Erwin Josef Țigla: Ion Stendl – la ceas aniversar!

2019-02-18_103825„În decursul activității mele de până acum m-am ghidat după experiența reșițeană de a acorda meseriei un loc privilegiat, ce l-am urmat cu seriozitate și perseverență. Asemeni unui experiment alchimic, am presărat în meserie un dram de poezie, ca să schimbe totul în artă. Rămâne o întrebare, dacă am izbutit…

Ca un pescuitor de perle m-am scufundat mereu, dar am ieșit la suprafață de cele mai multe ori cu un pumn de nisip!

Am plecat de acasă la 18 ani, am studiat și mi-am găsit rostul la București, dar parcă în acest lung răstimp am stat mereu cu picioarele desculțe în Bârzava, înconjurat de Dealul Crucii, Dealul Golului și Driglovăţ…

Mai am un reazim: casa din Colonia Oltului nr. 6, unde m-am născut, am copilărit și care apare mereu în visele mele.

După plecarea părinților mei în lunga lor călătorie fără întoarcere, mi-au rămas mai departe Bârzava și dealurile din jur, dar și un larg cerc de prieteni care mă iubesc și mă ocrotesc, și datorită dumnealor sunt azi aici prezent.

Sunt adânc emoționat, onorat peste măsură de acordarea acestei înalte distincții pe care o înserez ca o nestemată în palmaresul meu și pentru care vă mulțumesc din inimă!”

Cu aceste cuvinte simple și totuși pline de sens, artistul plastic de renume internațional Ion Stendl a mulțumit Consiliului Județean Caraș-Severin la data de 19 noiembrie 2008 pentru înalta onoare care i-a fost dată, de a fi numit Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin.

Pentru noi, reșițenii și locuitorii Banatului Montan deopotrivă, Ion (Hans) Stendl înseamnă foarte mult. Născut pe meleagurile Reșiței în data de 18 februarie 1939, a urmat între anii 1945 – 1956 Școala elementară și Liceul Mixt la Reșița, după care, între anii 1957 – 1963, a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Facultatea de Arte Decorative, secția Pictură Monumentală, cu profesorii Ion Popescu-Negreni, Ștefan Constantinescu și Gheorghe Popescu. În anul 1962 s-a căsătorit cu Teodora Moisescu, colegă de studii, de asemenea un nume de referință în arta plastică românească contemporană. În anul 1963, după absolvirea studiilor, a fost repartizat preparator la Catedra de Pictură Monumentală, în anul 1966 a devenit asistent, iar în 1973 lector. Avansarea mai departe i-a fost oprită, nefiind membru P.C.R. Reparator, în anul 1990, a fost numit profesor la catedra de Artă Murală, activând ca profesor până ieșirea la pensie. În anul 2002 a susțin o teză de doctorat în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, cu tema „Desenul – estetica, suporturi, materiale”.

>>>>>>>>>>>>articol întreg

Eveniment de rezonanță UZPR, în premieră la Târgul „Gaudeamus”

gaudeamus-252x300Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a participat, în premieră, la Târgul de Carte „Gaudeamus”, standul UZPR constituindu-se într-un punct care a stârnit cel mai viu interes.

Târgul Internaţional „Gaudeamus” 2018 a stat sub semnul a trei remarcabile aniversări: Centenarul Marii Uniri, al Primului Război Mondial și împlinirea a 90 de ani de către Radio România. Uniunea Ziariștilor Profesioniști a fost prezentă, în premieră la acest târg, cu un stand incluzând producții editoriale proprii, volume şi publicaţii editate de ziariștii-scriitori, membri ai UZPR.

Programul prezenței Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România la Târgul „Gaudeamus” a inclus lansări de carte – „Povestea unui steag tricolor”, de Ioan Ion Diaconu (reeditare 2018, ediția a II-a, îngrijită de Mădălina Corina Diaconu, fiica regretatului realizator), „Amprenta unui gând”, de Ion Andreiță, „O ultimă iubire”, de Corneliu Filip, „Ecouri din lumină”, de Lică Pavel, „Poeme înlăcrimate”, de Dumitru Buțoi, „Lecturi cu premeditare”, de Marian Nencescu, „Viața ca un spectacol”, de Viorel Popescu, „Însemnările unei Femei în Tranziție” și „Republica Moldova – prizonieră a Geopoliticii între Bruxelles și Moscova”, de Corneliu Filip sau „Timbre de lipit pe suflet”, de Firiță Carp. De asemenea, a fost pre¬zent în cadrul standului volumul „În balansul vremurilor”, de Carol Roman, câștigător al Marelui Premiu al UZPR pe anul 2015, precum și alte numeroase apariții editoriale care au stârnit un viu interes în rândul vizitatorilor. Un moment aparte l-a constituit sesiunea de desen live, cu autorul de benzi desenate Mihai Grăjdean. Prezentările acestor volume, precum și discuțiile pe marginea activității editoriale a UZPR au fost susținute, printre alții, de Dragoș Șeuleanu, Mihai Milca, Titus Vâjeu, Florentin Popescu, Ștefan Mitroi, Dorel Vidrașcu, Ducu Bertzi, Virgil Vochină, Petre Crăciun sau Florin Dochia.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a inclus în cadrul standului propriu şi producţie editorială din acest an a membrilor filialei Bacău – Neamţ. Almanahul filialei, ediţia 2018, și Almanahul sportiv băcăuan 2018, ambele volume editate de filiala Bacău Neamţ a UZPR, au constituit atracţii certe ale standului.

Succesul notabil înregistrat de UZPR la Târgul „Gaudeamus” a reconfirmat valoarea și importanța în societate și pentru public a publicisticii profesioniste și a jurnalismului de înalte standarde. (R.I.)

Revista UZP nr.12

Anunţ manifestare 13 februarie

Manifestarea programată pentru

13 februarie 2019, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Lansarea volumelor „Răsaduri”, Editura Gordian Timișoara, 2017, și „Poeme libere”, Editura Gordian Timișoara, 2018, ambele de Octavian Doclin, precum și „Grafeme. Lecturi din provincie”, Editura Gordian Timișoara, 2017, de Ada D. Cruceanu. Ambii autori, Ada D. Cruceanu și Octavian Doclin, își lansează și volumul comun „Față în față IV. Docliniada” Editura Gordian Timișoara, 2017.

Va fi reprogramată pentru luna martie.

 

Cu stimă,

Erwin Josef Tigla

INVITAȚIE

 7 februarie 2019, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte în limba română: Rudolf Gräf, Daniela Stanciu,
„Loyalitätswechsel und institutioneller Neuanfang. Die regionalen deutschen
Minderheiten in Rumänien, 1918 – 1928” (= „Loialități în schimbare și
începuturi instituționale. Minoritățile germane regionale din România, 1918
– 1928”, Presa Universitară Clujeană, 2018. Invitat de onoare: prof. univ.
dr. Rudolf Gräf (prorector al Universității „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca și
director al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu).

2019-02-06_104230

INVITAȚIE

6 februarie 2019, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte: Constantin Rupa, „Metaftizica. Hypópoeme“, Editura Vinea București, 2018.

2019-02-06_073753

Gabriela Șerban: Ziua Internațională a Cititului Împreună sărbătorită la bibliotecă și în 2019

În prima zi a lunii februarie, în întreaga lume este sărbătorită Ziua Internațională a Cititului Împreună, un eveniment global la care participă milioane de oameni.

Evenimentul, organizat de LitWorld, întrunește într-o singură zi copii și tineri, adulți și vârstnici din peste o sută de țări ale lumii și se dorește  a fi un îndemn la lectură, o frumoasă celebrare a puterii Cuvântului.

De cinci ani, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa  s-a alăturat acestui atractiv proiect și, la 1 februarie, invită tineri și vârstnici pentru a citi împreună, cu voce tare.

În acest an, cei care au răspuns invitației bibliotecii bocșene au fost elevii clasei a III-a B de la Liceul Teologic Baptist Reșița, secția Bocșa, alături de dna.înv. Dagmar Schmidt și de eleve voluntare de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, domnișoarele Elena Mărgineanțu și Miriana Maricuțu.

Și la această ediție participanții au ascultat povestiri cu tâlc, s-au plimbat printre rafturile bibliotecii și au răsfoit cărți pentru copii (și nu numai).Fascinați de mulțimea și diversitatea cărților, copiii prezenți la eveniment au promis că-și vor face un obicei din a trece pragul bibliotecii.

Evident, întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de fotografii, cu diplome, dar și cu jucării primite în dar de la prietenii bibliotecii bocșene.

NATURA: DE LA PROFESIUNE LA MAGIE

Miercuri, 30 ianuarie 2019, Administraţia Parcului Naţional Domogled Valea Cernei a găzduit, la Băile Herculane, evenimentul „Natura: de la Profesiune la Magie”.2019-01-31_193618

Invitaţi la eveniment au fos elevi de la liceele din Băile Herculane şi Mehadia, iar scopul acestui eveniment a fost acela de a motiva tinerii în a-şi construi vise şi pasiuni încă de la vârste fragede şi să rămână consecvenţi viselor lor, căci prin pasiune, perseverentă şi seriozitate, totul poate deveni într-o zi realitate.

Protagoniştii acestui eveniment au fost Cătălin Şutoi, fost Realizator Tv de emisiuni despre Natură şi Sport extrem, un om care toată viaţa a iubit natura sub toate formele ei, transformând asta într-un mod de viată, actualmente fiind managerul unei firme de Turism de Aventură şi Evenimente Teambuilding în una dintre cele mai mari şi frumoase Rezervaţii Naturale din Germania, şi Dan Alexoae, kinetoterapeut si adânc cercetător al medicinei străvechi.

Cătălin este specializat încă de la vârste fragede în: Speologie, Alpinism, Parapantism, Canyoning, Salvamont şi Salvaspeo. La vârsta de 13 ani, când lua primul contact cu muntele condiţiile erau vitrege, echipamentul specializat nu exista, dar el a rămas fascinat de ceea ce văzuse acolo şi trecând peste toate piedicile materiale ale vremurilor de început a rămas consecvent şi serios visului avut, şi anume acela de a trăi din a merge pe munte şi a face ce-i place.

Cătălin spunea: ,,la vârsta de 13 ani bunul meu prieten Mircea Leuştean vecini fiind, mă vedea mai tot timpul prin copacii din faţa blocului, într-o zi a venit acasă la ai mei bunici, întrebându-i dacă ma lasă cu el la munte, în Retezat.

În acea excursie mergea şi o vecină care stătea faţă în faţă cu mine, tinându-şi banchetul şcolar tot în acea locaţie din Retezat. Deja eram cu doi oameni de încredere, iar bunica a zis fără ezitare DA. Am ajuns acolo cu o gentă de voyage, fără nici un alt echipament special, pe mânerele genţii bunicul a cusut burete dintr-o banchetă veche de bucătărie, pentru a nu mă răni acele cureluşe foarte subţiri. Bocanci… nu mai vorbesc, aveam bocancii mătuşii mele cu două numere mai mari, dar nimic nu mai conta. Eram acolo, acolo unde nu visasem să ajung, vedeam stânci golaşe şi impunătoare, simţeam un miros ce nu-l simţisem până atunci, acela de răşină de brad, iar totul părea rupt din basm, oameni cu rucsaci cât ei de mari, corturi, foc de tabără si lume care cânta la chitară in faţa focului. Bineînţeles, Retezatul fiind un munte ploios, Magia nu a durat mult, la două zile de la apariţia noastră a început ploaia si imediat în zilele următoare nu mai aveam nimic uscat în ce să mă schimb, aici a intervenit panica mea de copil care vroia instant acasă.

Aceasta a fost prima mea experienţă cu muntele! Am rămas totuşi fascinat de cele trăite înainte să se pună acea vreme ploioasă şi am vrut să aprofundez si mai mult. La 14 ani deja făceam parte dintr-o organizaţie non guvernamentală cu profil de Munte, unde am început pentru câţiva ani să ies la munte într-un cadru organizat.

Bineînţeles, am vrut mai mult de atât şi a trebuit să-mi iau zborul spre alte zări, pentru a lua contact cu cât mai multe sporturi montane. Aşa am început să caut federaţii şi organizaţii care mă puteau iniţia în tainele Speologiei, Alpinismului, Parapantism, Canyoning şi multe altele.

La vârsta de 24 de ani deja îmi atinsesem toate obiectivele trasate în materie de Şcoli de munte. De acum rămânea sa învăţ şi pe alţii ceea ce eu învăţasem la aceste şcoli, de aici totul a început sa fie răsplătit. Visul devenea Realitate„.

Dan Alexoae – kinetoterapeut şi psiholog, este un neobosit călător şi iubitor al munţilor. De mai mulţi ani caută, cu neostoită curiozitate, locurile unde mai vieţuiesc persoane care mai ştiu arta străveche a lecuirii cu buruieni sau vorbe modite. Etnoiatria sau etnopsihiatria sunt ştiinţe noi care, cu timiditate, vin să aducă şi ele contribuţie la arta vindecării.

Bătrânele analfabete din cătunele greu accesibile sunt deţinătoare ale unor informaţii şi cunoştinţe moştenite de la generaţiile trecute. Mai mult, aceste persoane sunt păstrătoare ale unei Cunoaşteri încă puţin studiată. Aceasta nu-i simplă tradiţie, colecţie de superstiţii sau obiceiuri ci are profunde şi consistente explicaţii fiziologice, neurologice, ştiinţifice„, a dezvăluit Dan participanţilor la eveniment.

Evenimentul – o amplă disertaţie despre magia muntelui si a vindecării străvechi – a fost încununat de succes, iar participanţii au fost ochi şi urechi la cei doi aventurieri şi la poveştile lor de viaţă.

Majoritatea elevilor şi-au arătat interesul în a participa la o drumeţie organizată de Cătălin Şutoi şi Dan Alexoae.

Protagoniştii speră ca, după această întâlnire, ilustrată şi cu fotografii din viaţa lor, să fi motivat câţi mai mulţi tineri în a proteja şi iubi natura.

■ Teodor Abagiu

Gabriela Șerban: „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină”, ed. a IV-a, Bocșa, 2019

Sfinții Trei Ierarhi sunt cunoscuți în credința ortodoxă ca luminători, ca propovăduitori ai unor învățături menite atât să întărească dreapta credință, cât și să lumineze poporul. Mai mult, Sfinții sunt model de viață dăruită lui Dumnezeu. „Mari dascăli ai lumii și Ierarhi”, sunt socotiți cele mai strălucite modele de păstori ai credinței ortodoxe.

Pornind de la aceste considerente, miercuri 30 ianuarie 2019, după Sfânta Liturghie, de sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, Centrul de tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română, în parteneriat cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa au organizat cea de-a IV-a ediție a Simpozionului ”Sfinții Trei Ierarhi, modele  de educație creștină”.

Despre importanța și semnificația sărbătorii au susținut comunicări pr.drd. Silviu Ionel Ferciug și pr.prof.dr. Dorel Viorel Cherciu, iar despre importanța și frumusețea profesiei de dascăl, despre misiunea dascălului și a preotului în comunitate au vorbit: bibl. Gabriela Șerban, prof. Stela Boulescu, prof.drd. Liana Ferciug și prof. Gianina Mură.

Tot cu acest prilej, prof.dr. Dorel Viorel Cherciu a prezentat volumul „Cele cinci plăgi ale Sfintei Biserici” de Antonio Rosmini (Iași: Institutul European, 2007), precum și una dintre cărțile personale aflate sub tipar, insistând pe exemplul celor Trei Ierarhi datorită cărora învățăm că Biserica se slujește cu credință și smerenie.

Și cu această ediție, organizatorii evenimentului au insistat pe ideea că dascălii și teologii se cuvine a fi lăudați și cinstiți, cu atât mai mult cu cât acest an este dedicat satului românesc, dar și cărturarilor și traducătorilor de cărți bisericești. Așadar, nutrind nădejdea ca măcar la astfel de sărbători importante să izbutească să așeze la loc de cinste în comunitate pe acei credincioși care prin faptele lor se străduiesc să fie utili oamenilor și plăcuți lui Dumnezeu – preoți hăruiți și harnici și dascăli dăruiți și dedicați – organizatorii au înmânat diplome de apreciere unor astfel de colaboratori, dar și tinerilor Centrului de tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Evenimentul s-a încheiat cu concluzia că tinerii, pe care, iată, preotul și preoteasa dimpreună cu dascălii îi cresc în Biserică, le modelează caracterul și spiritul, aceștia având nevoie de modele  – de ieri și de azi – modele demne de urmat. Iar dascălii și preoții vrednici pot constitui astfel de modele, precum Sfinții Trei Ierarhi sunt, fără tăgadă, modele acestora.

Premiile Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România pentru anul 2018

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România lansează concursul Premiile UZPR pentru lucrările apărute ori difuzate în cursul anului 2018, prilej de cultivare şi confirmare a valorilor jurnalismului românesc.

sigla-uzp_100-300x239

Tema concursului: TOT CE-I ROMÂNESC NU PIERE”

Valorile unui popor rămân să depună mărturie pentru devenirea acestuia. Poporul român a dăinuit și va dăinui prin valorile sale.

Prin activitatea jurnaliștilor, valorile neamului nostru nu doar că sunt făcute cunoscute, dar ele se constituie în modele morale și identitare.

Artei jurnalistice îi revine datoria de onoare de a susține și promova valorile naționale, făcându-le și prin scris nepieritoare.

Sunt invitaţi să participe atât profesioniştii din mass-media, cât şi tinere condeie jurnalistice (elevi şi studenţi) din țară, jurnalişti români din ţările limitrofe şi diaspora românească.

Criteriile de evaluare vizează originalitatea abordării subiectului, abilităţile jurnalistice ale autorului, creativitatea și relevanţa în acord cu tema concursului. Vor fi premiate cele mai bune producții la următoarele secţiuni:

  • presă scrisă
  • presă on-line
  • carte de specialitate
  • radio
  • televiziune

Juriul, alcătuit din specialişti şi profesionişti în domeniul mass-media, va alege cele mai bune trei lucrări din fiecare secţiune. Ca în fiecare an, se va acorda şi Marele Premiu pentru întreaga activitate jurnalistică.

Termenul limită de depunere a materialelor jurnalistice este 31 martie 2019

Lucrările pot fi trimise pe adresa UZPR, B-dul Gheorghe Magheru, nr. 28-30, Sector 1, București. Acestea trebuie să fie însoţite de un formular de înscriere (https://uzp.org.ro/11952/formular-de-inscriere-concurs/) cuprinzând datele de contact ale concurentului.

Toate materialele scrise trebuie să fie însoţite de dovada redacţiei în care au apărut (link pentru presa online, pagina scanată cu articolul semnat de autor şi antetul publicaţiei tipărite). Materialele audio-video vor fi prezentate pe suport electronic (CD/DVD) cu dovada difuzării la o redacţie radio-tv.

Premiile vor fi decernate în ultima decadă a lunii mai 2019.

INVITAȚIE

30 ianuarie 2019, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reşiţa:

Prezentare de carte: Olga Neagu, „În cele dintîi în cele din urmă – antologie poetică“; ediție și prefață: Gheorghe Jurma, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2018.

Mică expoziție de artă plastică Olga Neagu (Reșița).

2019-01-29_112030

A APĂRUT REVISTA VESTEA NR.4

Primăria comunei Mehadia şi Editura ,,Cetatea Cărţii” din Mehadia, anunţă ieşirea de sub tipar a numărului 4 (serie nouă) al publicaţiei VESTEA.

pag.1-4

Publicaţia este editată de Primăria şi Consiliul Local al comunei Mehadia, cu sprijinul Editurii Cetatea Cărţii din Mehadia, în parteneriat cu Filiala Caraş Severin a UZP.

Aflată la al doisprezecelea an de apariţie (primul număr apare în decembrie 2006, având ca fondatori: scriitorul Nicolae Danciu PETNICEANU şi primarul comunei Mehadia, Iancu PANDURU), deşi în cursul apariţiei sale a încercat diferite formule de prezentare, în formate diferite, publicaţia păstrează şi astăzi aceeaşi orientare, declarată pe frontispiciul ei – ATITUDINE CIVICĂ ŞI CULTURĂ TRADIŢIONALĂ, punând accent pe viaţa spirituală şi tradiţională a comunităţii, pe istoria şi cultura locală, nefăcând abstracţie însă de aspectele ce ţin de cultură, credinţă şi istorie naţională.

În paginile acestui număr se regăsesc publicate materiale diverse, de la relatări, reportaje, mare parte legate de evenimente sau manifestări cultural-istorice locale- în special celor dedicate Centenarului Marii Uniri, până la eseuri, comentarii şi sinteze literare sau versuri. Mai pot fi regăsite articole, în serial, ce cuprind evocări a unor momente istorice de tristă amintire, trăite de autor – deportarea în Bărăgan din anii `50, sau a unor vechi obiceiuri şi tradiţii locale, astăzi uitate.

Pentru cei doritori de lectură, revista poate fi procurată de la sediul Primăriei Mehadia sau Editura Cetatea Cărţii.

Revista poate fi citită şi în format electronic (pdf.) urmând link-ul de mai jos:

Constantin VLAICU, redactor şef VESTEA, membru UZPR-filiala Caraş Severin

Erwin Josef Ţigla – De 27 de ani octava de rugăciune pentru unitatea creştinilor, la Reşiţa

Citind DEX-ul, vom găsi pentru cuvântul ecumenism următoarea explicație: Mișcare de refacere a unității universale a Bisericilor Creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic. Pentru reșițeni, cuvântul ecumenism a primit un sens nou cu 27 de ani în urmă.

Atunci, din inițiativa unui grup de preoți de diferite confesiuni din Reșița, s-a purces la un nou drum de apropiere a bisericilor creștine istorice. Astfel, în perioada 18 – 25 ianuarie 1993 se organiza în municipiul de pe Bârzava pentru prima oară octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor.

În cartea în patru limbi (română, germană, maghiară, italiană) Spălaţi-vă picioarele unul altuia. Ecumenism, între istorie şi prezent la Reşiţa = Waschet Euch gegenseitig die Füße. Ökumene zwischen Geschichte und Gegenwart in Reschitza = Mossátok meg egymás lábát. Az ökumenizmus története és jelene Resicabányán“, apărută la 10 ani de ecumenism sub semnătura părintelui de atunci Pál, astăzi episcop diecezan, și a mea, dânsul amintea de aceste prime zile: „Când am ajuns la Reşiţa, o dorinţă trăia în mine: să îi iubesc pe toţi, pe fiecare om, să mă întorc spre fiecare cu iubire. E normal că în mod special am încercat să fiu atent la preoţi şi pastori de oricare confesiune, căci ei sunt aceia cu care lucrăm în via Domnului aici în Reşiţa. … Din 1993 încoace, Săptămâna ecumenică de rugăciune pentru unitatea creştinilor se desfăşoară cu regularitate şi în oraşul nostru, în fiecare an între 18 şi 25 ianuarie. Mai ales din 1999 încoace, de când participarea este deosebit de largă, cred că putem vorbi despre o săptămână de sărbătoare creştinească pentru întregul oraş.”

Doresc în continuare să accentuez câteva inițiative și manifestări pe care le consider importante pentru ultimii 27 de ani de trăire în comun la Reșița:

  • Participarea creștinilor de diferite confesiuni din Reșița la diferite evenimente din programul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la București, în 7 – 9 mai 1999, când a ieșit din sufletul miilor de credincioși acel strigăt de neuitat, „Unitate!”;
  • Participarea tinerilor reșițeni de diferite confesiuni creștine, alături de preoții lor, la a treia Adunare Ecumenică Europeană care a avut loc la Sibiu între 4 şi 9 septembrie 2007, dar și la alte întâlniri cu caracter ecumenic din Italia (zona Pesaro, Loreto și Trento) și Suedia;
  • Participarea unor episcopi ai bisericilor istorice din România la octavele organizate la Reșița;
  • Întâlnirile ecumenice anuale și lunare ale femeilor în diferitele biserici istorice creștine reșițene care s-au desfășurat în trecut;
  • Manifestarea anuală ecumenică în Postul mare desfășurată de cele mai multe ori la Centrul Social „Frédéric Ozanam“ din Reșița, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii”, aflată anul acesta la cea de a XIV-a ediție;
  • Manifestarea din 14 ianuarie 2007 de la Reșița, cu participarea celor trei episcopi, PS Lucian Mic (ortodox român), PS Alexandru Mesian (greco-catolic) și PS Martin Roos (romano-catolic), cu prilejul înmânării oficiale a titlurilor de Cetățean de Onoare al municipiului Reșița preoţilor dr. Vasile Petrica (protopop ortodox român de Reșița), József Csaba Pál (arhidiacon romano-catolic al Banatului Montan), Marian Ilie Ştefănescu (protopop greco-catolic de Reșița) și Makay Botond (pastor reformat de Reșița), un gest unic în țara noastră, poate și pe plan european;
  • Cartea mai înainte amintită și apărută la Reșița în anul 2003, cu prilejul împlinirii a 10 ani de octavă de rugăciune pentru unitatea creștinilor, editată de Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița;
  • Organizarea timp de trei ani a procesiunii ecumenice de Florii la Reșița, în 28 martie  2010, 16 aprilie 2011 și 13 aprilie 2014;
  • Participarea la octava din Reșița a unor preoți / pastori și laici din Italia și Suedia precum și întoarcerea vizitei acestora, prin reprezentanți din Reșița, la manifestări ecumenice din această țară;
  • Medicii și asistentele din secția de radiologie al Spitalului Județean Reșița au organizat, începând cu vizita Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, în fiecare zi de lucru un moment ecumenic de rugăciune și meditație;
  • Participarea preoților și tinerilor din Reșița la simpozioane ecumenice organizate de Teologia Ortodoxă și Mișcarea Focolarelor din cadrul bisericii catolice;
  • Întâlniri ecumenice ale tinerilor la sanctuarul marian „Maria Stâncii” de la Ciclova Montană și de la Băile Herculane (4 – 5 întâlniri până în prezent);
  • Diferite manifestări spirituale și culturale din țară și în străinătate, la care au participat în fraternitate reprezentanți ai diferitelor confesiuni creștine din Reșița și nu numai;
  • Apariții în mass-media scrisă și vorbită locală, națională și internațională.

Ne-am bucurat împreună de cei 27 de ani de octavă în bisericile noastre creștine, anul acestea octava organizându-se la Reșița și Caransebeș între 21 și 25 ianuarie în următoarele lăcaşuri sfinte: Biserica Greco-Catolică „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” Reșița (predica: pr. Veniamin Pălie, decan romano-catolic al Decanatului de Caraș), Catedrala Ortodoxă Română „Învierea Domnului” și „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” Caransebeș (predica: ES mons. József Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timișoara), Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” (predica: PS Lucian Mic, episcopul ortodox al Caransebeșului), biserica evanghelică (predica: pr. Ovidiu Pop, preot greco-catolic) și Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Govândari (predica: pr. Walther Sinn, preot evanghelic luteran din Semlac / Arad).

Este în puterea noastră să încercăm, fiecare după puterile sale, să contribuim prin rugăciune la unitatea creștinilor, indiferent de confesiune sau limbă maternă, să participăm împreună ori de câte ori ni se oferă prilejul la manifestări spirituale sau culturale care promovează unitatea creștină în Banatul Montan!

74 de ani de la începerea deportării germanilor în fosta URSS

Duminică, în 27 ianuarie 2019, reprezentanți ai comunităților germane din județele Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin își vor aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan interjudețean care se vor desfășura la Reșița, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS. Programul manifestărilor de la Reșița va fi următorul:

  • 27 ianuarie 2019, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” Reșița:

Sfântă Liturghie în limba germană, cu rugăciuni pentru victimele deportării.

  • 27 ianuarie 2019, ora 11.15, Monumentul Deportaților (Parcul „Cărăşana”), Reșița:

Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni ecumenice și depunere de coroane de flori.

În luna ianuarie au avut loc de asemenea în mai multe biserici romano-catolice din Banatul Montan rugăciuni pentru sufletele victimelor deportării, dar și pentru pace, pentru ca în viitor să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 74 de ani. Astfel de rugăciuni au fost organizate în localitățile Anina, Bocșa, Oțelu Roșu și Steierdorf.

În urmă cu 74 de ani, bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți și apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo datorită condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au întors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucția” statului sovietic.

Din cei aproximativ 75.000 de deportați din România se estimează că un număr de 10.000 și-a pierdut viața acolo. Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viață în Banatul Montan 24 de foști deportați, din care 10 reșițeni.

 

Erwin Josef Țigla