotriva omului, împotriva creatorului.”
Avertisment: nu lăsați deciziile legate de viața umană în mâinile inteligenței artificiale
Din diferite motive, cum ar fi singurătatea, de exemplu, sunt persoane care și-au făcut din chatboturile de inteligență artificială un companion și le folosesc pentru a se destăinui sau pentru a cere sfaturi despre viață.
Specialiștii avertizează că aceasta este o capcană, pentru că un chatbot nu are empatie, nici sentimente, ci oferă doar răspunsuri statistice. „Un chatbot nu face decât să ofere niște răspunsuri care acoperă, statistic, răspunsurile la aceleași tipuri de întrebări și să ofere variantele care au avut cel mai bun randament. Și atunci ar trebui să nu cădem în capcana de a ne gândi că acest chat este, de fapt, un partener de dialog. Nu. Este o reflectare a ceea ce noi ne dorim să auzim sau, câteodată, a răspunsurilor pe care le-au dat alții la probleme care, chiar dacă seamănă, nu sunt aceleași ca ale tale. Și da, este o capcană să ajungi să consideri că, până la urmă, este un partener de dialog mai bun decât o persoană care, fiind umană, are aceleași lipsuri ca și tine: empatie, emoție, bucurie, tristețe, orice ar fi” (Adrian-Victor Vevera, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București).
În concluzie, deciziile legate de viața umană nu trebuie lăsate în seama unui sistem non-uman, pentru care nu reprezinți decât o cifră din sutele de milioane de utilizatori care accesează, la nivel global, chatboturile de inteligență artificială.
Potrivit unor studii realizate în 2024, 4% din populația lumii folosea inteligența artificială ChatGPT, la doi ani de la lansarea acesteia.
În România, aproape jumătate dintre români folosesc inteligența artificială în activitățile lor zilnice, potrivit unui studiu efectuat de Reveal Marketing Research, companie de cercetare de piață full-service, în anul 2025. (romania-actualitati.ro/)
Ce poate fi mai înălțător, dar și mai încărcat de emoție și răspundere decât atitudinea de recunoaștere, de către un apostol al neamului din zilele noastre, Preasfințitul Părinte Lucian Episcopul Caransebeșului, a muncii și sacrificiului unei ființe umane care va rămâne reper luminos pentru urmași.!?
Am aflat cu bucurie că la festivitățile de comemorare a 70 de ani de la deportarea în Bărăgan președintei filialei Caraș-Severin a Asociației Foștilor Deținuți Politici, doamnei Cornelia Fetea, i-a fost decernată o foarte valoroasă și binemeritată distincție. În cadrul evenimentului, doamna Cornelia Fetea a primit, din partea Preasfințitului Părinte Episcop Lucian, Crucea „Episcop Elie Miron Cristea” categoria a II-a pentru mireni, ca recunoștință pentru exemplul de credință statornică, pentru străduința de a ține vie memoria victimelor regimului comunist, de a transmite generației tinere amintirea lor, pentru ca asemenea tragedii să nu se mai petreacă, și dorința nestinsă de a comemora pe cei plecați la Domnul în timpul persecuțiilor. Tot cu acest prilej, Primăria Oravița a oferit doamnei Fetea titlul de Cetățean de Onoare al orașului.
Nici că se putea mai mare dreptate pentru un OM care de cel puțin trei sferturi de secol a fost motorul activităților de cunoaștere a trecutului recent al României, de perpetuarea memoriei generației părinților noștri și încredințarea ei tinerelor generații care să știe să o prelungească în posteritate. Îl felicit pe Preasfințitul pentru gestul său prin care a adus un strop de mulțumire și bucurie în sufletul acestei doamne atât de mult încercate în acest an. Merita cu prisosință acest semn de recunoaștere a sacrificiilor pe care le face de atâta vreme fără să pretindă nimic în schimb. Toată munca domniei sale, fără rezerve, pornește din sufletul său generos și din dorința de a face bine.
A luptat ca o leoaică pentru adevăr și dreptate, pentru drepturile persoanelor care au suferit enorm în timpul odiosului regim, nu numai în județul său. Doamna Cornelia Fetea este unul din caracterele care creează marea istorie, un model.
Ani la rând a bătut drumurile județului cu mașina proprie, fără să țină seama de vârstă, de starea de sănătate, de problemele personale, de costuri, de vreme sau alte multiple „fleacuri” pentru rezolvarea problemelor Asociației Foștilor Deținuți Politic și Victime ale Regimului Comunist și a membrilor săi.
Mai de curând se implică și în rezolvarea problemelor urmașilor victimelor. Se străduiește să-i învețe pe aceștia, mai năbădăioși și aflați de multe ori în necunoștință de adevăr, că suferinta a fost și este calea păcii dintre oameni, a dragostei, a mântuirii, nu a dezbinării. Cu blândețe, răbdare și pragmatism se rezolvă problemele, nu cu sabia mereu la brâu, cu insulte și nerecunoștință!. Sunt rare persoanele care, asemenea dânsei, se dedică cu atâta patimă și voluntar suferinței semenilor , lăsând în urma sa lucruri atât de concrete, atât de importante pentru viitorime din perspectiva recuperării adevărului, încât nu pot fi puse la îndoială.
Mereu neîmpăcată că nu a făcut îndeajuns pentru victimele fostului regim comunist se implică în tot ceea ce înseamnă îndemn spre cunoașterea trecutului și chemarea spre credința în neam, în muncă și în Dumnezeu. Organizează comemorări, ridică troițe și monumente, face memorii, ridică probleme în fața reprezentanților puterii din iubirea și respectul față de cei care au fost atât de pătimiți sub vechiul regim doar pentru vina de a-și fi iubit țara și pe Dumnezeu. Are dorința neostoită de a crea tinerilor de azi pilde de viață și muncă, un mod de existență în care să îmbine trecutul valoros cu prezentul ambiguu, ca o contrapondere în calea defăimătorilor, a distrugătorilor de tradiții și valori românești.
Găsim la această minunată doamnă o conlucrare perfectă între harul divin și voința omenească. Valoarea și omenia o impun contemporanilor care o urmează și o aleg în fruntea unor organizații civice ca semn de respect și prețuire. Găsește mereu cuvintele potrivite dar și împrejurările oportune pentru a da un sfat celor ce-i solicită sprijinul pentru a le îndrepta gândurile și curăți inimile.
Am cunoscut-o în urmă cu mulți ani și m-a contaminat dorința și puterea dânsei de sacrificiu. M-am convins că este un suflet generos, calm și răbdător, fără ascunzișuri și de o rară sensibilitate, care suferă în tăcere când este jignită din necunoaștere ori rea credință. Are un cult al prieteniei și tocmai de aceea văd în ea sufletul nobil al românului de altădată. N-ai cum să n-o păstrezi în suflet ca pe o candelă aprinsă.
Istoria presei din Timișoara este una dintre cele mai relevante oglinzi ale evoluției urbane din Banat. Spre deosebire de alte centre românești, presa nu apare aici ca expresie culturală sau militantă, ci ca instrument administrativ, într-un oraș de frontieră al Imperiului Habsburgic.
UZPR CARAS SEVERIN 