Jandarmii hunedoreni mereu alături de elevi

Murguleț Denis Luiza

În primele săptămâni din anul școlar 2024-2025 – ne spunea  căpitan Murguleț Denis Luiza ca și persoană de contact a Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – nu au fost înregistrate evenimente negative la instituțiile de învățământ.

Jandarmii au fost alături de elevii hunedoreni încă din prima zi de școală, fiind prezenți la festivitățile organizate cu prilejul deschiderii anului de învățământ 2024-2025, în instituțiile de învățământ din aria de competență.
Debutul noului an școlar a reprezentat o oportunitate pentru jandarmi de a continua activitățile preventive și dezbaterile tematice cu elevii, pentru identificarea problemelor cu care aceștia se confruntă acasă, la școală, în spațiile publice și în mediul online. 
Astfel, încă din prima săptămână de școală, jandarmii, în cooperare cu Biroul de Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara, au desfășurat activități de informare și prevenire la care au participat zeci de elevi și cadre didactice din cadrul Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva.
În cadrul acestor activități, au fost  purtate discuții despre siguranța elevilor și au fost oferite recomandări cu privire la modalitățile de prevenire a consumului de droguri și substanțe interzise, de prevenire a faptelor de violență și a bullying-ului.
Patrulele de poliţie și jandarmerie au acționat zilnic în zona şcolilor, în sistem integrat, fiecare unitate de învăţământ fiind inclusă în itinerariile de patrulare auto şi pedestre ale acestora, în scopul prevenirii oricăror fapte de natură antisocială.
În urma activităților desfășurate, jandarmii au aplicat 5 sancțiuni contravenționale, 4 avertismente și o amendă în cuantum de 100 de lei, pentru fumat, dar și pentru pătrundere cu încălcarea drepturilor de acces în instituțiile de învățământ.
Pe tot parcursul anului școlar 2024 – 2025, vom implementa prevederile Planului Național de Combatere a Violenței Școlare și vom continua activitățile de informare și prevenire organizate atât independent, cât și în cooperare cu partenerii instituționali, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, având ca obiectiv principal asigurarea unui mediu sigur pentru copii și personalul didactic.
Suntem încrezători în faptul că o comunicare continuă și eficientă a Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara cu reprezentanții instituțiilor de învățământ, cu elevii, și cu partenerii noștri instituționali va garanta un climat de siguranță în școli și un răspuns cu celeritate la solicitări.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

INVITAȚIE

20 septembrie 2024, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

„Zilele Europene ale Patrimoniului, 2024 – 21 septembrie”, ediția a XXX-a în România, având ca tematică „Rute, contacte și conexiuni”: Expoziție de artă plastică „Căi ferate din Banatul Montan în istorie”, cu participarea Cercului „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

 

20 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Să ne aducem aminte de personalitățile lunii:

  • 160 de ani de la nașterea funcționarului forestier Josef Windhager (*15 septembrie 1864, Văliug – †11 octombrie 1945, Văliug);
  • 20 de ani de la trecerea în eternitate a prof. Tibor Lichtfuss (*21 iunie 1921, Arad – † 23 septembrie 2004, Innsbruck / Austria).

Prezentare de volum: „Poezia. Prin labirintul unei imposibile definiții”, autor: Nicolae Sârbu, apărut la Editura „Limes“ Cluj-Napoca, 2024;

Incursiuni muzicale: Didina Curea (Oțelu Roșu).

 

 

 

20. September 2024, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin Reschitza:

„Europäische Tage des Patrimoniums, 2024 – 21. September”, XXX. Auflage in Rumänien, organisiert zum Thema „Vernetzt“: Kunstausstellung „Alte Eisenbahnen im Banater Bergland, die uns vernetzen“, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka).

 

20. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Wir ehren im September unsere Persönlichkeiten:

  • 160. Geburtstag des Forstbeamten und Lokalhistorikers Josef Windhager (*15. September 1864, Franzdorf – † 11. Oktober 1945 in Franzdorf);
  • 20. Todestag der Orawitzaer Kulturpersönlichkeit Prof. Tibor Lichtfuss (*21. Juni 1921, Arad – † 23. September 2004, Innsbruck / Österreich).

Buchpräsentation: „Poezia. Prin labirintul unei imposibile definiții”, Autor: Nicolae Sârbu, erschienen im Verlag „Limes“ Klausenburg, 2024;

Musikalische Einklänge: Didina Curea (Ferdinandsberg).

 

Pe urmele lui Salvador Dali

Părăsind frumoasa localitate mediteraneană franceză Saint – Cyprien, traversăm Argelès – sur-Mer, Collioure și Port-Vendres îndreptându-ne spre Banyuls-sur-Mer pe șoseaua de coastă, având în stânga Marea Mediterană și în dreapta lanțul Pirineilor Orientali. Stânci uriașe de o nuanță alb-gălbuie,  se prăvălesc în valurile spumoase care se sparg de mal în contrară coloristică cu Mediterana care, la această oră a dimineții își etalează mândră o culoare turcoaz de îți tăia respirația. Sus pe culmi, domină pajiștile întrerupte din loc în loc de pâlcuri de pini umbrelă. Pe platouri și pe pante, culturile de viță de vie trădează îndeletnicirea de bază a localnicilor. Condițiile  climatice favorabile, fac din întreaga coastă de est a Pirineilor, pornind din Franța până în Spania, o importantă zonă viticolă. Printre stâncile golașe, ca o explozie de verdeață, tufele de agave întregesc peisajul.

Șoseaua șerpuiește printre culmile întâlnite, iar din loc în loc sensuri giratorii permit accesul spre localitățile de pe faleza mării. La un astfel de sens giratoriu  cotim spre Banyuls-sur-Mer.  Oprim  câteva minute pentru fotografii. În față, o frumoasă construcție așezată chiar lângă mare, este Laboratorul Oceanologic ,,Arago” din Banyuls-sur-Mer, unde savantul român Emil Racoviță a fost ales ca director adjunct în anul 1900, imediat după revenirea sa din expediția arctică.  

Continuăm călătoria spre destinația aleasă. Dacă nu  observam un indicator cu două săgeți ce indică, în față Spania și în spate Franța, nu mi-aș  fi dat seama că am trecut frontiera de stat.  Traversăm localitatea Portbou, îndreptându-ne spre Llança, o pitorească localitate spaniolă așezată lângă mare.

Din zona plajei, pornesc câteva străzi înguste spre zona veche a localității printre case din piatră, cu uși și ferestre viu colorate. Din loc în loc câte un leandru crescut suspect parcă din stâncă, înveselește peisajul cu flori roșii. Lângă o casă cu două etaje, prins cu inele de construcție, un cactus uriaş se ridică peste acoperişul clădirii. Pe jos, stânca de ardezie şlefuită de-a lungul timpului, ține loc de pavaj. În spatele ușilor viu colorate, apar mici magazine în care localnicii vând obiecte de artizanat specifice locului, tablouri, ilustrate, pălării, obiecte de plajă sau echipament pentru scufundări.

Cum scopul călătoriei este să ajungem la Portlligat, locul unde se născuse Salvador Dali,  pornim pe șoseaua care se strecoară printre munți și văi prin curbe amețitoare, urcând sau coborând după forma de relief. Undeva în zare, cocoțate pe vârfuri îndrăznețe, ruinele unor vechi castele din perioada feudală rezistă semețe în bătaia vântului și a ploii. În ultimii ani, a crescut interesul investitorilor pentru a reconstitui aceste castele și a le introduce în circuitul turistic, unde se oferă turiștilor clipe de neuitat, cazare și specialități culinare autohtone, într-o atmosferă istorică veche.

Nu după mult timp, intrăm în Cadaqués, localitate în partea de nord a regiunii Costa Brava din provincia Girona. Llança, Cadaqués și Roses se găsesc în Parcul Natural Cap de Creus, unul dintre cele opt parcuri naturale ale provinciei, de o frumusețe incredibilă, care au împreună cea mai mare biodiversitate din Europa.

Împinși de curiozitatea de a lămuri unele date contradictorii privind biografia lui Salvador Dali,  ajungem la Cadaqués și la Port Lligat, sau Portlligat, un sat situat într-un mic golf al peninsulei Cap de Creus.

Pictorul, sculptorul, scriitorul, actorul, regizorul de film, scenaristul și graficianul Salvador Dali, reprezentant de seamă al curentului suprarealist în artă, cu o operă vastă de 1.600 picturi și numeroase lucrări grafice, desene și obiecte tridimensionale, este renumit pentru aptitudinea tehnică, desenul precis și imaginile izbitoare și bizare. Datele biografice publice menționează că Salvador Dali, s-a născut la 11 mai 1904 în Figueres, Spania, unde se află și Teatrul – Muzeu Dali, care deține cea mai mare colecție de lucrări ale pictorului.

Ajungând la Cadaqués, pe faleza din fața Cazinoului  identificăm statuia lui Salvador Dali, donată de ,,Centre D`Art Perrot-Moore al Poble de  Cadaqués”. Locuitorii de aici, consideră că marele pictor s-a născut în Cadaqués și nu în Figueres, fiindcă locul nașterii este satul Port Lligat, care aparține de Cadaqués.

Nu după mult timp, oprim în satul amintit, fiind obligați să pătrundem pe un drum de pământ, până la o casă albă așezată chiar la marginea mării, care ne fusese indicată a fi casa în care se născuse Salvador Dali, o construcție la etaj, vopsită într-un alb strălucitor, ce poartă la intrare o inscripție –Casa muzeu Salvador Dali. În stânga, în golful din apropiere, zeci de ambarcațiuni ancorate, se legănă pe valurile care se unduiesc spre mal iar pe plajă sunt grupuri de turiști întinși la soare sau alții care ies din mare îmbrăcați cu echipament de scufundare. În dreapta,  lăsăm în urmă un fel de terasă-restaurant destul de simplă, construită din lemn și trestie, iar în spate se observă câteva case  răsfirate pe deal.  

Pe panoul mare plasat pe casa – muzeu,  sunt informațiile necesare: cum  se pot programa vizitele, orele de vizitare și prețul de intrare (20  euro pentru adulți și 16 euro pentru elevi, studenți și persoane peste 65 de ani).Atât golful cât și peninsula, sunt reprezentate în diferite tablouri ale lui Dali, precum: ,,Madona din Port Lligat” și Cina cea de Taină”.

Fostul absolvent al ,,Real Academia de Bellas Artes de San Fernando”, vorbitor a patru limbi (engleză, spaniolă, catalană și franceză), a primit de-a lungul anilor numeroase onoruri, printre care: în 1972 a devenit membru asociat al Academiei Regale de Științe, Litere și Arte  Plastice din Belgia,  în 1978 a devenit membru asociat al ,,Academie des Beaux-Arts France” iar în 1982 a fost numit primul Marchez de Dali de Púbol, de către regele Juan Carlos.

Pe un corp de clădire alăturat casei în care văzuse lumina zilei Salvador Dali, pe o mică placă scrie „Aici a trăit poeta Rosa Leveroni (1910-1985)”.

În sfârșit, înțelegem din ce cauză trei localități își revendică locul de naștere al lui Salvador Dali: în casa-muzeu din Port Lligat se născuse în realitate pictorul, dar satul aparținând de Cadaqués, autoritățile locale de aici, revendică locul nașterii marelui pictor. Cadaqués la rândul său, fiind arondat orașului mai mare Figueres, unde locuise o perioadă Salvador Dali și unde se și stinsese din viață la data de 23 ianuarie 1989, s-a impus, astfel că în multe înscrisuri oficiale locul nașterii pictorului apare la Figueres.

De la Salvador Dali a rămas și aserțiunea potrivit căreia ,,gara din orașul francez Perpignan este centrul lumii”. Pe clădirea gării din Perpignan, scrie cu litere volumetrice ,,Gare du Perpignan Centre du Monde” și ,,el centre del mon”.

În orașul francez circulă o poveste potrivit căreia tânărul Salvador Dali, care trăise în sătucul de pe malul Mediteranei, când a ajuns în Perpignan, un vechi și important centru urban din sudul Franței, impresionat de ceea ce văzuse, exclamase că acolo este centrul lumii. Dar, Dali scria în jurnalul său că pe data de 19 septembrie 1963, stând pe peronul gării din Perpignan, avusese o viziune de extaz cosmogonic. A avut viziunea exactă a formării Universului. În 1964, Dali scria: „În gara din Perpignan mi-au venit cele mai geniale idei ale vieții”, proclamând gara ca fiind „centrul cosmic al Universului”.

Excentric în purtare și în exprimarea artistică, Salvador Dali rămâne în istoria omenirii ca reprezentant important al culturii și artei spaniole, dar și unul dintre cei mai valoroși artiști ai vremurilor sale, opera sa vastă fiind apreciată în toată lumea.

                                                           Andrușa R. Vătuiu /UZPR

Foto: Wikipedia

Debut emoționant de stagiune pentru Seratele „Eminescu, jurnalistul” și Teatrul NostruM

Manifestare de tradiție a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, seria de evenimente periodice care se desfășoară sub genericul Seratele „Eminescu, jurnalistul” a prilejuit de fiecare dată întâlnirea publicului cu personalități publice de anvergură și cu lucrări emblematice ale unor mari personalități din Panteonul spiritual al poporului român.

Gazdă a unor evenimente culturale diverse, complexe și relevante, manifestarea UZPR a debutat în stagiunea de toamnă 2024-2025 cu o ediție specială, la care a fost prezent președintele UZPR, Sorin Stanciu. În cuvântul său, Sorin Stanciu le-a mulțumit participanților pentru că se află din nou împreună: „Pe majoritatea vă cunosc, ne știm – eu sunt un abonat al Teatrului NostruM și al Seratelor; voi cere un abonament scris, ca să fiu sigur că mă primiți și data viitoare. Suntem onorați că sunteți tot timpul cu noi la evenimentele acestei inițiative a Claudiei Motea. În acest context îmi fac o datorie de suflet de a vă anunța că am hotărât ca, odată cu această deschidere de stagiune, să acordăm o Diplomă de Excelență pentru Teatrul NostruM, condus de Claudia Motea, «pentru neabătuta ambiție de a fi», alături de Medalia Jubiliară a UZPR. Vă promit că voi fi în continuare alături de Serate și de Teatrul NostruM”.  

În fața unui public numeros, avizat și însetat de frumos, actrița Claudia Motea, coordonatoarea Teatrului NostruM al UZPR, a anunțat deschiderea stagiunii acestui teatru unic și a urat tuturor bun venit la prima ediție din toamna 2024 a Seratelor: „Suntem mândri și bucuroși să fim împreună cu dvs. Teatrul NostruM își face toate repetițiile la sediul UZPR, unde avem și căldură, și energie pozitivă. Mulțumim UZPR, mulțumim colegilor pentru această surpriză extraordinară și cred că este o distincție binemeritată de Teatrul NostruM”.  

Ca de fiecare dată, programul anunțat al ediției care inaugurează noua stagiune a Seratelor „Eminescu, jurnalistul” și a Teatrului NostruM s-a desfășurat la cele mai înalte standarde culturale, marcată de bucuria actului artistic și de emoția unei seri memorabile.

Roxana Istudor

Foto: Marius Simion

WhatsApp-Image-2024-09-19-at-17.21.05_16a606101

WhatsApp Image 2024-09-19 at 17.07.41_0de3caf4

WhatsApp Image 2024-09-19 at 17.07.41_19d68017

WhatsApp Image 2024-09-19 at 17.07.41_63e14736

WhatsApp Image 2024-09-19 at 17.07.41_45331f28

WhatsApp-Image-2024-09-19-at-17.08.37_22f1f6c91

GABRIELA ȘERBAN: Emoții de toamnă…

Miercuri, 18 septembrie 2024, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a avut loc o întâlnire cultural-artistică menită să aducă în atenția tinerilor istoria culturală a Banatului Montan.
Elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, însoțiți de dna. prof. dr. Liana Ferciug, s-au întâlnit cu scriitorii reșițeni Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, precum și cu volumele acestora.


Ambii promotori culturali au prezentat cărți și albume apărute sub semnătură proprie, vorbind tinerilor despre personalități bănățene mai mult sau mai puțin cunoscute, despre locuri și instituții importante din Banat cărora merită să li se acorde o atenție specială, precum și despre turismul cultural care poate fi un uriaș pas în dezvoltarea locală.
Cărturarul Gheorghe Jurma a insistat asupra unor cărți care constituie colecții și serii importante ale Editurii TIM din Reșița: Colecția „Eminescu”, are în componență 20 de titluri; Colecția „Personalități culturale din Caraș-Severin” din care au apărut 4 titluri, între care, alături de „Trifoiul cărășan”, „Pavel Bellu” și „Molineștii”, există și un volum dedicat familiei realizatorului primei enciclopedii românești, născut la Bocșa, Corneliu Diaconovici; seria dicționarelor și a lucrărilor de referință privind presa din Caraș-Severin, scriitorii cărășeni și viața literară cărășană, dar și fântâna sculptorului Constantin Lucaci realizată la Reșița, cu întreaga sa istorie; nu în ultimul rând, a fost prezentată pe scurt revista „Semenicul”, cea care se află în anul 53 de apariție și care „rămâne o bornă într-o istorie a literaturii și a presei literare din această regiune.” (vezi coperta IV a revistei „Semenicul” Serie Nouă, anul LIII, Reșița, nr. 1/ 2024).
Scriitorul, bibliotecarul, editorul Erwin Josef Țigla a prezentat tinerilor câteva dintre cele 126 de apariții editoriale ale Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, accentul căzând pe volume precum: „Monumentele Eminescu”, ”Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița-Anina” – cu îndemnul de a călători tinerii pe acest traseu mirific -, „Muzeul de locomotive cu abur Reșița” – povestind despre istoria industrială a Bocșei și a Banatului – , precum și volumul-album dedicat pictorului bocșean Peter Kneipp.
Evident, ambii scriitori au avut în atenție și au prezentat în detaliu cele 7 cărți-album dedicate unor orașe din Banatul Montan într-o inedită serie „Viziuni”: „Reșița”(2009), „Anina” (2012), „Bocșa” (2014), „Oravița” (2017), „Caransebeș” (2020),  „Reșița, 2” (2021), „Oțelu-Roșu” (2022).
Pentru această întâlnire, organizatorii au pregătit o surpriză scriitorului Erwin Josef Țigla, acesta aflându-se în prag de ceas aniversar (născut fiind în 19 septembrie 1961), dar și o expoziție de pictură intitulată „Emoții de toamnă” și semnată Nicolae Potocean (NIK).
Pentru o oră liceenii s-au bucurat de cărți, povești și culoare oferite cu generozitate de invitații bibliotecii bocșene – Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla și Nik Potocean.
 

INVITAȚIE

19 septembrie 2024, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție: „Dubai, II“, cu fotografii ale lui Erwin Josef Țigla;

Expoziție filatelică: „Germanii în sud-estul Europei – Patrimoniu”, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

 

 

19. September 2024, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fotoausstellung: „Dubai, II“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla;

Philatelie-Ausstellung: „Die Deutschen aus Südost-Europa – Patrimonium”, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

 

INVITAȚIE

18 septembrie 2024, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:

Prezentarea cărții-album „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, cea de a 126-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;

Expoziție de artă plastică „Emoții de toamnă”, cu lucrări realizate de artistul plastic Nik Potocean, membru al Cercului „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

18 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea revistei „Reflex“, (serie nouă), an XXV, nr. 1 – 6 (280 – 285), ianuarie – iunie 2024 (redactor-fondator Octavian Doclin).

 

 

 

18. September 2024, 12:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:

Buch-Albumpräsentation: „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen“, Herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla als 126. Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”;

Kunstausstellung Nik Potocean, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

18. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Vorstellung der Reschitzaer Kulturzeitschrift „Reflex“, Jahr XXV, Nr. 1 – 6 (280 – 285), Januar – Juni 2024 (Gründungsredakteur Octavian Doclin).

 

 

INVITAȚIE


17 septembrie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte. Autorul prof. dr. ec. Liviu Spătaru își prezintă ultima apariție editorială: „Matriarhat“, apărut 2024 la Reșița.





17. September 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Buchpräsentation. Der Reschitzaer Autor Prof. Dr. Liviu Spătaru stellt sein zuletzt erschienenes Buch „Matriarhat“, erschienen in Reschitza, 2024, vor.




ÎNSEMNĂRI DIN PARALIA KATERINI-GRECIA APLAUZE PENTRU CÂNTECUL ȘI DANSUL ROMÂNESC


Prognoza caniculară prelungită și oferta firmei de turism Christian Tour cu care UZPR a avut un parteneriat de promovare, am reușit să prindem un sejur turistic printre ultimele serii din septembrie a.c. Destinația aleasă a fost stațiunea Paralia-Katerini, unde am mai fost cu vreo doi ani în urmă și ne-am simțit bine. Așadar optimiști și înarmați cu toată artileria grea specifică turistului român de cursă lungă ne îmbarcăm în autocar la Timișoara, ora 17,00 și pornim la drum pe intinerariul Vama Moravița, Serbia, Bulgaria, Paralia Katerini-Grecia. După o noapte furtunoasă, ajungem la destinația mult dorită, ora 10,00. Debarcăm fiecare în zona hotelurilor-gazdă. Ne facem prezentarea la recepție și așteptăm până la 15,00 când vom fi cazați, adică vom primi camera rezervată.
Ce poate face un turist obosit de-atâta noapte decât să caute o locație adecvată , cu terasă, cu vedere la Marea Egee, pentru a-și reface forțele în compania unei cafele, ori să se plimbe prin stațiune în căutarea magazinelor cu oferte de toamnă târzie. Așa am pornit și eu, împreună cu soția. Undeva prin centrul stațiunii într-un parc populat deja de turiști cu o scenă încă în amenajare se aud ecouri de cântec popular, mă apropii și, ca orice ziarist neastâmpărat, întreb un tânăr cu un tricou deosebit, inscripționat cu numele firmei organizatoare, am fost inspirat, ce se întâmplă aici?
Mi-a răspuns că este vorba despre un eveniment-festival folcloric, care va începe la ora ,11.00, deocamdată invitații, respectiv, interpreți și ansambluri folclorice, fac repetiție. Mai este timp, mă documentez, mai schimb câte-o vorbă cu turiști aleși la întâmplare să aflu cât mai multe despre Paralia dar și despre evenimentul mult așteptat.
Paralia sau Paralia Katerinis care înseamnă ,,plajă”este un municipiu în partea de est a prefecturii din Pieria. Plaja este situată pe Riviera Olimpicului (Marea Egee, o mare caldă și curată) la cca 5-6 km de orașul Katerini, la 70 km de Salonic și de Aeroportul Macedonia Internațional.
Stațiunea Paralia este una dintre destinațiile preferate de turiști din toată lumea și din toate categoriile sociale, anual este vin aici peste 70-80 de mii de turiști. Ca o concluzie pot spune că aproape 50 la sută din turiștii veniți în stațiune vorbesc românește.
Stațiunea dispune de o diversitate de locuri de cazare, și oportunități de agrement, divertisment, excursii, și mai ales cumpărături de sezon și nu numai. De neratat croaziera pe Skyathos.
Aștept cu nerăbdare, ora 11.00, de la pupitrul de comandă o tânără din echipa de organizare, programe din Macedonia, anunță deschiderea reprezentației din ziua respectivă, Festivalul Internațional Folcloric 3-8 septembrie a.c. Word Festival Associacion WOFA Paralia Festival Days, continuă prin prezentarea unor suite de dansuri și jocuri tradiționale din mai multe țări europene. Cu bucurie și satisfacție am primit anunțurile care m-au mișcat sufletește, chiar și cu această izolare topografică, pentru câteva ore de spectacol, de jocuri, dansuri și cântece românești, m-am simțit ca la mine acasă, în România, am privit, ascultat și aplaudat frenetic, împreună cu mulți turiști veniți aici de pe plaiurile mioritice, cu care am vorbit, am socializat în dulce limba română.
Au prezentat programe de excepție inspirate din patrimoniul spiritual cultural-artistic autohton, ansambluri folclorice din Polonia, Bulgaria, Macedonia, Grecia și România, programe benefice cunoașterii, dezvoltării și promovării obiceiurilor tradiționale cu deosebită reverberație europeană.
Reținem cu mare plăcere participarea la acest dialog-schimb cultural, de referință pentru ansamblurile folclorice din România. ,,Mlădițe”din Berceni, județul Prahova, coordonator Gheorghe Marian ,,Zestrea Branului” din Bran, jud. Brașov , coordonatori Andreea Jitea, Marian Duicu, Liviu Vintilă ,,Ghiocelul” din Câmpina jud. Prahova, coregraf, Cristi Polegea ,,Țarina Arieșului” din Turda, jud. Cluj ,,Bratcuța”din Bratca jud. Bihor ,,Mugurașii” din Roznov, jud.Neamț, prof. Verona Boguș. Este de apreciat faptul că instituțiile din domeniul cultural și multe UAT-uri, se străduiesc să asigure cu eforturi deosebite logistica necesară participării în condiții rezonabile a celor înzestrați cu harul de a cânta, juca, dansa pentru a perpetua prin timp, pentru generații, spiritul încă tânăr și liber, aici și în diaspora al românului absolut.

Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara
.

.

Drag de Dumnezeu

Prima duminică după Înălțarea Sfintei Cruci. La Biserica Ortodoxă „Sfântul Spiridon” din orașul de pe Cerna – Hunedoara, era lume multă: tineri și vârstnici veniți pentru rugăciuni de pocăință și virtuți creștine, dornici ca prin mijloace duhovnicești să se curețe de rugina păcatelor.
Pe acest fond, sub egida Episcopiei Devei și Hunedoarei (episcop Preasfințitul Părinte Nestor), Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și ziarul „Accent Media” (director Cornel Poenar) s-a implementat proiectul „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” în scopul promovării cântecului creștin ortodox.
Plini de dragoste față de Dumnezeu preoteasa Boboia Mihaela și tânărul Crăciunescu Dragoș Ioan au interpretat pricesne care îndemnau să iubești pe Dumnezeu din tot sufletul și inima în care trebuie să stea Crucea Mântuitorului drept steag de luptă și biruință a creștinismului.
Privind în ochi auditoriul simțeai cum trăia legea și credința strămoșească de slujire a lui Hristos.
Cei doi cântăreți au primit din partea organizatorilor Diploma de Onoare „DRAG DE DUMNEZEU” pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxiei – care este viață în Hristos, viață în duh și adevăr.
Preotului paroh, Boboia Nicolae Ioan, i s-a oferit Diploma de excelență din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tineri generații, a sentimentului de apartenență la istoria și glia strămoșească, permanent respect de suflet și credință pentru trecutul glorios al poporului român.
Partener la acest moment a fost și Asociația CARP „Speranța” Hunedoara. În acest context, consilierul Vili Orășan a oferit cântăreților, preotului, dar și participanților, interesanta revistă „Info CARP Speranța”.
… Așadar, am participat cu toții la un inedit moment cultural-religios și am notat din spusele în exclusivitate ale consilierului Vili Orășan: „Ascultând pricesnele l-am rugat pe Dumnezeu să vină în întâmpinarea slabelor noastre trăiri duhovnicești, să ne ajute pentru a ne putea păstra dreapta credință, să ne iubim mai mult între noi ca semeni și să contribuim din plin la întărirea dreptății și a bunei înțelegeri”.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Puncte de vedereîn legătură cu cuantumul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită de la 1 septembrie 2024

➢ Ioan Pamparău, președinte al Filialei „Aurel Mureșianu” Brașov-Covasna a UZPR

➢ conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

INVITAȚIE

16 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a IV-a):

Expoziție de pictură Tatiana Țibru și a Cercului de Sculptură „Jakob Neubauer” al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonator: George Molin);
Expoziție de pictură Tünde Enikő Petneházy (Lugoj);
Prezentare de carte: „Mugur de Cruce, II“, autor: Costel Simedrea, apărută 2024 la Editura „Hoffman“ Caracal;
Prezentare: autoarea Mia Rogobete din Lugoj și cărțile ei;
Valorile de lângă noi: Ștefan Isac la 60 de ani de la debut și 60 de ani de la prima apariție televizată.






16. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Mitte September im Zeichen der Kultur (IV. Auflage):

Kunstausstellung mit Tatiana Țibru (Malerei) und mit den Mitgliedern des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer” des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: George Molin);
Kunstausstellung Tünde Enikő Petneházy (Lugosch);
Buchpräsentation: „Mugur de Cruce, II“, Autor: Costel Simedrea, erschienen 2024 im Verlag „Hoffman“ Caracal;
Buchpräsentationen mit der Autorin Mia Rogobete aus Lugosch;
Im Blickpunkt: Ștefan Isac, 60 Jahre seit dem ersten Auftritt – sein Debüt – und seit der ersten TV-Aufzeichnung.

CLUBUL PRESEI DIN BANATUL DE MUNTE – INVITAȚIE

Dragi colegi, îmi face mare plăcere să vă invit la o nouă întâlnire a Clubului Presei. Programul pe care îl propunem pentru  luna septembrie îl aveți mai sus. Vă așteptăm.

Dorina SGAVERDIA

AMINTIRI DESPRE UN LUPTĂTOR: Mihai IMBRESCU (Bunicul lui Sorin Grindeanu)

Condiția de om liber este probabil una dintre cele mai fragile condiții omenești. Ea durează doar atâta vreme cât libertatea este simțită ca necesitate, ca o condiție vitală și care dă sens și rost existenței.
Pentru ca libertatea să existe este necesară înțelegerea faptului că libertatea nu este obținută pe gratis, că obținerea ei înseamnă vigilența necontenită, că este o condiție care trăiește în lungul multor generații și că ea se câștigă prin sacrificiu. Iar sacrificiu înseamnă a dobândi un lucru pentru cei din jur cu prețul de a pierde acea izbândă, roadele ei, pentru ține. Cei care înțeleg acest lucru sunt luptătorii și eroii.
Țara Almăjului a trăit și existat sub semnul libertății, al neatârnării.
În Evul Mediu această libertate a fost dobândită de către locuitorii care au stat mereu sub arme, păzind vadul Dunării și vetrele lor. Mai apoi, în vremea otomană, această libertate s-a păstrat prin cei care sub pavăza pădurii, au stat ca oameni liberi, nesupuși altcuiva decât propriei conștiințe, au stat ca “lotrii”. Mai apoi aceiași Almăjeni și-au păstrat libertatea cu preț de sânge, ca “grăniceri”,”cătane negre”.
Setea de libertate a Almăjenilor nu s-a stins și ea s-a manifestat glorios și eroic în anii în care România a intrat sub stăpânire comunistă.
Oameni din Almăj, țărani și intelectuali, s-au tras în munți și, într-o încleștare de forțe în care erau copleșiți, au luptat, au căzut și au spus că sunt liberi și că pentru libertatea lor sunt gata să lupte și să moară.
Cei care stăteau în munți cu arma în mâna au putut să o facă fiind ajutați de oamenii din sate: cu alimente, cu informație și solidaritate. Cei care îi ajutau pe oamenii sub arme se expuneau la pericole enorme: arestări, torturi, pierderea familiilor și a bunurilor. Dar totuși destui Almăjeni au făcut acest lucru cu fruntea sus.
Între ei a fost și Mihai Imbrescu (Zamela) din Borlovenii-Vechi.

Casa lui se află chiar la ieșirea din sat spre luncă și spre Prigor.
Era o casă solidă, grănicerească și îmi aduc aminte că lipit de casă era, în anii 50 ai veacului trecut, o batoză. Semn al prosperității și bunei gospodăriri, a înțelegerii că progresul tehnic trebuie adoptat.
Mihai Imbrescu (și soția lui) au suferit arestări, iar el condamnare, tortură și prigoană ca urmare a faptului că a ajutat pe fugarii și luptătorii din munți.
În acea vreme aceste informații se transmiteau în șoaptă și în ascuns. Opresorii voiau să stingă și amintirea luptei pentru libertate. Totuși în 1969 am aflat despre acest luptător.

În acel an unchiul meu Vasile Valușescu (care a luptat ca partizan și apoi a stat patrusprezece ani în închisoare) a făcut un drum la Semenic și m-a luat cu el. (Era primul drum pe care l-am făcut pe Semenic.)
Un camion forestier din Prigor urmă să ne ducă până spre “Poiana Begului”. Acel camion urma să ne ia la intrarea drumului de la Prigor în Borloveni, deci lângă casa lui Mihai (Milă) Imbrescu.
Vasile Valușescu a mers la ușă și a fost primit cu enormă ospitalitate și dragoste. A fost primul lucru care m-a surprins. Almăjenii sunt politicoși dar nu sunt entuziaști, sunt mai degrabă reținuți, sobrii.
Pe gang, pe scaunul pe care l-au poftit, au pus o cergă și l-au îmbiat la o gustare. Nu era vreme de așa ceva și deci au vorbit doar câteva minute, până la venirea camionului. Am reținut o “vorbă “ lui Milă Imbrescu: ”o să treceți pe acolo?” Habar nu aveam ce va fi putut însemna acest “acolo”.
Urcând spre munte, dincolo de Balta Verde, unchiul Vasile Valușescu mi-a arătat un soi de grotă. Apoi mi-a spus că acolo a stat ascuns ca partizan vreme de aproape un an. Mi-a spus că a putut supraviețui datorită ajutorului pe care i l-a dat Milă Imbrescu. De fapt acela nu a fost “ajutor”, a fost diferența dintre viață și moarte.
Apoi am aflat despre chinurile prin care toată familia lui Milă Imbrescu a trecut: tortură, prigoane, închisoare. Și prin toate a trecut cu fruntea sus. A crescut copii vrednici, nepoți fruntași, a alcătuit o gospodărie prosperă și s-a stins în pace.
Acest luptător era un om obișnuit dar în care vibra conștiința unui trecut de om și oameni liberi și conștinta că sub nici o formă nu trebuie să uităm ceeace datorăm strămoșilor.
După închisoare viața lui a mers în cercuri și extinderi tot mai largi, timpul devenea tot mai uniform și în final acel timp a intrat în prezentul continuu, în acel “acum” care este vremea lui Dumnezeu.
Sunt convins că fost primit acolo cu bucurie.

Alexandru Nemoianu
Istoric
USA

Ziua Limbii Românela Podgoraț, Serbia

În perioada 29-31 august 2024, românii din Timoc au sărbătorit Ziua Limbii Române la Podgoraț, județul Zajecar, Serbia prin cântec și dans populat românesc.

Festivalul a fost organizat de Asociația pentru cultura Românilor din Serbia „Ariadnae Filum” și Etno Club Podgorac cu sprijinul Ministerului fără portofoliu al Republicii Serbia responsabil cu diaspora și sprijinul Municipiului Boljevac și Asociației „Casa Maramureșană” din Baia Mare.

Pe lângă participanții la Festival din Serbia – Ansamblul folcloric „Podgorac”,  Ansamblul folcloric „Tanda”, grupul de folclor „Valakone”, grupul etno „Timoceani”, au mai participat soliștii vocali și instrumentali Jela Marjanovici, Nikola Nikolici, Katarina Drugici, Teodosia Pastronevici, Filip Dlbokici, Aleksandar Brnzanović, Andrej Žurž, Mile Žikić, Novica Gvozdenovici,… printre care majoritatea tineri și copii.

Cu participarea lor, Festivalul a fost pus în valoare de oaspeții din străinătate:

Invitații Festivalului au fost:

Doamna Mioara Ștefan – Consul General al României în Republica Serbia

Domnul Sladjan Djimiš, Președintele Municipiului Boljevac

Părintele Anton Chera, Parohul Borului al Bisericii Ortodoxe Române în Serbia

Părintele Milan Milanović, parohul al Podgorțului al Bisericii Ortodoxe Sârbe

Doamna Ljubica Radović, Director al Centrului cultural din Boljevac

Președintele Partidului Neamului Românesc și coordonatorul Congresului Românilor din Serbia de la Bor, dr. Predrag Balašević

Coordonator al Congresului Românilor din Serbia, din Negotin domnul Dušan Prvulović.

 Seara, la Podgoraț, un sat românesc cu 3000 de locuitori, a avut loc un spectacol realizat de Asociaţia pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, Primăria din Podgoraţ şi Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis din Timoc.

Ansambluri folclorice de la nord, dar și de la sud de Dunăre  au adus un omagiu limbii române în localitatea Podgoraț. „Noi știm că aici suntem români, vorbim românește, avem o cultură, avem obiceiuri românești. Ne rămâne numai aia că limba pe care pe care am vorbit-o să o vorbim în continuare, limba pe care au vorbit-o bunicile și mamele cu noi să o vorbim și noi cu copiii și cu nepoții noștri”, a declarat Zavișa Jurj, președintele Asociației „Ariadnae Filum”. La concert au participat mii de spectatori. Au fost prezenți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, directorul Ariadne Filum – Zavisa Zurz, reprezentanți ai ONG-urilor românești din zonă. (afnews.ro)