Deoarece draga noastră colaboratoare și prietenă a „Bocșei culturală” – Ada D. Cruceanu – se află la ceas aniversar, dorim să-i transmitem și sub această formă gândurile noastre bune și întreaga considerație.

Voi reda un mai vechi articol apărut în revista „Bocșa culturală”, Anul XVI, nr. 2-3 (89 – 90) din 2015 la rubrica „Să ne prețuim valorile” și precizez că materialul a fost completat cu câteva informații.

Ada D. Cruceanu – Doamna culturii cărăşene

Când vorbesc despre Ada D. Cruceanu nu-mi poate veni în minte decât vestita sintagmă „doamnă de poveste”.

Povestea unui intelectual rafinat care şi-a dedicat întreaga viaţă familiei şi culturii.

Povestea unei doamne care a reuşit să îmbine în mod armonios viaţa de familie cu aceea de om de carieră. Bineînţeles că reuşita se datorează şi soţului domniei sale, poetul Octavian Doclin, împreună făcând un tandem de succes.

Ada D. Cruceanu, pseudonimul Adei Mirela Chiseliţă, este un redutabil critic literar şi de artă, un veritabil eseist şi traducător.

S-a născut la Sibiu în 4 mai 1950 şi a muncit întreaga viaţă în Caraş-Severin, într-un Banat încărcat de istorie, pe un tărâm cultural şi spiritual care i-a oferit satisfacţii, dar, uneori şi durere.

Este absolventă a Facultăţii de Filologie A Universităţii din Bucureşti şi din 2001 este doctor în filologie.

De-a lungul timpului a deţinut diverse funcţii între care şi cea de director executiv al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Caraş-Severin, funcţie pe care şi-a îndeplinit-o cu succes.

Colaborează la reviste de prestigiu precum:  „Contemporanul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească”etc., iar împreună cu poetul Octavian Doclin realizează de peste 15 ani revista de artă, cultură şi civilizaţie „Reflex”. De asemenea, este secretarul Fundaţiei Cultural-Sociale „Octavian Doclin” din Reşiţa cu o activitate remarcabilă.

Debutează publicistic în revista „Cibinium” din Sibiu în 1969 şi editorial cu volumul „Radu Stanca – dramaturgul” în 1992 la editura Hestia din Timişoara.

Sub semnătură proprie îi mai apar volumele:

Contribuții la bibliografia presei românești din Banat (coautor), Reșița, 1979; Porunca Fiului, eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timişoara, Editura Hestia, 1997; Capete de pod, eseuri, Timişoara, Editura Anthropos, 2001; Față în față – trei volume de publicistică, împreună cu Octavian Doclin; Grafeme (lectri din provincie), Timișoara: Gordian, 2017..

          Ca traducător îi găsim semnătura pe multe şi importante volume de versuri, în special. Între acestea amintim doar câteva:

Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei/ This grass of mistery, Timişoara, Editura Hestia, 1994;

Octavian Doclin, Climă temperat–continentală/ Temperate Continental Climate, Timişoara, Editura Hestia, 1995;

E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, Timişoara, Editura Hestia, 1995;

Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte/ 47 Poems about Life, Love and Death, Reşiţa, Editura Timpul, 1998;

Timişoara. An Artistic Monography, Timişoara, Editura Amarcord, 1999;

Octavian Doclin, Nata Ioana vrea păpuşi. Reşiţa: Modus P.H., 2011

Adriana Weimer, Un cer de cuvinte/ A sky of words. Timişoara: Marineasa, 2012;

Octavian Doclin, Nata Ioana-i şcolăriţă. Timişoara: Marineasa, 2014

Din anul 1993 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

          Ada D. Cruceanu este deţinătoarea a unor premii şi distincţii, însă acestea nu sunt atât de numeroase  pe cât ar merita. Importante şi relevante sunt premiile literare: Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (1993), Premiul pentru critică literară al al Festivalului Internaţional de Poezie Emia (2001), Premiul de Excelenţă al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2002), Premiul Eminescu şi Titlul de Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu” (Oraviţa, 2006).

          Fin, dar incisiv critic literar, remarcabil eseist, Ada D. Cruceanu se bucură de-a lungul carierei sale de  cronici şi referinţe critice semnate de importanţi autori: în periodice: Adrian Dinu Rachieru, „Meridianul Timişoara”, nr. 8–9, 1993; Al Piru, „Dimineaţa”, nr. 28, 1993; Cornelia Ştefănescu, „Jurnalul literar”,   nr. 37–40, 1993; Mircea Popa, „Literatorul”, nr. 9, 1994; Carmen Blaga, „Semenicul”, nr. 3, 1996; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 7, 1998; Victor Cubleşan, „Steaua”, nr. 5–6, 1999; Olimpia iacob, „Convorbiri literare”, nr. 2, 1999; Maria Aron, „Luceafărul”, nr. 10, 2000; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 12, 2001 ş.a. 

În volume: Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni,Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiş, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin,Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reşiţa filologică, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti, Dicţionar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Who’s who în România,Bucureşti, Pegasus Press, 2002; Dicţionarul General al Literaturii Române,Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Titus Crişciu, Cei de lângă noi — portrete şi interviuri,Reşiţa, Editura Tim, 2005; Cornel Ungurenu, Sorin Titel interpretat de…, Reşiţa, Modus P.H., 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006; Cornel Ungureanu. Literatura Banatului: istorie, personalități, contexte. Timișoara: Brumar, 2015; Gheorghe Jurma. Reșița literară. Reșița: TIM, 2016; Enciclopedia Banatului: Literatura. Timișoara: David Press Print, 2016; etc.

          Despre omul Ada D. Cruceanu, despre acel „rafinat intelectual”, vorbeşte publicistul Titus Crişciu în volumul Portretul unei doamne, Reşiţa: Signum, 2003, p. 22-23, titlu care mă duce din nou cu gândul la sintagma „doamne de poveste”.

          Am încercat ca în câteva rânduri să creionez profilul unei astfel de doamne de poveste  care se află în imediata noastră apropiere şi care, cu bucurie şi mândrie afirm, este unul dintre cei mai dragi şi apropiaţi prieteni şi colaboratori ai bibliotecii bocşene. Este omul care ne-a fost aproape mereu. Este intelectualul rafinat de care avem nevoie cu toţii în cariera şi în activitatea noastră, este femeia de succes, inteligentă şi conştiincioasă, fără a fi spectaculoasă, este personalitatea culturală feminină care poate şi trebuie să constituie un model de modestie şi dăruire  pentru cei tineri şi pentru noi toţi.

          La mulţi ani, Ada D. Cruceanu, Doamna culturii cărăşene!