(de vorbă cu medicul rezident Octavia MORARI – Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca)

– Pentru început punctați-ne cele mai semnificative date biografice.
– M-am născut în Onești, județul Bacău. Am absolvit Colegiul Național ,,Grigore C. Moisil” și Școala Gimnazială „George Călinescu” din Onești. Am decis să urmez Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, din clasa a XI-a atunci când am început pregătirea serioasă, decizia de a urma acest drum a fost făcută încă din clasa a VII-a după ce am participat la Olimpiada de Biologie, bibliografia fiind anatomia corpului uman. În noiembrie 2023, în urma examenului de rezidențiat am ales a doua, specializarea de urologie.

– De ce urologia și nu altă specialitate?
– Urologia a fost prima și singura alegere pe care am avut-o pentru rezidențiat. Din punctul meu de vedere, urologia este una din cele mai frumoase specialități pe care le oferă profilul medical. Fiind o ramură medico-chirurgicală, pacientul urologului este atât bărbat, cât și femeie, deși există mitul că doar bărbații merg la urolog. Diversitatea patologiei și complexitatea acesteia este sumarizată într-o anatomie relativ fixă, fiind unul dintre criteriile pe care mi-am bazat alegerea. Această specialitate am descoperit-o în anul 4 de facultate atunci când am avut oportunitatea să intru în clinică. În anul 5 de facultate am participat în cadrul proiectului Erasmus+ în Napoli, Italia, unde am avut ocazia să văd urologia și sub îndrumarea doctorului Tronino Giovanni Modestino – la Spitalul ,,Santa Maria delle Grazie di Pozzuoli”. Din punctul meu de vedere, este o specialitate perfectă, având atât partea chirurgicală care îți oferă adrenalina, satisfacția la final de program, cât și partea medicală care te apropie de pacient.

– Ce v-a determinat să deveniți medic?
– Alegerea mea a fost bazată pe pură intuiție, neavând în familie medici. Curiozitatea și dorința pentru această carieră a apărut în urma participării la Olimpiada de Biologie când am fost în clasa a VII-a. În timpul liceului, la final de clasa a XI-a am participat în cadrul proiectului Junior Summer Medschool din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, unde am petrecut 2 săptămâni cu studenții acestei universități. Toată experiența, cât și ambiția mea au fost motoarele care m-au determinat să îmi urmez alegerea. Ca și în cazul urologiei, nu am avut altă opțiune în alegerea facultații, fiind singura pe care mi-am dorit-o.

– Ce înseamnă pentru dvs. un pacient?
– Sănătatea pacientului este principalul nostru obiectiv, al întregii echipe medicale. Eu sunt în anul 1 de rezidențiat și această atitudine mi-a fost inspirată de fiecare participant al actului medical, de la infirmieră până la medicul primar. Încă din facultate din anul 1, ne-a fost introdus în vocabular, cât și în acțiunile medicale cuvântul empatie. Pacientul este un om în suferință care nu își dorește să fie în spital, așa că încerc să îi fac experiența cât se poate plăcută de când pășește la noi pe secție până la externare.

– Care credeți că vă sunt calitățile în activitatea aleasă?
– Consider că medicina și mai ales specialitățile chirurgicale necesită o disciplină, aici nu cred că există nuanțe de gri. Disciplina se manifestă de la cum dormi, ce mănânci, condiția fizică pe care o ai și activitățile care te ajută să susții munca fizică de care e nevoie în sala de operație. În al doilea rând, urologia ca specialitate chirurgicală necesită cunoștințe teoretice puse bine la punct. Nu poți să fii un bun profesionist când partea teoretică scârțâie. Odată ce acestea au fost rezolvate și există simțul autocritic poți să depășești obstacolele profesiei cu timpul. Eu sunt o fire destul de optimistă și consider că singurele greutăți care ne împiedică sunt cele de natură psihologică față de propria persoană. Pe lângă acestea, pacientul medicului urolog este unul cu care am simțit că îmi e ușor să comunic, indiferent dacă este femeie sau bărbat.

– Aveți și calități care vă deranjează?
– Consider că este important să fii conștient de propriile tale puncte tari și slabe, existând aspecte ale personalității sau ale stilului de lucru care pot fi îmbunătățite sau ajustate pentru a te ajuta să devii cât mai eficient și mai echilibrat în cariera ta medicală. Fiind la început de drum, tendința este spre perfecționare, uneori ducând către epuizare. Parcursul unei cariere medicale este un proces continuu de învățare și creștere personală, pornind de la așteptările pe care le ai. Din fericire, ale mele au fost depășite de când am început rezidențiatul și există o bucurie constantă în fiecare dimineață și satisfacție deplină la final de program. Sunt foarte fericită cu alegerea făcută și sfătuiesc studenții să își aleagă specialitatea la rezidențiat după propria plăcere și dorință. Dacă există șansa să nu fie satisfăcuți cu alegerea făcută, pot oricând să și-o schimbe. Cred că dacă nu riști, nu câștigi!

– Vorbiți-ne pe scurt despre o satisfacție în activitatea de medic rezident.
– Există foarte multe satisfacții, printre care o să menționez una profesională și una personală. Cea profesională este atunci când, sub îndrumarea domnului doctor Schitcu Vlad Horia, medic primar urolog sau a domnului doctor Munteanu Vlad Cristian, medic specialist urolog, reușesc să duc la bun sfârșit mici intervenții. Cea personală este atunci când pacientul/pacienta îmi spune: ,,Mulțumesc, doamna doctor! Mi-ați făcut aceste momente mult mai ușoare!”. Aceste satisfacții sunt greu de umbrit de „neajunsurile” sistemului medical. Pentru mine este o bucurie că am șansa ca în fiecare zi să mă duc într-un loc unde pot să evoluez și să interacționez cu oameni frumoși și dedicați profesional muncii lor.
Specialitatea urologică este singura pe care mi-am dorit-o. Inițial există preconcepția că este o specialitate pentru bărbați sau una redusă din punct de vedere al perspectivelor de viitor, însă cu cât am aprofundat-o, și mă aflu doar la suprafața acesteia, mi-am dat seama de frumusețea și complexitatea acesteia.

– Cât despre greutăți în profesia aleasă, ce ne puteți zice?
– Da, sacrificiul timpului personal este cu siguranță una dintre greutățile majore în multe specialități, inclusiv în domeniul urologiei. Suntem adesea implicați în ore lungi de lucru și suntem solicitați și în afara programului obișnuit. Acest lucru poate duce la o lipsă de timp pentru relaxare, pentru a petrece timp cu familia și prietenii sau pentru activități de recreere. Această lipsă de echilibru între viața profesională și cea personală poate contribui la epuizarea psihică și burn-out. Este esențial ca să ne găsim modalități de a menține echilibrul, astfel prin găsirea unor mijloace de gestionare a stresului și prioritizarea timpului pentru odihnă și reîncărcare.

– Cum stați cu pregătirea profesională?
– La momentul actual, consider că dezvoltarea mea profesională este pe un trend ascendent sub îndrumarea domnului doctor Schitcu Vlad Horia. Momentan sunt în a 5-a lună de rezidențiat, dar sub coordonarea domnului doctor și împreună cu echipa chirurgicală am reușit să particip drept al doilea ajutor în intervenții. Totodată mă preocup de dezvoltarea mea teoretică citind literatura de specialitate. Pe lângă acestea, încă din acest an am participat la Congresul European de Urologie și în cadrul unor conferințe naționale de urologie.

– Ce înseamnă pentru dvs. legea compensației?
– Cred ca aceasta definește punctual ce am realizat eu până în acest moment. Am dat mult din timpul liceului și mai ales în timpul facultății pentru locul unde sunt acum. Luând în considerare orășelul de unde am plecat și unde mă aflu la momentul actual, consider că toate sacrificiile au fost meritate.

– Ce faceți în timpul liber?
– Stând câte 8-10 ore în spital, timpul liber îmi doresc să mi-l petrec în aer liber sau alături de prieteni. Când mai prind un moment optim aleg să fac o activitate fizică, precum alergatul. O plăcere de a mea este și călătoritul.

– Cum vă vedeți destinul profesional și care vă sunt gândurile de viitor?
– Sunt foarte optimistă în legătură cu parcursul meu profesional, dar sunt conștientă că destinul poate fi diferit de ce ne propunem noi. Gândurile către viitor sunt de evoluție profesională și de a deveni un bun specialist urolog.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

(de vorbă cu medicul primar, dr. Vlad Horia SCHITCU – Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca)

– Să începem discuția prezentându-ne, pentru cei care nu vă cunosc, cele mai semnificative date biografice.
– Orașul meu natal este Oradea, pe care am fost nevoit să-l părăsesc în anul 2004, după ce am absolvit Colegiul Național Emanuil Gojdu și m-am hotărât să studiez medicina. A fost un moment important în dezvoltarea mea profesională pentru că am ales să părăsesc zona de confort și siguranță pe care aș fi avut-o în Oradea și m-am decis să urmez cursurile Facultății de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, instituție care în domeniul medical nu mai are nevoie de nicio prezentare pe plan național, dar și european.
În 2010, după finalizarea studiilor de medicină generală, în urma examenului de rezidențiat la nivel național am optat pentru specialitatea de urologie. Din facultate am fost atras de chirurgia în sfera oncologică, deoarece presupune intervenții complexe, cu un grad crescut de dificultate, practic acesta este motivul pentru care am ales să îmi concentrez toate eforturile pentru dezvoltarea mea în domeniul uro-oncologie, în consecintă, rezidențiatul l-am efectuat în cadrul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca.

– Sunteți un apreciat medic primar, fapt pentru care pacienții vă aduc mulțumiri. Cum comentați? – Să vezi un pacient fericit că a scăpat de un cancer, că a trecut cu bine printr-o intervenție chirurgicală, este cea mai mare recompensă pentru un medic. Interesul meu este ca pacientul să fie zâmbitor pentru că atunci și eu pot să fiu zâmbitor, altfel problemele pacienților ne urmăresc și acasă, în viața privată și ne macină oricât am încerca noi să ascundem.
– De ce ați ales ca profesie urologia? – Din facultate am fost fermecat de chirurgie! În ceea ce privește urologia am fost atras de multitudinea de tehnici minim-invazive care sunt aplicate cu succes în acest domeniu: chirurgia robotică, chirurgia laparoscopică sau endoscopia, cu alte cuvinte chirurgia prezentului, aplicată în Cluj-Napoca, centru universitar în care se practică această ramură la nivelul centrelor de referință din Europa.
– Care vă sunt sentimentele înaintea începerii unei intervenții chirurgicale? – Emoțiile pot fi constructive, de cele mai multe ori sunt legate de faptul că pacienții și familiile lor își pun toate speranțele, și viața, în mâinile noastre. Cred că pe toți ne motivează acest lucru în momentele critice, dificile, ale unei intervenții chirurgicale.
– Ce momente trăiți când un pacient își plânge durerea? – Cred că toți medicii încearcă să se protejeze din punct de vedere emoțional și să se detașeze de problemele pacienților. Dar suntem și noi oameni, și indiferent de cât de impenetrabili încercăm să fim, tot ne ating aceste probleme. Probabil aceste lucruri ne ajută să înțelegem situația lor şi să empatizăm și mai mult cu aceştia.
– Când și cum aplicați în munca dvs. legea compensației? – Bucuria și fericirea pacienților, relatările lor despre revenirea la viața de dinaintea problemelor de sănătate sau calitatea vieții îmbunătățită și descrisă de aparținători îmi oferă energie profesională atât în activitatea chirurgicală cât și, mai ales în urmărirea activității tinerilor specialiști rezidenți în spital și susținerea lor.
– Punctați-ne calitățile profesionale în relația cu pacienții. – În relația cu pacienții cred că m-au ajutat în primul rând calitățile umane:
• sinceritate: întotdeauna am încercat să prezint situația reală, ce pot oferi din punct de vedere medical, ce șanse există, ce riscuri trebuie să își asume, fără a oferi pacienților replici sau afirmații pe care ei își doresc să le audă, doar din dorința de a mă face plăcut;
• eficiența: încerc să o obțin atât prin strategia terapeutică, cât și în cadrul intervențiilor pe care le efectuez;
• ambiție: doresc să ofer cel mai bun tratament chirurgical posibil pacienților care mi se adresează;
• putere de concentrare: menținută la un nivel crescut pe parcursul întregii zile, în cadrul orelor petrecute în sala de operație.
De asemenea, consider că a fost foarte importantă capacitatea mea de efort și sacrificiu în dezvoltarea mea pe plan profesional.

– Vorbiți-ne despre o satisfacție inedită, de neuitat avută în profesia de urolog. – Împreună cu colegii mei găsim amuzante câteodată cazurile care apar prezentate pe platformele de socializare ca fiind inedite. În cadrul Institutului Oncologic din Cluj-Napoca, zilnic mă întâlnesc cu cel puțin un astfel de caz „inedit”, dar în acel maraton între sala de operații și ambulator, unde așteaptă pacienții nerăbdători să fie văzuți, nu mai apucăm să postăm și noi. Unele cazuri sunt impresionante din cauza conjuncturii, altele din cauza vârstei fragede la care apare o tumoră, dar la fel de impresionant este și un vârstnic care pe lângă greutatea bătrâneții, viața îi mai pune în spate și un cancer.
– Cât despre o continuă pregătire profesională, ne puteți zice ceva?
– Poate cel mai important aspect al vieții profesionale de după finalizarea studiilor este să ne actualizăm în permanență cunoștințele și treptat să ne îmbunătățim tehnicile pentru a putea oferi în permanență tratamentul optim pacienților noștri. De multe ori educația medicală continuă presupune sacrificii financiare, fizice, oboseală acumulată în/și cu ocazia deplasărilor, și poate cel mai important și greu de recuperat este timpul petrecut departe de familie.
– Ce sugerați pacienților cu boli urologice? – Să asculte sfaturile profesioniștilor din domeniu, să solicite a doua opinie și poate chiar a treia. Astăzi practicăm medicina bazată pe evidențe, adică recomandările se fac în baza rezultatelor obținute pe parcursul unor studii, trialuri clinice și/sau analize pe loturi internaționale de pacienți. Din acest motiv, să fim atenți pe cine ascultăm și la cine ne adresăm, pentru că NU întotdeauna în spatele unor afirmații oferite în cel mai plăcut mod există și dovezi științifice care să le susțină.
– Care vă este gândul de viitor și dorința destinului profesional? – Din punct de vedere profesional, sunt dornic în a continua permanent, dezvoltarea mea în chirurgia minim invazivă și mai ales în chirurgia robotică, care în țările dezvoltate este un standard și în plan personal, din punct de vedere al timpului, este de-a petrece cât mai mult timp cu familia, deoarece îmi încarcă bateriile și îmi oferă suportul psihic și moral pentru activitatea mea zilnică.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Specialiști din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – după cum ne spunea căpitan Murguleț Denis Luiza în calitatea sa ca persoană de contact – au participat recent la Bursa Generală a Locurilor de Muncă și Târgul de Oferte Educaționale și Orientare în Carieră, eveniment organizat de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Hunedoara la Centrul Cultural „Drăgan Muntean” din municipiul Deva.

În cadrul acestui eveniment, colegii noștri au oferit informații cu privire la modalitățile de încadrare în Jandarmeria Română, dar și la posibilitățile de înscriere la școlile de subofițeri jandarmi. Tinerii au putut afla ce presupune o carieră de ofițer sau de subofițer în Jandarmerie, care sunt pașii de urmat pentru a deveni jandarm și ce condiții trebuie îndeplinite. Cei prezenți au aflat amănunte privind materialele și dotările autospecialei de serviciu.
Reamintim persoanelor interesate de o carieră în Jandarmeria Română să urmărească în permanență site-ul nostru https://www.jandarmihunedoara.ro/, secțiunea Carieră, de unde pot obține informații actualizate despre posturile scoase la concurs, dar și despre condițiile de angajare sau de admitere la unitățile noastre de învățământ.
Ne-am bucurat ca de fiecare dată să fim în mijlocul comunității, iar prin prezența noastră la acest eveniment ne-am propus să promovăm specificul instituției și să insuflăm tinerilor, dar și copiilor, dragostea pentru uniforma militară bleu-jandarm.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Joi, 16 mai a.c. la Liceul Teoretic „Traian Vuia” din Făget s-a pus în aplicare primul pas în programul „Întâlniri cu elevii de liceu din Banat”, inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala „Mihai Eminescu” din Timișoara.
Patru membri a acestei filiale s-au prezentat în fața elevilor de liceu, clasele a XII-a, cu diverse probleme legate de profesia de jurnalist.

Gheorghe Lungu și-a exprimat bucuria despre revigorarea presei rurale. A prezentat periodicul „Foaia săcoșană”, al cărei redactor-șef este din 2012. Periodicul trimestrial apare cu regularitate și prezintă comunitatea din Sacoșu Mare, comuna Darova, județul Timiș. Pe lângă această prezentare a mai spus despre importanța presei într-o democrație și despre modul cum trebuie înțeleasă această meserie în raportul dintre cetățenii și instituțiile statului. Jurnalistul și-a prezentat ultima carte „Alte câteva poezii târzii”, apărută la Editura „Eurobit” în 2023 și „Glosar săcoșan – vorbe de la noi și nu numai”, ediția a II-a, apărută la aceeași editură.
Ioan Ionescu s-a referit la implicațiile politice și sociale a profesiei de jurnalism și mai ales la legalitatea știrilor și articolelor publicate. Pornind de la expresia că „Presa este câinele de pază a democrației” a arătat că jurnaliștii trebuie să respecte legea și să fie foarte atenți despre modul în care scriu și prezintă anumite anchete de investigație. A mai prezentat și un scurt referat al istoriei presei bănățene, aducând în actualitate importanța orașului Lugoj, care prin renumitul jurnalist Valeriu Braniște, mai multe decenii a fost centru spiritual al Banatului. A subliniat importanța ziarului „Drapelul” pentru românii din Banatul istoric și despre presiunea autorităților austro-ungare față de lupta dusă de ziarele românești pentru emanciparea națională.
Constantin Aurel Muntoiu a prezentat o temă ca o punte spirituală legătură între religie și români și cum se regăsește modul creștinesc de a face bine în publicațiile religioase, care după 1990 au început să se înmulțească. Tot mai multe biserici comunică cu enoriașii prin diverse periodice, iar această legătură întărește comunitatea.
Nicolae Toma, vicepreședintele Filialei „Mihai Eminescu” din Timișoara, jurnalist de investigație de 35 de ani, fost director și redactor șef de publicații, actual redactor șef al ziarului on line „Revoluționarul”, s-a referit la tehnicile de investigație jurnalistică. A prezentat și două cazuri specifice care au îndreptat unele nedreptăți din orașul Lugoj, de prin anii 2008 – 2009.
În final un elev a întrebat despre credibilitatea știrilor de pe rețelele de socializare și răspunsul a fost categoric să urmărească comunicatele oficiale pentru că în mare parte cuprind puncte de vedere ale unor instituții ale statului și reflectă adevărul.
Mulțumim pe această cale directorului Liceului Teoretic „Traian Vuia” din Făget, profesorului Victor Birău, pentru sprijinul acordat și s-a stabilit ca această vizită să aibă și continuare.
S-a distribuit elevilor suplimentul „Luceafărul de Vest” editat de Asociația Cultural Umanitară „Luceafărul de Vest”, președinte Dumitru Buțoi, membru UZPR.

Nicolae Toma, UZPR Timișoara

Avem plăcerea să vă invităm mâine la un eveniment inedit în cadrul Nopții Muzeelor, găzduit la Salonul de Artă și Industrie din Reșița.

🌙 Vernisaj: ora 17:00
💭 Recycle Talks: ora 18:00

Vă așteptăm să interacționați cu cele patru instalații multimedia și sonore ale artiștilor Dorian Bolca, Sergiu Doroftei, Denis Flueraru și gH. [ d s l x ]. Lucrările lor, realizate din deșeuri electronice, sunt o demonstrație impresionantă de creativitate și sustenabilitate.

Invitații noștri speciali pentru Recycle Talks includ:

🎤Florin Dinca (Eco Positive) – reprezentant al partenerului Eco Positive, care va vorbi despre DE CE și CUM reciclăm deșeurile electronice.

🎤Suzana Dan (Rezidența9) – artist vizual și manager cultural, Suzana face parte din generația artiștilor care la începutul anilor 2000 a contribuit activ la contestarea structurilor (in)existente din scena artei contemporane locale.
Încă din 2016 începe să își pună întrebarea “Care-i faza cu arta contemporană?” și până în ziua de azi găsește tot felul de răspunsuri împreună cu publicul de toate vârstele care participă la acest program de mediere culturală.

🎤Alexandra Arnatu și Ada Lungu (Asociația Volens, Patrula de Reciclare) – alături de noi pe via Zoom, cele doua invitate, fac parte din Asociația Volens, care a implementat și continuă să dezvolte programul național de educație de mediu Patrula de Reciclare. Prin intermediul acestuia susțin copii și tineri din toată țara să-și dezvolte abilități emoționale și sociale esențiale prin proiecte de educație non-formală și voluntariat dedicate protejării mediului înconjurător.

Vă așteptăm cu drag să ne bucurăm împreună de această seară specială și să descoperim cum am reușit să readucem la viață deșeurile electronice prin artă.

Cu respect,
Echipa Recycle Your Technology alături de Salonul de Artă și Industrie, Reșița

Seminar de informare, instruire și conștientizare EMAS și Eticheta Ecologică Europeană
Europa este ,,o pădure de etichete” cu un mesaj controversat de (dez)informare dar și de credibilitate prin care trecem cotidian cu voluptate, precum trece printr-o istorie nocivă, țăranul cu desaga în spate!
Și totuși optimiști și cotropiți de emisii, zgomote ori alte accidente, îmbrățișăm apoteotic fiecare răsărit de soare, chiar dacă Planeta respiră tot mai greu și viața noastră a devenit un poligon de încercare!
Dincolo de aceste ,,fulgurații”, cu profundă tentă de meditație și implicare (in)directă în promovarea unui mediu curat și sănătos, să ,,trecem la verde” cu eticheta ecologică U.E. pentru o lume înfloritoare, așa cum ne îndeamnă organizatorii, respectiv ONG ASURA din București, în parteneriat cu UZPR, o organizație cu un nucleu de oameni simpli dar inimoși și dornici de a ne împărtăși din experiența lor acumulată cu prilejul deselor întâlniri prin orașe de referință din România, așa cum, recent, s-a-ntâmplat în Sala conferințe a Restaurantului ,,Boavista” din Timișoara. Eveniment inedit și de actualitate la care am participat împreună cu colegii de breaslă, Grigore Mâinea și Horia Țîru. Eveniment propus în dezbatere națională de cadre de specialitate în domeniu, Felicia Ioana și Daniela Maria Toma, sub egida Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor.
Pentru a înțelege și mai bine ce reprezintă de fapt Eticheta UE Ecologică, redăm pe scurt explicația necesară din pliantul pus la dispoziție de organizatori: „Sistemul UE de etichetare ecologică face parte din politica privind consumul și producția durabile ale Comunității, care are ca obiectiv reducerea impactului negativ al consumului și producției asupra mediului, sănătății, climei și resurselor naturale. Sistemul este destinat să promoveze acele produse care au un nivel înalt de performanță de mediu, prin utilizarea etichetei ecologice. Prin acest sistem producătorii, importatorii și prestatorii de serviciu pot depune cereri de acordare a etichetei ecologice a UE. Comercianții și distribuitorii pot depune cereri numai pentru produsele comercializate sub mărcile proprii.”
Prezentarea a avut un caracter interactiv la care participanții, avizați în probleme de mediu și nu numai, au formulat diverse întrebări referitoare la mecanismul de reciclare, inițierea procesului de obținere a etichetei ecologice, legislația în vigoare și actualizată și activități adresate presei cu trimitere la sectorul de marketing.
Precizăm că obținerea Etichetei Ecologice EU garantează un înalt nivel de fiabilitate și credibilitate. Au formulat întrebări, Anca Seici, Alinda Neagu, Vîjiac Iuxu și Cristian Neagu, desigur că răspunsurile au fost argumentate, lămuritoare și benefice pentru toți participanții.
În partea a doua subiectul în dezbatere l-a constituit Sistemul de Management de Mediu și Audit – EMAS, care reprezintă un model pentru organizații, care conduce la optimizarea proceselor de producție, reducerea impactului asupra mediului și utilizarea eficientă a resurselor, în contextul Consumului și Producției Durabile a Planului de acțiune pentru Politica Industrială Durabilă a UE. Avantaje și beneficii: credibilitate, transparență și reputație sporite, gestionarea riscurilor de mediu și oportunități de management, performanță sporită de mediu și financiară, îmbunătățirea și motivarea angajaților, care la rândul lor sunt benefice consumatorului. Regulamentul EMAS se aplică în toate cele 27 de state ale UE, celor trei state ale Spațiului European precum și statelor candidate la aderarea la Uniunea Europeană.
În concluzie putem aprecia strădaniile ONG ASURA și deopotrivă a celor implicați în promovarea acestui proiect de utilitate și sănătate publică la nivel național prin diverse modalități. Avem resurse, să nu le irosim, avem potențial, să-l valorificăm cât mai bine pentru binele Dumneavoastră, mai bine pentru un mediu curat în care cu toții să respirăm un aer de calitate.

Dumitru BUȚOI / UZPR Timișoara
Foto: Grigore Mâinea / UZPR Timișoara

Avem deosebita onoare de a vă invita la o vizită la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul Reșița în cadrul proiectului NOAPTEA MUZEELOR. Biblioteca va fi deschisă sâmbătă, 18 mai 2024, între orele 18:00 și 20:30. Am spus din nou afirmativ la invitația venită din partea Muzeului Cineastului Amator Reșița de a ne alătura acestei inițiative locale, naționale și internaționale. Anul acesta vom prezenta vizitatorilor două expoziții:

• Istoria Reșiței, ilustrată în arta plastică: Din colecția particulară a Bibliotecii Germane;

–         Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”: Expoziție de fotografii – În lumea negativelor pe sticlă.

Suntem onorați de a face parte din acest proiect, pentru a IV-a oară!

 

Wir laden Sie herzlichst ein, die Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza im Rahmen des Projekts LANGE NACHT DER MUSEEN zu besuchen. Die Bibliothek wird am 18. Mai 2024, von 18:00 bis 20:30 Uhr für Sie offen stehen. Diese Teilnahme kommt auf eine Initiative des Museums des freiwilligen Filmemachers Reschitza. Zwei Ausstellungen haben wir für Sie vorbereitet:

–         Reschitzas Geschichte in der Kunst: Aus der Sammlung des eigenen Hauses;

–         Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des freiwilligen Filmemachers”: Fotoausstellung: In der Welt der Glasnegative.

Wir nehmen an diesem Projekt bereits zum vierten Mal teil!

• UZPR

În 16 mai, de la ora 18.00, în Amfiteatrul A01 al Universității de Vest din Timișoara se va lansa volumul „Forum, Forum studențesc, forumuri studențești. Presa studenţească – o pepinieră pentru mass-media”, coordonat de Ștefana Ciortea-Neamțiu.

Prezintă: Gheorghe Crișan, Lia Lucia Epure, Viorel Marineasa, Robert Șerban și Mihaela Stegărescu.

În localitatea Mehadia, s-a născut generalul Nicolae Cena, foarte apropiat de împăratul Franz Joseph. În vara anului 1914, a fost arestat de către unguri generalul Cena și preotul I.C. Buracu din parohia Mehadia, pentru românism. Generalul Cena a fost salvat de la închisoare de către împărat, care i-a propus să-i dea un titlu de noblețe, dar generalul a refuzat spunând: ”Măria Ta! Noi, românii ne-am născut nobili, nu ne trebuie titlul de noblețe.” Pe preotul I.C. Buracu, născut în satul Prigor, l-a salvat de închisoare unchiul său, preotul Pavel Boldea, care era șeful clerului ortodox român pe întregul Imperiu Austro-Ungar și l-a trimis pe front.

După al doilea Război Mondial a fost arestat de către bolșevici, făcând doi ani de închisoare, pentru românism. El a avut 11 copii și nu a avut casă pentru niciunul.

La Lăpușnicul Mare a fost născut Eftimie Gherman, care, pentru românism a fost condamnat la moarte și de către unguri și de către bolșevici, dar a scăpat ca prin minune. În 1967 a fost adus de către Ceaușescu din Franța în România, pentru a mijloci relații diplomatice cu Germania Federală. La propunerea lui Ceaușescu de a se face casă unde dorește, a refuzat și a cerut doar să i se repare casa de la Lăpușnic. Aceștia au fost mari luptători pentru unitatea neamului românesc – România Mare, și mari iubitori de limbă, neam și credință.

Prof. Pavel Panduru

tehnoredactor: Liviu Călin

Fotografii: Sorin Țunea și Ana Maria Chera

După mulți ani am reușit să vizitez America Latină, unde mi-am petrecut cei mai interesanți 15 ani din viața din punct de vedere profesional și personal. Intenționez să vă împărtășesc pe această platformă câteva din impresiile acumulate cu această ocazie. Ca primă destinație am vizitat Perú-ul, unde am petrecut cei mai mulți ani și de care mă leagă cele mai multe amintiri. America Latină este un continent minunat, dar foarte special având multe elemente comune cu România datorită limbii, a religiei creștine și a mentalității asemănătoare, dar fiind și foarte diferit datorită climei, istoriei, culturii și nu în cele din urmă a limbii Spaniole care este aceeași în toate țările cu excepția Braziliei și a trei țări mai mici din nordul continentului, fiind în același timp una din limbile de circulație majoră la nivel mondial. Un alt aspect distinctiv față de România este și faptul că marea majoritate a Peruanilor stăpânesc și o limba autohtonă. Perú-ul este o țară foarte întinsă fiind cu cei 1285000 kmp de circa 5,4 ori mai mare decât România și având o populație de 32 milioane de locuitori, având o densitate de 25 locuitori pe kmp față de România cu 81 de locuitori pe kmp. Această țară dispune datorită diversității formelor de relief, a influențelor atât continentale cât și oceanice și a proximității ecuatorului de condiții climatice foarte variate și în mare parte neașteptate pentru zona tropicală în care este situată. Majoritatea Peruanilor trăiește în deșertul de pe coasta Pacificului, acolo aflându-se și capitala Lima cu peste aproape 11 Milioane de locuitori. Acolo domină o climă blajină, pe care noi Europenii am defini-o ca o primăvara eternă unde nu plouă niciodată, nu bate prea des sau prea tare vântul, nu ninge, nu îngheață, temperaturile variind între +14 și +28 de grade Celsius. Această climă benignă este responsabilă și pentru vegetația care este prezentă tot anul, ceea ce rezultă într-o abundență permanentă de flori de o cromatică deosebită, cum ar fi Bougainvillea, o plantă cățărătoare care decorează foarte multe imobile cu diverse nuanțe de roșu sau violet. Starea de vegetație activă tot timpul mai are și marele avantaj, că în Perú nu se mai vorbește de fructe de sezon, acestea putându-se cultiva aproape oricând, fiind posibile și recolte repetate, ceea ce se concretizează printr-o abundență de fructe, legume și produse agrare. În Perú se consumă multe fructe delicioase necunoscute în Europa din cauza costurilor mari de transport pentru fructele deosebit de perisabile. O altă caracteristică este și faptul că zilele au o durată aproape constată fără variații majore ca în Europa, făcându-se lumină în jurul orei 07:00 și întuneric în jurul orei 19:00. Clima temperată se datorează în mare parte curentului rece Humboldt, care se deplasează de-a lungul coastei Pacificului provenind din zona Polară de Sud și reducând influența tropicală caracteristică acestei zone geografice. Aceste caracteristici contribuie și la faptul că în apropierea coastei Peruane se poate trăi foarte bine fără încălzire „iarnă” – Iunie, Iulie, August și fără răcire ambientală „vară” – Decembrie, Ianuarie, Februarie. Am folosit ghilimele pentru că ceea ce Peruanii folosesc pentru „iarnă” și „vară” în România ar fi condiții climatice normale primăvara târzie și vara. A nu se uita că Anzii ajung la înălțimi de până aproape 7000 m unde domnesc ghețarii veșnici, iar în depresiunea Amazoniană, care ocupă peste 60% din teritoriul țarii, este stăpână jungla tropicală. Temperatura scăzută a oceanului face ca Perú-ul să beneficieze de o bogăție piscicolă deosebită. Pentru a proteja, conserva și regla utilizarea resurselor naturale existente în apele Oceanului Pacific corespunzătoare Perú-ului, țara și-a extins suveranitatea până la 200 de mile de suprafață de apă adiacentă coastelor sale, încă din 1947. Această situație explică faptul că în apele Peruane, există permanent adevărate industrii de colectare, prelucrare și conservare a produselor pescărești, care se exportă în lumea întreagă. În Perú se consumă foarte mult pește, existând o gastronomie puternic axată pe produsele marine. Cu abundența de produse alimentare de bază excelente și multiplele etnii conlocuitoare, care și-au fuzionat diversele experiențe culinare nu este de mirare că Gastronomia Peruană este una din cele mai apreciate în lume. Ca dovadă pentru nivelul ridicat al gastronomiei sale, Perú-ul a câștigat în ultimii opt ani Best Culinary Destination Award, ceea ce se poate vedea aicea. În deșertul de-a lungul coastei umiditatea este extrem de ridicată – adeseori și peste 90% – în ciuda faptului că aceasta este una din cele mai aride zone ale planetei. O altă ciudățenie a Limei este faptul ca în lunile de „iarnă” nu se vede soarele de ceața care pune stăpânire pe oraș, dar se poate face baie în ocean și în acea perioadă văzându-se adeseori amatori de surfing cu costume de neopren „călărind” valurile. Alt aspect tipic pentru Perú este seismicitatea extremă – neexistând aproape nici o zi fără seisme mai mult sau mai puțin perceptibile. Condițiile climatice menționate și seismicitatea sporită se reflectă clar în modul în care se proiectează și se construiește în Perú. Interesant este și faptul că pe așa numita „Carretera Central” se ajunge după 120 de KM și circa 3 ore de condus pe trecătoarea numita Ticlio la o altitudine de 4818 m. Pe sub această trecătoare trece printr-un tunel la altitudinea de 4783 m așa numitul Ferrocarril Central Andino care a fost construit în perioada 1871–1876 pentru a lega portul Callao / Lima cu zona mineră Cerro de Pasco unde se extrag metale neferoase și în special cuprul, fiind mult timp cea mai înaltă cale ferată din lume. Perú-ul este a 2a țară din lume după Zaire din punct de vedere al producției de cupru. Puțini Km după plecarea din Lima pe „Carretera Central” se ajunge într-o zonă fără ceață și fără nici un nor în cea mai mare parte a anului, unde Peruanii au dezvoltat cluburi sportive, hotelurile de lux și unii chiar locuiesc toată iarna acolo și vară undeva pe o plajă în apropierea Limei. Un obicei instituționalizat în Perú a fost așa numitul „Horario de Verano” (Program de Vară) practicat de cei care lucrau în administrația publică. Acest „Horario de Verano” era echivalent cu un program de lucru de la ora 08:00 până la ora 13:30, când toată lumea pleca la plajă. Nu este greu de imaginat, ca în perioada de vară eficiența administrației lăsa mult de dorit și din 1996 s-a renunțat la „Horario de Verano” practicat zi de zi, implementându-se în administrația publica vinerea scurtă exact ca în România. Notabil este și faptul că regulile vestimentare sunt permisive vara față de iarna, când costumul și cravată sunt obligatorii. Activitatea mea profesională cea mai importantă în perioada 1973 – 1988 în Perú a fost Evaluarea Potențialului Hidroelectric și Planificarea Electro-Energetică la nivel național și am avut ocazia să cunosc toate zonele țării, dar locuind în Lima și având hobby-uri legate de Ocean (Windsurfing) și de Deșert (Enduro), coasta Peruană îmi este cea mai familiară și relatările mele se vor referi în special la această zonă. Nu am nici competența și nici ambiția să analizez multitudinea de aspecte, care să sublinieze diferențele și asemănările dintre cele două țări, dorind doar prin relatările mele să fac mai cunoscute în România anumite aspecte pe care le cunosc despre această minunată țară. Pentru cei care doresc să afle mai multe detalii despre această țară surprinzătoare recomand accesarea unui Website general referitor la Peru. Intitulez relatările mele recente în Perú „Litoral – Peruvian Style”, pentru a permite o analiză comparativă a fenomenului ”Litoral”, mai ales în plin sezon estival în care cei mai mulți Români se duc ,,la mare” pe litoralul nostru sau mai departe până unde-i ține buzunarul…

(CC) Sergio Morariu, 2020

Stațiunea balneară Ancon

Barranco – Cel mai romantic și boem district din Lima

Casă modernistă mereu actuală

Arhitectură Ecologică Rurală

Primul all inclusive rural  – La Granja Azul y El Pueblo

MATE-Muzeul Mario Testino – Barranco-Perú

Club La Isla, Asia

Frenezia Deșertului – Buggy SxS Tour in the Desert of Asia – Perú

---

Sergio Morariu

Dr. Ing. Sergio Morariu este inginer în domeniul resurselor de apă și specialist în sisteme energetice, cu experiență internațională în planificarea proiectelor de extindere a resurselor de apă și a sistemelor energetice; conceperea, dezvoltarea și gestionarea bazelor de date naționale pentru resursele de apă și energie; dezvoltarea economică regională; gestionarea proiectelor; dezvoltarea de metodologii bazate pe calculator pentru inginerie și administrarea afacerilor și formarea personalului aferent. Specializat în dezvoltarea de sisteme bazate pe calculator pentru inginerie și administrarea afacerilor. Implementarea agențiilor de dezvoltare economică regională în România și managementul proiectelor aferente. Planificarea și implementarea de proiecte turistice regionale. Planificarea și implementarea de proiecte de artă.

15 mai 2024, ora 15.00, Galeria Centrului Muzeal Anina:                                                                                

Salonul de primăvară de arte plastice.

Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

 

15. Mai 2024, 15:00 Uhr, Galerie des Museal-Zentrums Anina:

Frühlings-Kunstsalon in Anina.

Ausstellung des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina und Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen. Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

 

15 mai 2024, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”.

Expoziție de fotografii: În lumea negativelor pe sticlă.

 

 

15. Mai 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des freiwilligen Filmemachers”.

Fotoausstellung: In der Welt der Glasnegative.

 

Școala Gimnazială Râu de Mori a organizat în parteneriat cu Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și cu Școala Gimnazială Sarmizegetusa proiectul „Călătorie prin geoparcurile din Europa”.
Grupați în 8 echipe și coordonați de profesori, elevii au descoperit în cadrul acestui proiect diversitatea geologică, frumusețile naturale, bogăția culturală, istoria și tradițiile europene.

Fiecare echipă și-a ales un geoparc din Rețeaua Europeană a Geoparcurilor (#EGN) și a descoperit cât mai multe informații interesante despre acesta și care au fost folosite pentru a realiza prezentări power point și filmulețe.
Echipele au fost creative și s-au referit la elemente comune ce leagă geoparcul european ales de cel din Țara Hațegului și chiar filmulețe personale în cazul în care au făcut anterior o vizită în acel geoparc european.
Echipa școlii noastre și cea a școlii parteneră au realizat standuri de prezentare a Franței, respectiv a Spaniei, țările pe teritoriul cărora se aflau cele 2 geoparcuri alese. La cele două standuri copiii au pregătit mâncare și băutură tradițională, cărți, panouri, steaguri, elemente de identitate specifice.
A fost un proiect inedit pentru elevi, dar și pentru profesori, deoarece au descoperit împreună, printr-o călătorie virtuală în geoparcurile europene locuri istorice, geologie, natura, ape, oamenii, comune și orașe din Europa.
Proiectul – după cum susținea prof. Chiper Antonela (foto), director al Școlii Gimnaziale Râu de Mori – s-a bucurat de o largă participare a școlilor de pe teritoriul Geoparcului (Școala Gimnazială „Aron Densușianu”, Liceul Teoretic „Ion Constantin Brătianu” Hațeg, Școala Gimnazială Râu de Mori, Școala Gimnazială Sarmizegetusa, Școala Gimnazială Sălașu de Sus și Școala Gimnazială Sîntămăria-Orlea), fiindu-ne alături la evenimentul final care a avut loc la Căminul Cultural din localitate.
Au fost alături de noi și ne-au sprijinit pe durata desfășurării proiectului Primăria și Consiliul Local Râu de Mori și doamna bibliotecar Angela Avramescu.

Au consemnat, Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

• UZPR

Sistemele de inteligență artificială (AI) devin rapid din ce în ce mai sofisticate, inginerii și dezvoltatorii lucrând pentru a le face cât mai „umane” posibil. Din păcate, asta poate însemna că acestea încep să poată și… minți la fel cxa oamenii. Un nou studiu al cercetătorilor de la Centrul pentru Siguranța Inteligenței Artificiale din San Francisco arată că platformele AI învață să înșele în moduri care pot avea consecințe de amploare și expune riscurile pe care le relevă această problemă în extindere.

Studiul, publicat în revista Patterns, susține că se manifestă la AI din ce în ce mai mult comportamente înșelătoare, care ar fi îngrijorătoare dacă ar fi afișate de un om.

Cercetarea analizează o gamă largă de exemple în care sistemele AI au învățat cu succes să înșele. În domeniul jocurilor, sistemul AI CICERO, dezvoltat de Meta pentru a juca jocul de strategie Diplomacy, s-a dovedit a fi un mincinos expert, în ciuda eforturilor creatorilor săi de a-l face sincer și de ajutor. CICERO s-a angajat în înșelăciune… premeditată, făcând alianțe cu jucători umani, pentru a-i trăda mai târziu. „Am descoperit că AI dezvoltat de Meta a învățat să fie un maestru al înșelăciunii”, spune specialistul Peter S. Park, într-un comunicat de presă. În mod similar, AlphaStar de la DeepMind, antrenat să joace jocul de strategie în timp real StarCraft II, a învățat să exploateze mecanica de război a jocului pentru a-și induce în eroare adversarii.

Au învățat să trișeze la testele de siguranță

Dar înșelăciunea AI nu se limitează la jocuri. În experimentele care implicau negocieri economice, „agenții” AI au învățat să-și denaturaze preferințele pentru a câștiga avantajul. Și mai îngrijorător, unele sisteme AI au învățat să trișeze la testele de siguranță concepute pentru a le împiedica să se implice în comportamente dăunătoare. Creșterea modelelor de limbaj mari (LLM) precum GPT-4 a deschis noi frontiere în înșelăciunea AI. Aceste sisteme, instruite pe cantități mari de date text, se pot angaja în conversații înspăimântătoare. Sub „ambalajul” prietenos, aceste sisteme învață să înșele în moduri sofisticate. GPT-4, de exemplu, a păcălit cu succes un lucrător uman TaskRabbit să rezolve un test CAPTCHA pentru el, pretinzând că are… o deficiență de vedere. LLM-urile au arătat, de asemenea, o înclinație pentru a-și explica rezultatele în moduri care se îndepărtează sistematic de realitate.

Perspectiva pierderii controlului uman

Riscurile pe care le prezintă înșelăciunea AI sunt numeroase. Pe termen scurt, poate fi folosită de infractori pentru a comite fraude la o scară fără precedent, pentru a răspândi dezinformare și a influența alegerile sau chiar pentru a radicaliza și recruta teroriști. Iar riscurile pe termen lung sunt poate și mai înfricoșătoare. Pe măsură ce încorporăm tot mai mult sistemele AI în viața noastră de zi cu zi și în procesele de luare a deciziilor, capacitatea lor de a înșela ar putea duce la erodarea încrederii, la amplificarea polarizării și a dezinformării și, în cele din urmă, la pierderea controlului uman. „Dezvoltatorii de inteligență artificială nu au o înțelegere sigură a ceea ce cauzează comportamente nedorite de inteligență artificială, cum ar fi înșelăciunea; aceasta îi ajută să-și atingă obiectivele”, spune Park.

Cercetătorii propun o abordare pe mai multe direcții. În primul rând, factorii de decizie politică trebuie să dezvolte cadre de reglementare robuste pentru a evalua și gestiona riscurile prezentate de sistemele AI potențial înșelătoare. Sistemele AI capabile de înșelăciune ar trebui tratate ca fiind cu risc ridicat și trebuie să facă obiectul unor cerințe stricte de documentare, testare, supraveghere și securitate. Factorii de decizie ar trebui, de asemenea, să implementeze legi care necesită dezvăluire clară atunci când utilizatorii interacționează cu un sistem AI și nu cu un om. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Liber, accesibil, independent și versatil, podcast-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România aduce publicului, oricând și oriunde, puncte de vedere, știri, analize, informații, esență de presă, așa cum este ea văzută, abordată și muncită în fiecare zi.

https://radiouzpr.podbean.com/