În perioada 15 -16 august 2018 la Răcășdia, în Caraș-Severin, s-au desfășurat Zilele culturii și spiritualității răcășdiene, eveniment cu tradiție, organizat de Primăria și Consiliul Local Răcășdia (primar Ilie Mirco Lechici) cu spijinul Consiliului Județean Caraș-Severin (președinte Silviu Hurduzeu).

Timp de două zile în comuna Răcășdia s-au derulat activități sportive, cultural-artistice și spirituale, ținând cont că această perioadă este una cu o importantă semnificație religioasă, credincioșii ortodocși sărbătorind prin rugăciune și smerenie „Adormirea Maicii Domnului”.

Așa cum ne-au obișnuit organizatorii, cea de-a doua zi de sărbătoare a fost dedicată cărții și scriitorilor.

Cu acest prilej, scriitorii răcășdieni Costel Simedrea, Constantin Falcă și Adriana Boia și-au lansat cele mai recente volume, având invitați din tot Banatul. De asemenea, Iosif Nica a prezentat cele două periodice răcășdiene: „Jurnal de Răcășdia” (aflat în anul XII de apariție, nr. 4 (117), august/ 2018) și „Paralela 45” (publicația Asociației culturală Voința Răcășdia).

În deschiderea evenimentului din 16 august 2018 a avut loc simpozionul „Carte, muzică și tradiții în Răcășdia”, referat susținut de Georgeta Bumbu. Apoi au început prezentările de cărți, cel dintâi fiind poetul Costel Simedrea cu volumul „Arhiva de vise”, volum apărut la Editura Eubeea din Timișoara în 2018. Despre această frumoasă carte, despre autor și poezia lui au vorbit editorul și scriitorul  Ilie Chelariu (Timișoara), scriitorul și artistul Nicolae Dumitru Vlădulescu, cel care a și realizat coperta volumului (Reșița), poetul Nicolae Sârbu, condeierul Gheorghe Țepeneu (Oravița), scriitorul și editorul Ion Cocora (București), scriitorul Remus Valeriu Giorgioni (Lugoj) și poeții Iulian Barbu  și Petru Bungărzan (Reșița). Un moment minunat, pe care bine-l merită Costel Simedrea, deoarece este unul dintre cei mai apreciați și importanți poeți cărășeni contemporani, după cum frumos și corect îl descrie scriitorul Ilie Chelariu: „Când spui Costel Simedrea spui sensibilitate, melancolie, suferință, profunzime, temperanță, consecvență, obidă, loialitate, bun-simț, îngăduință, disperare, constanță, bunăvoință, migală, conservatorism, ritm, reflecție, meditație, armonie, discreție, sobrietate, reticență, decență, ingeniozitate, reverie, reflexie, pătrundere, delicatețe, duioșie, dezolare, alean, tulburare, confuzie, frondă, jenă, dfiiciune, empatie, angoasă, dedare, amărăciune, seninătate, detașare, eliberare, într-un cuvânt, poezie. Toate la un loc par a fi cam multe, dar dacă luați fiecare termen separat și-l alăturați versurilor lui veți constata că, indubitabil, concluzia este firească… Așa că, la fel de firesc îl așez la masa poeților pe locul lui de conservator ingenios și neliniștit care face onoare spațiului ce l-a născut și l-a ridicat într-o constelație ce începe, în orice variantă, cu Gheorghe Azap, cel lângă care a ucenicit și de a cărui prețuire s-a bucurat mereu.”

Cel de-al XXXVI-lea volum „Cărășeni de neuitat” al profesorului Constantin Falcă, apărut la editura Eurostampa din Timișoara, 2018, a fost prezentat de cercetătorul Ion Medoia, iar despre omul Constantin Falcă, aflat la ceas aniversar (75), și despre impresionantul proiect „Cărășeni de neuitat”, au vorbit: scriitorul Ion Marin Almăjan (Timișoara), publicistul Titus Crișciu (Reșița), publicistul Erwin Josef Țigla (Reșița), publicista Gabriela Șerban (Bocșa), cercetătorul și prefațatorul Ion Medoia (Vărădia), publicistul Ion Traia (Timișoara) și scriitoarea Felicia Mioc Novacovici (Răcășdia).

„Lăudabil dincolo de profesie” după cum spunea Titus Crișciu în comunicarea sa, prof.dr. Constantin Falcă merită din plin un astfel de moment aniversar și omagial la el acasă, la Răcășdia, deoarece nu este doar un fiu al satului de mare onoare, ci și unul dintre veritabilii cărășeni de neuitat.

Finalul evenimentului de la Răcășdia a aparținut, așa cum ne-am obișnuit, poetei Adriana Boia și cărții sale de versuri de factură religioasă: „Dar și misiune”, volum apărut la editura Eurostampa din Timișoara, 2018, prefațat de pr.prof. Bănăduc Pătruț Nicolae.

Despre Adriana Boia, poetă și studentă la teologie, și despre cartea propusă au vorbit preoții Gelu Moldovan (Oravița) și Gheorghe Țibuleac (Răcășdia), precum și scriitoarea Nana Filip (Oravița). „Mulțumim doamnei Adriana Boia pentru că este un sincer și dăruit misionar al cuvântului lui Dumnezeu, un om de care biserica are nevoie, iar doamna Adriana a ales o foarte frumoasă formă de exprimare – poezia” menționa pr. Gelu Moldovan în prezentarea sa. „Credința, rugăciunea, timpul fără Dumnezeu, bucuria și extazul alături de trăirea Binelui sunt teme pe care Adriana Boia le abordează în volumul său”. „Dar și misiune” un titlu care o reprezintă pe Adriana Boia.

Cea de-a XVI –a ediție a Zilelor culturii și spiritualității răcășdiene s-au încheiat și în acest an cu un excepțional program artistic susținut de ansambluri de dansuri din Arad, Greoni, Socol, Răcășdia și Serbia, dar, mai ales, s-au încheiat cu bucurie și mândrie pe care le revarsă doar dragostea și prietenia.

 

Kamp ZLATIBOR din Serbia a fost o gazdă ospitalieră pentru cei 40 de tineri baschetbaliști de la C.S. Viitorul Deva, fete și băieți, aflați în cantonament aici și însoțiți de antrenorii Rodica MERCEA, Cristian MANEA și neobositul Alexandru PIHODI (Pio).

Gazdele au oferit toate condițiile necesare bunei desfășurări a programului de pregătire fizică și tactică specifică baschetului, la „timona” acestuia aflându-se antrenori din țara gazdă.

Tabăra de pregătire de la ZLATIBOR a avut un program atractiv și practic-aplicativ, bine conceput și riguros desfășurat. Printre altele, s-a pus accent pe aruncările libere, alergări, aruncări de la 2 și 3 puncte și desigur, relația de joc 1 la 1. Nu au lipsit excursiile, drumețiile, vizitele și popasul la bazinul de înot.

În cadrul întrecerilor organizate la care au participat și sportivi din București, dar și din țara gazdă, devenii au obținut 13 locuri unu și 10 locuri doi, premiile M.V.P. fiind câștigate de Alexia IACOB, Alexandru COSTEA și Bogdan RISTEA.

Așadar, tablou de pregătire de la ZLATIBOR – un autentic centru model de organizare a timpului liber – după cum remarca și antrenorul Alexandru PIHODI – a contribuit la o bună pregătire sportivă a participanților, la o călire fizică și morală a acestora, cu toții însușindu-și noi cunoștințe și deprinderi care corespund pe deplin particularităților lor de vârstă.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Miercuri, 8 august 2018, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa a avut loc un eveniment dedicat cărții, dar și unui bănățean de seamă, publicistul Adalbert Gyuris.

Adalbert Gyuris s-a născut la 23 august 1953 în comuna Vermeş, jud. Caraş-Severin, a copilărit în satul Izgar şi a studiat la Bocşa şi Reşiţa.

A debutat în publicistică în 1970. Până în 1997 a trăit şi muncit în Bocşa; din 1997 s-a stabilit în Germania. Este membru al Asociaţiei Caricaturiştilor din România (1996); Corespondent al ziarului „Timpul” (Reșița) şi „ Timişoara” şi colaborează la diverse publicaţii din ţară şi străinătate. Scrie articole de presă, cochetează cu poezia, este preocupat de rebus şi enigmistică, dar este atras şi de artele plastice, opera sa cuprinzând lucrări de pictură şi sculptură (xilogravură). Cu astfel de lucrări a avut expoziţii personale în ţară şi în străinătate. În perioada 2004 – 2008 realizează interviuri cu personalităţi marcante din cultura românească, interviuri publicate în presă apoi adunate în două volume: Întâlniri cu destine (Cluj-Napoca: Grinta, 2012/2013).

De câte ori revine la Bocșa, dăruiește prietenilor și pasionaților de lectură câte un volum din scrierile proprii, iar Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” este una dintre instituțiile de cultură care beneficiază de prietenia și generozitatea lui Adalbertt Gyuris.

            Dintre cărțile publicate,  amintim; volumul de debut Strigăt fără ecou. Timişoara: Marineasa, 1999; Rebus… restituiri. Reşiţa: Modus PH, 1999; Rebus… restituiri. reeditare. Ausburg: Fundaţia Gyuris, 2012;  Adalbert Gyuris şi xilogravurile sale. Königsbrun: Galateea, 2005; Casiana Nemeth printre… stele. Augsburg: Fundaţia Gyuris, 2005; Adalbert Gyuris – expoziţii personale şi de grup. Augsburg: Fundaţia Gyuris, 2006; Collected Whispers (Şoapte adunate). The International Library of  Poetry U.S.A. 2008, Howard Ely Editor; Cuvântul în timp: antologie de poezie, proză  şi eseistică.- Cluj-Napoca: Grinta, 2011; Cântece fără sfârşit. Ausburg: Fundaţia Gyuris, 2012; Cuvântul ca o pradă: antologie de poezie şi proză a cenaclului literar online „Noduri şi semne”. ASPRA, Galaţi: InfoRapArt, 2012; Întâlniri cu destine: interviuri. Cluj-Napoca: Grinta, 2012 (vol. 1); Întâlniri cu destine II: interviuri. Cluj-Napoca: Grinta, 2013; Întâmplări: nuvele. Târgoviște: Singur, 2015; Izgar – satul copilăriei mele -. Târgoviște: Singur, 2016; Cățelușul norocos: poveste. Timișoara: ArtPress, 2018.   

Despre activitatea lui Adalbert Gyuris au scris: Ioana Cioncăş în volumul Întoarcerea numelui – oraşul Bocşa în timp. Reşiţa : Timpul, 1997;  Dimitrie Costa în volumul Fals dicţionar de literatură bocşeană contemporană. Reşiţa: Timpul, 2001; Dimitrie Costa în volumul Carte cu scriitori. Reşiţa: TIM, 2006; Liviu Vălenaş în Cartea neagră a ceauşismului. România între anii 1965 – 1989. Bucureşti: Saeculum I.O., 2004; Constantin Toni Dârţu în Personalităţi române şi faptele lor 1950 – 2000. Iaşi: Pim, 2008; Petru Ciurea şi Constantin Falcă în volumul XII al lucrării Cărăşeni de neuitat. Timişoara: Eurostampa, 2011; Petru Ciurea şi Constantin Falcă în volumul XV al lucrării Cărăşeni de neuitat. Timişoara: Eurostampa, 2012; Gabriela Șerban în Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa. Reșița: TIM, 2013 (Bocșa – istorie și cultură; 30), revista „Bocșa culturală”. De altfel,   Adalbert Gyuris mărturisește cu mândrie că este cuprins în 65 de volume. 

Fiind un moment aniversar – împlinirea unei vârste rotunde -, dar fiind și o sărbătoare a cărții, atât familia cât și foarte mulți prieteni și apropiați au venit la întâlnirea propusă de biblioteca bocșană. Iar bucuria a fost și mai mare, deoarece în sală s-au aflat mulți copii, lucru firesc, ținând cont că unul dintre autori este copil, iar cărțile prezentate sunt cărți pentru copii.

 

Pasiunea pentru scris a fost moștenită de la bunicul Adalbert și de către nepoțica Rafaela.  Rafaela Nemeth-Gyuris are aproape 10 ani și anul trecut și-a lansat prima carte – „Steaua bunicului” (Timișoara: Waldpress, 2016) – o poveste frumos ilustrată de Radu Clețiu.

De astă dată cei doi povestitori au venit cu trei cărți de povești, cărți pentru copii: „Cățelușul norocos” poartă semnătura lui Adalbert Gyuris, a apărut la Timișoara, editura ArTPress, 2018 și este ilustrată de Luminița Mihailicenco Enikeew , iar „Ariciul isteț” și „Căprioarele regăsite” sunt povestirile semnate de Rafaela Nemeth-Gyuris și ilustrate de Luminița Mihailicenco Enikeew și Arnold Krasznec (Timișoara: ArTPress, 2018).

Toate cele trei volume întrunesc caracteristicile unor cărți pentru copii, cuprind imagini frumoase, viu colorate, fraze scurte, propoziții simple, accesibile copiilor de toate vârstele, text clar, ușor de citit, iar personajele sunt din sfera celor preferate de micuții cititori: cățeluș, arici, căprioară.

Cu siguranță, orice copil care va răsfoi aceste cărți va fi fermecat de imagini, se va regăsi în povești și va deprinde, pe lângă inteligență emoțională, și farmecul lecturii.  

Întâlnirea organizată de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa prin proiectul „Să ne prețuim valorile” s-a dovedit a fi una de suflet, cuvintele adresate de către participanți fiind prietenești și laudative. Urări de bine și felicitări au venit din partea ing. Constantin Borozan, ing. Petru Segărcean, pr. Valentin Costea, precum și din partea unor cadre didactice prezente la eveniment și a unor artiști plastici bocșeni. Iar din partea managerului instituției organizatoare și a echipei revistei „Bocșa culturală”, Adalbert Gyuris a primit o diplomă de mulțumire și recunoștință pentru frumoasă și fructuoasă colaborare.

Evenimentul s-a încheiat cu tradiționala sesiune de autografe și de fotografii.

 

„Acum bănui ce este arta: este Dumnezeu căruia i se face dor de oameni.”

(Ioan Cărmăzan)

             Ioan Cărmăzan este cunoscut ca una dintre personalităţile culturale care a adus constribuţii importante la cultura şi arta românească, la afirmarea oraşului Bocșa şi judeţului Caraș-Severin în circuitul naţional şi universal de valori.

Scriitor şi cunoscut regizor şi scenarist, profesor universitar, doctor în cinematografie și media, Ioan Cărmăzan s-a născut la 27 iunie 1948 în localitatea Satchinez, jud. Timiş, din părinţi dascăli bocşeni.

De la vârsta de 3 ani se întoarce cu familia la Bocşa (Caraş-Severin), spaţiul pe care Ioan Cărmăzan îl consideră natal, deoarece aici creşte, aici învaţă, aici se formează, de aici porneşte în viaţă şi în carieră. Bocşa este locul în care a copilărit, şi-a făcut studiile, unde a cunoscut farmecul peisajului şi al istoriei, de unde s-a inspirat în câteva cărţi şi filme. Bocșa este locul în care îl poartă pașii de oriunde s-ar afla.

De astă dată, regizorul Ioan Cărmăzan s-a aflat în drum spre Caransebeș și Moldova Nouă, locuri în care a inițiat și se derulează un Festival Internațional de Film pe care, cu pricepere și dăruire, îl manageriază.

În aceste drumuri ale sale, în după amiaza zilei de sâmbătă, 4 august 2018, la invitația bibliotecii publice, Ioan Cărmăzan a poposit la Bocșa, la bibliotecă, pentru o întâlnire cu prieteni și colaboratori bănățeni.

Coordonatorul instituției bocșene a gândit această întâlnire ca pe un moment propice pentru a-l sărbători pe acest veritabil fiu al Bocșei cu prilejul împlinirii unei vârste rotunde – 70. Așadar, o mână de prieteni, au înfruntat căldura și au venit la biblioteca din Bocșa pentru o poveste cu Ioan Cărmăzan și pentru a-i transmite urări și gânduri bune.

Totodată, inițiatorii evenimentului s-au gândit și la o prezentare de carte, o carte a cărei apariție se datorează tocmai sărbătoririi zilei de naștere a regizorului Ioan Cărmăzan.  Cartea poartă un nume sugestiv – „Descifrând Codul Cărmăzan” – și prezintă un amplu și complex dialog între scriitorul Vasile Bogdan și aniversatul Ioan Cărmăzan.

În cele aproape 700 de pagini cititorul îl descoperă pe scriitorul, pe regizorul, pe traducătorul, pe profesorul, pe columbofilul Ioan Cărmăzan, pe președintele UARF, dar mai ales, pe omul Ioan Cărmăzan, în care există foarte mult din acel spirit al poveștilor de la Bocșa; descoperă multe dintre aceste povești ale Bocșei, între care sunt inserate inedite pagini de jurnal; descoperă poveste în poveste, povestea de dincolo de poveste, povești din Bocșa și de pretutindeni.

Un volum fabulos realizat de Vasile Bogdan și Ioan Cărmăzan, îngrijit de scriitoarea Nina Ceranu, apărut la editura „Eubeea” din Timișoara avându-l consilier editorial pe scriitorul Ilie Chelariu, un volum frumos copertat de Carmen Emanuela Popa, prefațat de Otilia Sârbu și înnobilat de lucrările maestrului Silviu Orăvițan.

Un volum-poveste de și despre un om de poveste: Ioan Cărmăzan. Cititorul va putea fi martorul unor întâlniri de excepție, întâlniri ale sărbătoritului cu mari nume ale literaturii și cinematografiei românești: Sergiu Nicolaescu, Amza Pelea, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Corneliu Vadim Tudor, Lucian Pintilie, Adrian Sârbu, Danilo Kiš, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Fănuș Neagu, Nicolae Breban, sculptorii George Apostu și Constantin Lucaci și alte astfel de nume de renume.

În ultima parte a cărții există un capitol intitulat „Oglinda din privirea oamenilor” și aparține membrilor Clubului de la Timișoara, un club inventat de Ioan Cărmăzan, dar care rezistă de ceva timp și se bazează, în special, pe un  „virus” numit „prietenie”. Așadar, acest capitol al cărții este susținut de: Maria Nițu, Rodica Pop, Constanța Marcu, Ionel Sporea, Silvia C. Negru, Manolita Dragomir-Filimonescu, Veronica Balaj, Doina Moț, Ion Marin Almăjan, Nina Ceranu și acad. Ion Ungureanu.

Evident, cartea se încheie cu un Curriculum Vitae al sărbătoritului și cu imagini de familie, prezentând un parcurs frumos, firesc și nobil al bocșeanului Ioan Cărmăzan: copil, student, părinte, profesor, regizor, bunic.

Un volum de excepție dedicat unui om de excepție!

Iată, volumul a fost prezentat și la Bocșa de către editorul Nina Ceranu și autorii Vasile Bogdan și Ioan Cărmăzan. De asemenea, gânduri și cuvinte frumoase despre omul, regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan au rostit prieteni precum Gheorghe Jurma (Reșița), Călin Chincea (Berzovia), Doina Rodica Moț (Timișoara), Silvia C. Negru (Timișoara), Rodica Pop (Timișoara), Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara), Bata Marianov (Timișoara), Valentin Bugariu (Birda), Dan Gârjoabă (Sânnicolau), Constantin Tufan Stan (Lugoj), Ioan Cojocariu (Caransebeș), Victor Creangă (Bocșa), Valentin Costea (Bocșa), Doina Gârboni (Bocșa), Dorel Viorel Cherciu (Bocșa) și Adalbert Gyuriș (Germania).

Alte urări, de la alți prieteni prezenți la eveniment, au fost spuse la final, când s-au ciocnit pahare în cinstea sărbătoritului.

Organizatorii au pregătit regizorului Ioan Cărmăzan o plachetă aniversară, în semn de recunoștință și mulțumire pentru rodnică și frumoasă colaborare, iar, în locul tortului aniversar, a fost pregătit un desert bănățenesc, pe placul invitatului, cunoscute fiindu-i gusturile culinare. Este vorba despre tradiționalele găluște cu prune (gomboți), pe care Ioan Cărmăzan le-a primit cu bucurie și le-a savurat alături de prieteni.

Astfel s-a încheiat o întâlnire de suflet, o întâlnire organizată cu drag de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și echipa revistei „Bocșa culturală” pentru a aniversa una dintre personalitățile culturale bocșene de talie internațională precum este maestrul Ioan Cărmăzan și acasă. Adică, în una dintre „acasele” lui Nuțu Cărmăzan: la Bocșa.

La mulți ani, Ioan Cărmăzan!

 

(dialog cu medicii stomatologi Oana și Radu ARTEAN – Hunedoara)

            Recent am cunoscut la locul lor de muncă pe doi medici tineri – soț și soție – care au pornit împreună pe același drum al profesiei și care au o carte de vizită care reflectă că și-au luat munca în serios, cu responsabilitate.

            Pe lângă motivul sufletesc al alegerii meseriei, ei se impun prin dăruirea fiecărei clipe în împlinirea mandatului de încredere dat de pacienți.

            Pe acest fond, am purtat un dialog sincer, responsabil.

 

            – De ce medic stomatolog?

            – (R. A.) Venind dintr-o familie cu „tradiție” în medicină, decizia a venit firesc. De ce stomatolog? Pentru că această meserie cere responsabilitate, perseverență în pregătirea profesională care să-mi definească personalitatea.

            – (O. A) Când am luat decizia a fost în primul rând dorința de a avea o meserie pe care să o practic cu plăcere. A fost și o influență a unei prietene. Așa că, se dovedește că această meserie mi se potrivește.

           – Cum apreciați începutul de drum în meseria aleasă?

            – (R. A.) A fost plăcut, marcat pe alocuri de ezitări specifice începutului.

            – (O. A) A fost dificil. M-am întâlnit față-n față cu pacientul fără să am în spate un medic de specialitate care să mă îndrume. Dar, am depășit cu încredere și optimism debutul. Era și normal să fie așa.

            – Ce satisfacții vă aduce această profesiune?

            – (R. A.) Mulțumirea citită în ochii pacientului. O satisfacție aparte am atunci când pacientul vine în cabinet rezervat, temător de durere, iar după una – două ședințe, vine cu drag, cu încredere.

            – (O. A) Am o meserie solicitantă fizic și psihic. Încerc să am satisfacția efectuării unui tratament bine făcut, cu responsabilitate și pasiune și cu eficiență pentru pacient.

            – Care a fost prima emoție pozitivă a debutului în activitatea profesională?

            – (R. A.) O asemenea emoție mi-a oferit primul pacient venit de urgență, cu teamă, pentru o extracție și care a plecat încântat de operativitatea intervenției și cu lacrimi în ochi de bucurie mi-a mulțumit.

            – (O. A) Când primul pacient a plecat din cabinet mulțumit de tratamentul oferit, bucuros, cu zâmbet pe buze. 

            – Care credeți că ar fi rafinamentul specific meseriei?

            – (R. A.) Implicarea cu responsabilitate în stabilirea tratamentului și o continuă pregătire profesională, dar și urmărirea eficienței tratamentului acordat.

            – (O. A) O bună comunicare cu pacientul și tehnicianul dentar, dar și utilizarea unor metode noi, moderne.

            – Ce înseamnă pentru d-vs. pacientul?

            – (R. A.) Un om care suferă și mi-a acordat încredere în a-l trata. Un om ce trebuie să beneficieze de experiența mea profesională.

            – (O. A) O persoană care suferă o durere dentară care trebuie eliminată, prin profesionalismul ce-l dovedim. 

            Așadar, am stat de vorbă cu doi medici tineri, bine pregătiți profesional, ce dovedesc mult optimism și care în căutările lor, mereu răscolesc raftul plin de bogăție al meseriei alese care i-a atras ca un magnet, ei având dorințe sincere ce curg din suflet ca valurile unui râu cu nuferi care se revarsă pe lunci trezite de diminețile în care păsările cântă imnul vieții, al tinereții.

       Ei se implică în mod conștient și creator în spiritul unui profund profesionalism, fiind mereu legați sufletește de pacienții pe care-i tratează.

 

Ioan Vlad

Georgeta- Ileana Cizmaș

(dialog cu Paula LUCULESCU medic coordonator – compartimentul chirurgie plastică, Spitalul Județean Deva)

 

            – Prin ce se poate caracteriza activitatea unui medic aparținător unui compartiment de chirurgie plastică?

            – Prin vocația dragostei de om, grija și respectul de pacient, adevărate atribuții pe domeniul formării profesionale.

            – Cât despre compartimentul ce-l conduceți, ce ne puteți spune?

            – Avem un colectiv format exclusiv din femei, bine închegat, cu o experiență valoroasă. Eu lucrez aici din 2002. Împreună cu colega mea Corina CLEPCE și celelalte membre ale colectivului, încercăm cu multă responsabilitate să facem din acest compartiment o fereastră mereu deschisă spre pacienți, iar pregătirea noastră profesională să fie o sintagmă ce ne definește pe fiecare în parte.

            Aici la noi, pe fondul grijii față de pacienți, se găsește un spațiu de muncă, colaborare  și afirmare profesională. 

            – Vă confruntați și cu greutăți?

            – Da. Cu situația generată de continua schimbare a sistemului de sănătate care nu prea are ca pion principal pacientul. Noi încercăm să compensăm unele neajunsuri prin servicii medicale moderne, actualizate, prin răbdare, calm și o continuă pregătire profesională.

            – Personal, aveți modele care vă inspiră?

            – Nu pot spune că nu, dar singurul etalon de care am ținut cont este propria mea pregătire profesională și dorința de performanță.

            Trebuie să ai convingerea că dorești un adevărat lucru, o faptă, prin muncă, seriozitate și hotărâre.

            – Aveți în evidență numărul de intervenții chirurgicale efectuate de D-vs.?

            – Da, peste 6500 și pot spune că satisfacția mea este de fiecare dată când văd pacienții vindecați și mai ales cei cu arsuri grave.           

            – Care vă sunt gândurile de viitor?

            – Sub semnul dragostei pentru meseria aleasă – devenit normă de viață – îmi doresc să fiu un medic cu o personalitate care să evidențieze demersul meu biografic.

       Voi încerca să mă lupt cu mine, cu îndoielile și temperamentul meu, insuflându-mi optimismul, bucuria și încrederea în împlinirea propriei meniri.

 

Ioan Vlad

Georgeta- Ileana Cizmaș

 

Membrii Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu cei ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița s-au bucurat alături de toți enoriașii romano-catolici din Reșița și nu numai la aflarea comunicatului din 16 mai a.c., prin care se aducea la cunoștință că parohul Parohiei „Maria Zăpezii”, József Csaba Pál va deveni noul episcop diecezan de Timișoara.

Acum am ajuns la momentul despărțirii de dânsul și să ne bucurăm de consacrarea sa ca episcop de Timișoara.

Programul detailat al zilelor următoare va fi următorul:

5 august 2018, ora 10.30, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:

Sfântă Liturghie de hram, oficiată în trei limbi cu participarea părintelui canonic de Timișoara și arhidiacon al Banatului Montan, József Csaba Pál, și a părintelui capelan János Várga, ambii din Reșița. În cadrul acestei Sfinte Liturghii de hram, păr. József Csaba Pál, numit episcop diecezan de Timișoara la 16.05.2018, își va lua rămas bun de la parohia „Maria Zăpezii“, unde a slujit ca paroh timp de aproape 31 de ani (2.10.1987 – 5.08.2018), urmând ca în data de 6 august 2018 să fie sfințit episcop în Domul din Timișoara.

Înfrumusețarea liturgică muzicală a Sfintei Liturghii de hram va fi oferită de: corul parohial „Harmonia Sacra” (dirijor: George Colța), corul de tineret reșițean „Fiamma” (coordonator: Christine Maria Surdu) și fanfara „Musikkapelle Banater Schwaben Augsburg” din Germania (dirijor: Werner Zippel).

 

 

6 august 2018, ora 10.00, Catedrala (Domul) „Sfântul Gheorghe“ Timișoara:

Sfântă Liturghie pontificală de consacrare și instalarea episcopală noului episcop diecezan József Csaba Pál, care a fost timp de aproape 31 de ani (2.10.1987 – 5.08.2018) paroh la parohia „Maria Zăpezii“ din Reșița. Consacratorul principal va fi episcopul dr. h.c. Martin Roos din Timișoara, administrator apostolic. Co-consacratori vor fi dr. Ioan Robu, arhiepiscop de București, mitropolit al provinciei mitropolitane latine, și dr. György Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia.

 

Comunitatea germană îi mulțumește părintelui arhidiacon József Csaba Pál pentru anii petrecuți împreună la Reșița și în Banatul Montan, urându-i din toată inima binecuvântare și har în noua misiune pe care i-a încredințat-o Bunul Păstor!

Erwin Josef Țigla

Una dintre manifestările omagiale de anul acesta reunite sub titlul de „Peter Rosegger la 175 de ani de la naştere şi 100 de ani de la trecerea în eternitate” se va derula de marți, 31 iulie la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din urbe, chiar în ziua de naștere a scriitorului în urmă cu 175 de ani. Manifestările vor debuta la ora 18.00 cu lecturări din opera scriitorului german și legăturile sale cu familia regală din România.

Manifestarea va fi conturată de expoziţii de fotografii, carte, picturi şi filatelie, dedicate evenimentului aniversar.

 

Erwin Josef Ţigla

Zile de cultură și credință în comuna Mehadia, Caraș Severin.

20 – 21 iulie 2018

Simpozionul „Fiii satului”și tradiționala rugă bănățeană.

 

Și în acest an am avut bucuria și onoarea să particip la o importantă sărbătoare a celei mai mari comune cărășene, și anume la „Întâlnirea cu fiii satului” din Mehadia, cu prilejul Hramului Bisericii Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul.

Pus sub semnul Centenarului Marii Uniri, simpozionul „Întâlnirea cu fiii satului” la Mehadia din 20 iulie 2018 a avut menirea de a aduna oameni de seamă din întreaga țară, apropiați ai Mehadiei și vechi colaboratori, fiii satului plecați pe alte meleaguri, dar pe care pașii îi întorc, întotdeauna, spre plaiurile natale, pentru a sărbători împreună tradiția, istoria și frumusețea acestei vetre milenare.

Cu acest prilej a fost lansat și volumul „Mehadia – anul de foc 1918” semnat de Caius Danciu și Nicolae Danciu Petniceanu și apărut la editura „Cetatea cărții” din Mehadia în anul 2018, precizând prof. Caius Danciu că: „Mehadia patriarhală și iluminată de trecutul glorios, a drumețit și a irizat trei culori pe cărările Banatului Montan, până la Alba Iulia, întorcându-se cu România Mare, proslăvind în avlia bisericii martirii Neamului Românesc”.

Așa cum spune tradiția, ziua a început în biserică, cu o frumoasă slujbă oficiată de către un sobor de preoți, o biserică aflată în restaurare, cu picturi recente, pe care încă nu s-a uscat vopseaua și care-și așteaptă cu emoție târnosirea, o biserică păstorită cu pricepere de inimosul pr. Ciprian Zarescu.

Apoi, preoții slujitori au săvârșit o slujbă de sfințire a lucrărilor de la Căminul  cultural „General Nicolae Cena” din Mehadia și au dat startul lucrărilor simpozionului „Fiii satului”.

În deschidere, în cadru festiv și oficial, primarul Iancu Panduru a cinstit, cu acest prilej, câțiva dintre cei mai importanți fii ai Mehadiei, înmânând Titlul de Cetățean de Onoare „pentru activitate profesională și extraprofesională depusă și pentru rezultatele deosebite dobândite care au contribuit la sporirea zestrei spirituale și patrimoniale a Mehadiei, la promovarea localității în spațiul românesc” profesorului Mihai Belchite, profesoarei Ana Zeicu și, postmortem, profesorului Ion Băcilă. Un gest lăudabil și emoționant.

După cuvântul de bun venit adresat de edilul Iancu Panduru, oaspeți de seamă au  prefațat lucrările simpozionului: președintele Consiliului Județean Caraș-Severin Silviu Hurduzeu, președinte și deputat Ion Mocioalcă, fiu al satului, deputatul Ion Tabugan, viceprimarul Traian Stângu, scriitorii timișoreni Titus Suciu, Caius Danciu, Dănilă Surulescu, Ion Mănescu, Horia Țâru, Ioan Ionescu, Silvia Hârceagă, reșițenii Nicolae Sârbu și familia prof. univ. Ioan Vela, aninenii Mihai Chiper și Ion Rășinaru, bocșenii Gabriela și Tiberiu Șerban, almăjenii Pavel Panduru, Dorin Bălteanu, Nicolae Danciu Petniceanu, Mihai Corneanu, Gheorghe Mirulescu, Costel Vlaicu, Tulian Domilescu, Gheorghe Băcanu, Andrușca Vătuiu, Miruna Șchiopu și nobila doamnă Cornelia Feneșan.

Deosebit de interesante s-au dovedit a fi expunerile prof. Mihai Belchite și ing. Traian Stângu cum încântătoare s-a dovedit și de această dată dna. Anișoara Zeicu într-un recital de poezie eminesciană.

Într-o sală devenită neîncăpătoare, la ceas de importantă sărbătoare, Mehadia și-a adunat și și-a cinstit fiii de ieri și de azi, pentru că „este important să ne cunoaștem istoria și strămoșii, să știm cine suntem și de unde venim, să izvodim dovezi care atestă spiritualitatea patrimonială a unui loc de legendă cum este Mehadia și, bineînțeles, să ne cinstim cum se cuvine satul și oamenii săi”, motiva primarul Iancu Panduru în deschiderea evenimentului.

O întâlnire de suflet organizată cu migală și pricepere de Primăria și Consiliul Local Mehadia și moderată de către scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu. Un eveniment care se înscrie cu mândrie nu doar în paginile unei valoroase istorii locale, ci, în acest an al sărbătorii centenarului Marii Uniri, în anul omagial al unității de credință și de neam, un astfel de eveniment  a împletit armonios la Mehadia istoria, tradiția și spiritualitatea printr-un excepțional act cultural de cinstire și omagiere a fiiilor satului.

Acum 21 de ani autoritățile locale bocșene au hotărât ca Sf. Prooroc Ilie să fie patronul spiritual al orașului Bocșa dat faptul că cel mai important și cu tradiție eveniment al orașului este la această sărbătoare, când mii de oameni, din toate părțile, se îndreaptă în pelerinaj spre Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor Vasiova.

Așadar, de 21 de ani, cu prilejul acestei sfinte sărbători, alături de obișnuitul praznic al hramului Mănăstirii care se desfășoară în perioada 19 și 20 iulie și care constă într-un program de slujbe religioase pe timp de zi și de noapte, la care iau parte mulțime de pelerini, instituțiile de cultură s-au alăturat acestei frumoase sărbători și au organizat, de-a lungul vremii, diverse activități culturale, mai mult sau mai puțin fastuoase, însă de impact.

 Lansări de cărți, expoziții, întâlniri cu scriitorii, urmate apoi de tradiționalul pelerinaj la Mănăstire au fost organizate de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa cu prilejul acestui eveniment. Mai mult, instituția cărții a inițiat un proiect intitulat „La Bocșa de Sf. Ilie”, proiect cuprins în programul de activitate și în cadrul căruia au fost puse la cale astfel de întâmplări îmbucurătoare pentru publicul amator de artă, literatură, cultură.

Din anul 2017 autoritățile locale au hotărât ca în această perioadă a anului să fie o adevărată sărbătoare a orașului organizând „Zilele orașului Bocșa”, un eveniment care cuprinde activități culturale, partea religioasă și tradițională, dar și un program recreativ, de show, constând în spectacole folclorice și muzică pop-dance (muzică ușoară).

Evident, în cadrul acestui eveniment complex intitulat „Zilele orașului Bocșa” biblioteca își derulează deja tradiționalul proiect „La Bocșa de Sf. Ilie” organizând activități culturale cunoscute și specifice: lansări de cărți, expoziții, lansări de reviste, întâlniri cu scriitori și oameni de seamă.

Joi, 19 iulie 2018, în sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa a avut loc un triplu eveniment organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în parteneriat cu Mănăstirea Sf. Ilie, Casa de cultură și Primăria orașului Bocșa, și anume: lansarea volumului „Picături de artă și credință la Bocșa”, lansarea celui de-al doilea număr pe anul 2018 al revistei „Bocșa culturală” și vernisarea unei expoziții pe temă religioasă – biserici din Bocșa – picturi realizate de Nik Potocean.

Volumul ”Picături de artă și credință la Bocșa” (coordonator Gabriela Șerban, prefață Gheorghe Jurma și imagini Nik Potocean) a apărut la editura TIM din Reșița și se înscrie în seria „Bocșa – istorie și cultură” având nr. 43 de apariție. Este un nou volum apărut sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, cu sprijinul TransProtector (dir. Ionel Pau), dar și cu sprijinul și importantă contribuție a editurii TIM și a directorului acesteia, criticul Gheorghe Jurma.

Mai mult, realizatorii au considerat că, în acest an al sărbătorii centenarului Marii Uniri, în anul omagial al unității de credință și de neam, un astfel de volum nu face altceva decât să împletească armonios arta și spiritualitatea printr-un excepțional act cultural.

 „Bibliotecara Gabriela Șerban, care a inițiat și coordonat cartea, a gândit să ofere utile sinteze despre bisericile din Bocșa și o viziune artistică a lor prin picturile lui Nicolae Potocean. E o propunere interesantă, în continuarea altor studii mai vechi sau mai recente dedicate istoriei și geografiei ecleziastice bănățene, inclusiv ale cercetărilor din Bocșa, de altfel citate în articolele cuprinse în volum.” specifică Gheorghe Jurma în prefața cărții.

În volum sunt cuprinse 11 lucrări ale artistului plastic Nicolae Nik Potocean, reprezentând cele 11 biserici ortodoxe, catolice și reformată din orașul Bocșa, lucrări expuse și vernisate în cadrul manifestării.

La eveniment au luat parte oameni de cultură, scriitori, preoți și mulți prieteni ai bibliotecii. Despre eveniment au vorbit la modul superlativ pr.prof.dr. Ionel Petrică (Bocșa), pr. insp. Mihai Ciucur (Reșița), pr.dr.Valentin Bugariu (Birda), prof.dr. Mihai Vișan (Bocșa), scriitorul și editorul Gheorghe Jurma (Reșița), scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia), Dan Liuț (Bocșa), prof.dr. Călin Chincea (Berzovia), Mihai Chiper (Anina), poetul Iulian Barbu (Reșița), scriitorul Titus Suciu (Timișoara) și alți dragi prieteni, importanți oameni de cultură.

Revista „Bocșa culturală” nr. 2/ 2018 (101) a fost prezentată succint de Gabriela Șerban, în sală fiind prezenți mulți dintre colaboratorii revistei, poeți, scriitori, dascăli și preoți, realizatori de cărți, reviste și alte publicații importante.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe și cu tradiționalul pelerinaj la Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor Vasiova.

(dialog cu Emil MITRANOVICI – medic primar urolog, doctor în științe medicale)

 

            – Este grea munca de urolog?

            – Da. Foarte grea.

            – Ce v-a făcut să profesați o asemenea activitate medicală?

            – Era în 1999. La Deva, era singura profesie chirurgicală disponibilă.

            – Sunteți șeful secției urologie a Spitalului Județean Deva. Cum caracterizați colectivul ce-l conduceți?

            – Foarte bun – competent în specialitatea urologie.

            – Secția pe care o conduceți se confruntă și cu greutăți a căror rezolvare vă depășește?

            – Da. Este vorba de insuficienta dotare cu aparatură și personal.

            – Sunteți unul dintre urologii apreciați. Cum comentați această situație?

            – Nu comentez. Să mă aprecieze pacienții tratați sau operați de mine.

            – Care vă sunt calitățile profesionale datorită cărora pacienții vă aduc de fiecare dată mulțumiri?

            – După mine, modul în care îi tratez și deciziile mele chirurgicale corecte. Nu-i forțez în deciziile lor și le respect opinia, dar le și explic despre boala de care suferă și cum aceasta poate fi tratată.

            – Ce ziceți, valoarea D-vs. profesională creează invidii?

            – Da, tot ce este posibil. Personal nu am constatat acest aspect.

            – Punctați-ne un moment al carierei D-vs. care v-a adus o satisfacție inedită.

            – Sunt mai multe momente, în special în cazuri grave, cu pacienți care au plecat acasă sănătoși și cu zâmbetul pe buze.

            – Privind continua pregătire profesională și științifică, ce ne puteți spune?

            – Un amănunt, printre altele, am competență în ecografie, litotriție, uro-ginecologie etc., în management sanitar și sunt doctor în Științe medicale. 

            – Cât despre intervențiile chirurgicale, ce amănunte ne puteți oferi?

            – Realizez anual între 280-300 de intervenții chirurgicale, cu foarte puține cazuri care au complicații. În 16 ani de activitate am avut doar 3 cazuri de deces după intervenții, acestea însă din cauza stării avansate a bolii în care pacienții s-au internat. În multe cazuri, am trimis pacienți pentru reevaluare în unele centre urologice din țară.

            Succesele mele în urologie mi-au adus desigur multe satisfacții, dar și munca depusă a fost pe măsură.

            – Cum vă vedeți viitorul profesiei?

            – Destul de incert, având în vedere subfinanțarea și lipsa de preocupare a celor care au datoria să facă dotarea secției cu aparatură modernă și nu numai.

           

            … Așadar, am cunoscut un OM, un MEDIC, care își face datoria cu pasiune, seriozitate și competență. Fiecare din faptele sale sunt o confirmare a priceperii – emblema statornică a competenței profesionale. Aceasta, pentru că și-a făcut din profesie o performanță, un argument al faptelor împlinite de fiecare dată cu succes.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

După șapte decenii de viață activă, dedicată interpretării, creației și cercetării, un artist prolific intrat într-al nouălea deceniu de viață se poate așeza pe locul său, după expresia lui Petre Țuțea, întru neamul său și Dumnezeu …

La șaptezeci și cinci de volume publicate, unul și unul de viață activă, poți conclude că nu ai trecut prin viață ca umbra pe apă! …

Volumul recent: „DUMITRU JOMPAN – UN MUZICIAN BĂNĂȚEAN OCTOGENAR“, Editura Gens Latina, 2018, 605 pagini, evocă traseul vieții creatoare, al autorului oglindit în aprecierile unor personalități ale vremii, contrazicând expresia coșbuciană: „Ce urmă lasă șoimi-n zbor / Ce urmă peștii-n apa lor? …“ Urmele lăsate în vreme de Jompan sunt pregnante, monumentale, vizibile, iar bogatul capitol „LAUDATIO“, pp. 297-363 exprimă aceste aprecieri de recunoaștere a muncii de interpretare, creație și cercetare a autorului, încât … pare a se fi spus ce este de spus …

Observația noastră constantă, de om al locului, a fost însă aceea că exercițiul de admirație adresat maestrului se cere distribuit între prolificul creator și „ortacul său de viață“ (după expresia locului): învățătoarea Lia Jompan, soția Domniei Sale, cea care și-a înțeles și asumat menirea, pietuând, din primul moment, asupra-și toate asprimile vieții, lăsând liniștea creatoare și creând un climat familial să îl învăluie, pe cel care este prof. univ. Dr. Dumitru Jompan, cel care a înălțat, întru artă, o viață dedicată Frumosului; cel care nu lasă din mână bagheta și condeiul și …  pentru emoția umană, încă cioplește la opera sa munumentală …

Anii ce vin, anii karmici de destin și împlinire, dorim să fie ceea ce sunt deja: ani de pregnantă sinteză creatoare; numai lumină, întru lumina pură a dăinuirii de neam; întru creației și întru credința în sens! …

 

Marga, la 20.VI.2018

 Ion Kaleve