Școala Gimnazială Râu de Mori – după cum ne spunea prof. Antonela-Livia Chiper (foto) în calitatea sa de director – a fost gazda a unui reușit cerc pedagogic al educatoarelor din zona Hațeg, cu tema „Învățarea prin joc”. Educatoarele Pasconi Jeni, Obrejan Damaris, Ivancu Aurelia și Prială Ana au prezentat participantelor sălile de grădiniță punctând rolul jocurilor în educația timpurie. S-a vorbit despre cheia învățării prin experiment care constă în identificarea unor teme, unor povești și unor jocuri care să le le dea copiilor o stare de confort, plăcere, entuziasm și bucurie. S-a accentuat pe faptul că jocurile (de experiment sau de rol ) sunt modalități perfecte de a-i ajuta pe cei mici să descopere și să asimileze cunoștințe și abilități într-un mod creativ. Prin joc, copiii pot să exploreze lumea înconjurătoare, să-și dezvolte abilități sociale și să-și stimuleze imaginația.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Și la Școala Gimnazială „Hadrian Daicoviciu” din Orăștioara de Sus în acest an școlar, profesorii s-au implicat în organizarea și desfășurarea cu elevii a unor reușite serii de activități educative și recreative. Acestea au avut scopul de a îmbogăți cunoștințele elevilor, de a dezvolta experiența lor personală și de a promova valori culturale și ecologice. Astfel, în colaborare cu biblioteca locală, elevii au marcat aniversarea a 174 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu, au sărbătorit Ziua Internațională a cărții, dar și Ziua Pământului – printr-o serie de activități ecologice. La acestea se adaugă și alte inedite și interesante activități printre care: „E ziua ta, mămico!”, „Cunoașterea mediului – Cireșe de mai”, „Unirea Principatelor – 24 Ianuarie”, „Încondeierea ouălor de Paști”, „Plantăm flori”, „La cules de ghiocei”. De asemenea, elevii școlii gimnaziale sunt incluși în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Acesta are ca obiectiv prevenirea și reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii. De precizat este faptul că din acest an, școala a intrat într-un eficient proiect, în colaborare cu Primăria, propunându-și să devină cea mai modernă unitate din zonă.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVII-a).
„Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVII-a): Vernisajul expoziției cu caracter internațional și decernarea premiilor la concursul cu același nume.
Program cultural susținut de formația de dansuri populare germane „Enzian” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVII. Auflage).
„Kinder malen ihre Heimat“ (XVII. Auflage): Vernissage der Ausstellung mit internationaler Beteiligung und die Preisverleihung des Wettbewerbs 2024. Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
Locuri binecuvântate de Dumnezeu protejate si de divinitățile menționate și consemnate pe diferitele tabule votive, existente intr-un număr foarte mare de-a lungul timpului, de cei care au repus in valoare puterea tămăduitoare a locurilor la începutul primului mileniu, continuă sa genereze datorită efectelor terapeutice ale apelor tămăduitoare și a condițiilor microclimatului special de influență sud mediteraneeană, o atracție pentru toți care au nevoie de asemenea tratamente de aproximativ doua milenii!!! Aerul pur, puternic aero-ionizat negativ, ca la 2000 m altitudine, care alături de aportul sulfului și a altor minerale din compoziția apelor, asociat băilor de soare, aer și lumină, oferite de lungile perioade senine ale anului, sunt toate la un loc factori terapeutici deosebiți care ne oferă o schimbare a calității vieții tuturor vizitatorilor noștri! În plus, a fost și loc de inspirație pentru toți acei ce fiind in vizită aici, fețe împărătești – SISSI, Regina Carmen Silva, poeți și scriitori naționali, Dinicu Golescu – ilustru cărturar român, Vasile Alecsandri – poet, Mihail Sadoveanu – scriitor, iar dintre localnici, Prof. Ioan Florian Panduru – scriitor, Sabin Opreanu – Poet și Pictor, Dr. Ilie Cristescu – scriitor și Economist și Director al stațiunii, Dr. Iancu Gogâltan, Medic primar și Primar al stațiunii, autor al unui Ghid în limba germană și altul în limba română al stațiunii, Dr. Primar balneolog, Dl. Bogdan Răileanu, fost Director medical al Pol. Baln. Nr.1 Herculane – autor de Haiku și diverse articole medicale de specialitate, Pervulescu Trifu Titu – ex Asistent șef al Pol.Baln.Nr.1 – autorul unei Monografii a localității grănicerești – Plugova și autorul unui ,,Cuvânt înainte” la ,,Ghidul stațiunii Herculane” apărut în 2002 – plus traducerea în limba spaniolă a aceluiași ghid (tradus de asemenea și în lb. engleză) , Pervulescu Nicolae – Pictor , fotograf și poet în grai bănățean alături de simpli grăniceri ai zonei sau fii ai acestora, au lăsat în urmă lucrări memorabile care se pliază pe frumusețea acestor locuri , adăugând parcă mai multă profunzime trăirilor fiecăruia dintre cei enumerați. Poezii neasemuit de frumoase ne-au fost dăruite cu toată dragostea de D-na Silvia Hârceagă, Poemele Cernei , Antologia poemelor Cernei, o iubitoare a locurilor și participantă la toate acțiunile culturale desfășurate aici. Ca o noutate, aș dori să amintesc si pe D-na Dr. Rodica Popescu, fost medic specialist în balneologie până prin anii 1979 – care a dorit și dânsa să lase ceva în urma trecerii ei prin stațiune ca medic până în 1979 si din 2018 până în 2020 ca pacientă la Hotel ROMAN, trimițând din SUA câteva poezii dintre care se remarcă Herculane și Eminescu. Revista Domogled și redactorul ei șef Dorin Bălteanu, autor a unui număr impresionant de cărți, alături de toți colegii Cenaclului Domogled, prin aparițiile paginilor sale menține trează atenția publicului cititor din oraș și împrejurimi alături de publicația Cronica Mehadiei condusă cu abilitate de colectivul condus de dl. Vlaicu Constantin și colaboratorii săi. Prietenul si colaboratorul nostru Iacob Sârbu, colecționar de exponate din Herculane și vederi ca și dl. Tauber Ernest, de altfel ambii ne-au încântat cu câte o apariție de carte, Legendele Crucii Albe și SALUTI ET LAETITIAE – Vederi din Băile Herculane. Chiar în această perioadă intre 5 și 12 Aprilie , primul menționat participând la o expoziție de vederi si alte exponate, având ca tema stațiunea de pe Valea Cernei și vă invităm să participați și d-vs în Timișoara, Str. V Alecsandri nr 1, Galeria 5, Orar 13:00 – 21:00 – Expoziție de fotografii , Prezentare de carte, Ateliere și Povești .
După retragerea Aureliană – 271 D.C. apoi menționarea la 1380 că au trecut în stăpânirea Voievodului Dan și în sec XV-lea sub stăpânirea turcească când decad și se ruinează complet. După 1717, Băile sunt redescoperite de austrieci care aduc o serie de amenajări. Se ridică o serie de pavilioane de cazare precum și stabilimente de băi, se face canalizarea Cernei pe tronsonul de la podul de piatră – unic prin forma sa curbată până la Izvorul Iosif de lângă Baia Venera, s-a inaugurat calea ferată Orșova Timișoara 1871, TOATE CU PARTICIPAREA NEMIJLOCITĂ A BRAVILOR GRĂNICERI BĂNĂȚENI ! După Primul Război Mondial revin în stăpânirea românească iar în 1936 se ridică cea mai frumoasă vilă din stațiune – Vila Cerna, Arh. Pricop Ioan. Grănicerii noștrii, de-a lungul timpului, fie pe câmpul de bătălie cu jertfa de sânge, fie pe timp de pace și-au adus contribuția umană prin efort colectiv la ridicarea între anii 1790 – 1880, prin așa zisa robotă, companiile fiind organizate ca prin rotație să participe la ridicarea edificiilor citez: ,,Cu hainele și mâncarea lor, făcând pe maistorii și salahorii, cu carele lor, departe de case, cu lunile“ Urmează o scurtă enumerare a diferitelor obiective edilitare care și azi se mai văd în stațiunea noastră : Hotel Traian ( fost Carol ) – 1865 -1869. Pavilionul Maria de hidro terapie împreună cu Ștrandul Termal – 1871. Hotel Decebal ( fost Ferdinand ) 1851-1862. Hotelul Apollo ( fost Severin ) -aparținând MAPN 1924. Fostul Hotel Dacia pe locul căruia se ridică Pavilionul nr.6 1903-1906 – tot al MAPN. Pavilionul de Băi Neptun -1883-1888 ( fost Regina Maria ) Pavilionul de băi Diana (fost Principesa Ileana) Pavilionul de Băi Apollo (fost Principesa Elisabeta) Pavilionul de Băi Hebe (fost General Dragalina). Baia Venera, Casa Grănicerilor, etc . Recunoașterea acestor contribuții au fost materializate pentru grănicerii bănățeni prin atribuirea dreptului de a folosi gratuit băile termale, ei și familiile lor, iar ofițerii si familiile lor prin achitarea a 10 % din costuri, la fel și familiile preoților. Fotografie reprezentând-ul pe „Carl Tatartzy” un personaj mai putin cunoscut dar la fel de important pentru noi. Primul primar al stațiunii Băile Herculane. A fost directorul (arendatorul) Băilor Herculane de origine macedo-roman, a luat în arendă în anul 1846 stațiunea, cu ajutorul financiar al Ministerului de finanțe ungar, acesta a reușit sa modernizeze stațiunea și să o aducă la standardele vremii, modernizarea a constat în ridicarea de clădiri noi precum Vila Tatartzy (astăzi Vila Elisabeta), Vila Ștefania (astăzi Vila Versay) ambele construite în anul 1875, precum și regularizarea râului Cerna, pentru implicarea în administrarea stațiunii a primit titlul de Director al stațiunii. Se stinge din viață în anul 1888.
Carol Tatartzy, administrator si apoi Primar al stațiunii Grănicerii bănățeni participă la construirea edificiilor din stațiuneGrănicerii bănățeni având gratuitate la efectuarea băilor la Herculane ca o recunoaștere a meritelor lor
În timpurile noastre și mă refer după 1998 – 1999, când s-a aprobat Legea balneară, putem spune că s-a revenit parțial la o situație existentă în perioadă anterior menționată , acum însă toți cetățenii țării ( incluzând și urmașii grănicerilor noștri ), revin la acele drepturi sindicale sau ca salariați, ce pot beneficia de aportul curelor balneare la nivel țară, așa cum și după 1945 până-n 1989 aceste drepturi au existat .(n.a.) În cei 104 ani de funcționare a regimentului, acesta a dat 25 de generali, peste 200 de ofițeri superiori, un număr mare de ofițeri inferiori si subofițeri. Peste 40 de grăniceri au urmat cursuri superioare. Pentru faptele de vitejie, drapelul regimentului, ofițerii si grănicerii au fost răsplătiți cu următoarele ordine si medalii: 10 din aur, 31 de argint clasa a I-a si 36 de argint clasa a II-a. Pe una din panglicile drapelului de luptă a regimentului a fost scris: „A lui Romus vitejie, peste noi români să fie”. Această panglică este expusă la Muzeul de istorie din Viena. În această accepțiune grănicerismul este sinonim cu românismul, grănicerul este român ca oricare altul, din oricare regiune, un român care își iubește Țara, neamul și legea străbună, își venerează strămoșii și glia de origine. Deci, nici o deosebire între unii și alții, decât printr-un trecut mai mult sau mai putin zbuciumat al regiunii de origine.
În diversele cărți ale celor ce s-au ocupat de istoria regimentelor de graniță apar părerile însemnări ale Baronului Hietzinger care arată că: Citez: „Grănicerul este legat de credința sa . El are suflet evlavios, iar preotul în care se încrede orbește are posibilitatea de a trezi în el cele mai înaintate sentimente.”
Demnă de luat în seamă este și afirmația făcută de Bluemenbach în lucrarea sa, Citez: „Din momentul intrării în Graniță – (cu referire la românii bănățeni – militarizați ), locuitorii au fost apărați în exercitarea religiei lor. Partea cea mai mare a locuitorilor aparține bisericii Greco-orientale neunite deoarece în toate localitățile nu există locuitori de altă credință să nu fie preponderenți, afară de localitatea Slatina.” Toate acestea culminează în mod fericit cu recunoașterea religiei ortodoxe neunite prin înscrisul lăsat nouă pe deja faimoasa și valoroasa cruce de marmură roșie, ce o regăsim în centrul Mehadiei de la 1862- după un lung șir de secole de vicisitudini îndurate de înaintașii noștri, cu stoicism și un rezultat pe măsură – „am fost și am rămas aici, unde ne-a fost hărăzit”.
Trifu Titu Pervulescu, membru APPR din Banat – 04. 04. 2024, Timișoara
Material bibliografic : Pervulescu T. ,,Plugova Contribuții monografice la 580 ani de atestare documentară scrisă”, Ed. Hoffman 2021, p. 223- 224 , p. 230 – 231, p. 262.
– Foto de epocă originală Carol Tatartzy, colorizată digital, din colecția dl. Alexandru Ungurean, detalii privitoare la ,,primul primar al stațiunii Băile Herculane”: https://www.facebook.com/share/p/f9FV5ncPas7WLbi2/
Vineri, 31 mai 2024, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa a avut loc premierea celor 145 de participanți la cea de-a 17-a ediție a Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu”. Dacă bocșenii s-au împărțit între evenimente – unii au participat la competiția sportivă „Cupa Lepși” la stadionul „Izvor” din Bocșa Montană, alții au participat la activități dedicate Zilei Copilului organizate în cadrul unor instituții de învățământ, iar alții au venit la bibliotecă în Bocșa Vasiova – numeroși participanți din Reșița, Anina, Șopotu Nou, Tirol, Ramna, Fârliug, chiar și Drobeta Turnu Severin, au ales evenimentul de la Bocșa, cea de-a 17 –a premiere în cadrul Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu”, sala multifuncțională a Bibliotecii Publice „Tata Oancea” devenind neîncăpătoare, iar curtea prinzând viață prin numărul mare de participanți. La această ediție au luat parte 78 de concurenți la secțiunea „Creații literare” și 71 de înscriși la secțiunea „Creații Artistice”. Un concurent a fost eliminat la secțiunea de literatură, deoarece lucrarea s-a dovedit a fi copiată, dar cei 77 participanți rămași în concurs s-au dovedit deosebit de talentați, ceea ce a și generat acordarea mai multor premii: cei cu 10 puncte au primit premiul I; peste 9,50 a însemnat premiul II și peste 9,00 – premiul III; iar mențiunile au fost cu punctaj de peste 8,00. La secțiunea artistică, cei doi jurați – prof. Adrian Sperneac și artistul plastic Nik Potoceanu – au fost mai exigenți, acordând câte un singur premiu I, II și III la fiecare ciclu de învățământ. La această secțiune au fost acordate mai multe mențiuni și premii de participare. Juriul a fost format, ca de obicei, din cadre didactice și preoți, președintele juriului fiind neobosita prof. Stela Boulescu, alături de prof. dr. Liana Ferciug, prof. Manu Lațcu, prof. Adrian Sperneac, artist plastic Nicolae Potocean, pr. dr. Daniel Crecan, pr. dr. Silviu Ionel Ferciug, pr. drd. Valentin Costea, pr. insp. Mihai Ciucur, manag. Clara Maria Constantin și protos. dr. Ioanichie Petrică. „Lucrările propuse în acest concurs sunt mărturii ale frumuseții interioare, ale unirii în credință, ale înnobilării lăuntrice. Autorii lor, copii și tineri, ortodocși, catolici sau neoprotestanți l-au primit pe Dumnezeu în sufletele și în viețile lor. Ei ne arată că nu trebuie să ne lăsăm prinși în vârtejul existenței, că adevăratele valori nu sunt cele materiale, pentru că acestea pot pieri într-o clipă. Bogățiile durabile sunt cele ale spiritului, sunt gândurile și faptele bune. Creațiile literare și artistice ne învață să fim fericiți, să punem în grădina vieții noastre semințe ale bucuriei de a trăi. Din ele vor răsări flori de zâmbete, de prețuire, de emoție! În fiecare poezie, eseu sau desen regăsim muguri ai unor suflete frumoase ce au darul de a ne aduce nouă, celor care le jurizăm, le premiem și le propunem spre publicare, pace și lumină, ne deschid ușa miracolului divin. Toate sunt semne de recunoștință, sunt rugăciuni care urcă la cer și «coboară apoi sub forma unei binecuvântări».” Felicitări, tuturor! Părinților, dascălilor, elevilor participanți, precum și organizatorilor – Primăria și Biblioteca Orașului Bocșa, primarului Mirel Patriciu Pascu și dragei mele prietene, Gabriela Șerban” sunt cuvinte rostite de președintele juriului, prof. Stela Boulescu, parteneră a acestui proiect încă de la prima ediție! Premiile au constat în diplome și cărți, acestea fiind oferite de către organizatori și partenerii la proiect: Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa (organizator principal) și partenerii: Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”, ANBPR Filiala Caraș-Severin și Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova (vrednic reprezentant al Episcopiei Caransebeșului), cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, dar și prin generozitatea unor scriitori (Victor Nafiru, Cristian-Paul Mozoru, Dan Agache, Adrian Georgescu și alții). Deoarece participarea a depășit și în acest an granițele județului Caraș-Severin, luăm în calcul, tot mai serios, extinderea acestui concurs devenit un brand al orașului Bocșa, iar următoarea ediție – 18 – fiind una a „maturității”, probabil va fi cu participare națională. Gândurile noastre sunt către Dumnezeu iar voia va fi a Lui!
Cu sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Filiala U.Z.P.R. ,,Mihai Eminescu” Timișoara în parteneriat cu Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara lansează în spațiul cultural – artistic românesc și european Festivalul Cultural Internațional
,,EMINESCU, UN VIS ÎN AȘTEPTARE” ediția a III – a, 2024 promovat pe site-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (www.uzpr.ro) Secțiuni: Poezie clasică: 4 – 5 poeme, din care cel puțin unul despre Eminescu Poezie în grai/religioasă: 4 – 5 creații Proză/interviu/eseu/reportaj: – fragment, 4 – 5 pagini Epigramă: 5 – 6 epigrame cu tema: Pensia noastră cea de toate zilele! Volum poezie/proză, apariții recente: 1 exemplar Creațiile vor fi transmise pe adresa de e-mail: butoidumitru@hotmail.com Creațiile vor fi tehnoredactate cu următoarele caracteristici: Word, format A4, font Times New Roman/12, diacritice, spațiere 1,5 Volumele de poezie/proză vor fi trimise prin curier la adresa asociației Participanții vor mai transmite un CV cu date de identificare, contact și 1 foto (JPEG) și acceptul de publicare al creațiilor premiate/reprezentative în Antologia ,,Eminescu, un vis în așteptare” ediția a III – a, 2024. Creațiile pot fi transmise/trimise în perioada: 3 iunie – 15 octombrie 2024 Jurizarea și decernarea premiilor se va desfășura în perioada: 16 octombrie – 30 noiembrie 2024 În data de 15 ianuarie 2025 – Gală festivă la Timișoara, de Ziua Națională a Culturii Române și a 175 de ani de la nașterea lui Eminescu.
Decernările de premii se vor desfășura și în câteva orașe din țară, în funcție de numărul participanțior și de posibilitățile organizatorilor, participanții fiind înștiințați din timp cu privire la data și locul acestora, prin e-mail/mesaj/telefonic/mass-media. Obiective principale: Redescoperirea geniului eminescian în toate ipostazele vieții sale; Omagierea personaltății lui Eminescu; Socializarea prin acțiunile întreprinse între iubitorii de cultură și artă; Stimularea activităților și a spiritului de competiție în domeniul cultural – artistic, referitor la instituții, organizații, asociații, cenacluri literare etc. Beneficiari: elevi, adulți de orice profesie și opțiune, comunitatea. Festivalul are un caracter deschis, de voluntariat, la care se pot înscrie și alte instituți, organizații, grupări literare, participanți etc. Premiile concursului: Marele premiu / Premiile 1, 2, 3 / Premii speciale /Mențiuni / Meritul cultural / Diplome de excelență și onoare. Creațiile premiate/reprezentative vor fi publicate în: – Antologia ,,EMINESCU, UN VIS ÎN AȘTEPTARE”, volumul III – – Revista ,,Luceafărul de Vest” – – Revista ,,VIP Seniorii” – Organizatori:
Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara – vicepreședinte Nicolae TOMA, membru UZPR e-mail: luceafaruldevest@yahoo.com, tel: 0743021368
Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului România – MNADOR Timișoara – președinte Remus ȘTIR Coordonator proiect: Grigore MÂINEA, membru U.Z.P.R. redactor șef adjunct & tehnoredactor – ,,Luceafărul de Vest” & ,,VIP Seniorii” Timișoara e-mail: grig.mainea@yahoo.com, tel: 0742221404 Cei care vor să susțină acest festival cultural, sub orice formă (donații în bani, cărți, reviste etc) ca un semn de omagiu adus lui Eminescu, o pot face în contul și/sau la adresa Asociației Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, str. Orșova, nr. 25, sc. B, ap. 1, C.I.F. 38280757 Cont: RO53 RNCB 0790 1569 5617 0001, deschis la B.C.R. Timișoara,
RUGĂM PARTICIPANȚII SĂ RESPECTE CONDIȚIILE PREZENTATE PENTRU ACCEPTAREA ÎN CONCURS
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană organizează și în 2024 împreună, ca în fiecare an, Gala „Green Woman”, care premiază curajul, performanța și profesionalismul aduse în viața publică de femei puternice și excepționale.
De-a lungul celor cinci ediții organizate până în prezent, Gala a adus în prim-plan numeroase personalități feminine cu activitate remarcabilă în diferite domenii (cultură, jurnalism, antreprenoriat, protecția mediului, profesii liberale, diplomație etc.) și implicare în activități caritabile, educative sau sociale.
Inițiativa a creat, astfel, o comunitate de femei cu performanțe recunoscute în societate, plecând de la angajamentul comun în favoarea protecției mediului promovat de inițiativa Green Woman. În acest context, cu ocazia Zilei Internaționale a Mediului – 5 iunie – personalitățile feminine premiate în cadrul Galei se vor reuni într-un eveniment destinat educației pentru mediu și conștientizării pericolelor pe care agresiunile asupra acestuia le pot avea asupra vieții oamenilor și asupra viitorului planetei.
În cadrul evenimentului, participantele vor adopta un document public intitulat „Manifestul Green Woman”, ce va conține un mesaj legat de necesitatea unei mobilizări mai puternice a societății românești în favoarea protejării mediului înconjurător.
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVII-a).
5 ani de la beatificarea fericitului episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu.
Expoziție de fotografii realizate de Erwin Josef Țigla cu prilejul vizitei Papei Francisc la Blaj în 2 iunie 2019, în cadrul căreia, în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie care s-a desfășurat pe Câmpia Libertății, a avut loc și beatificarea celor 7 Episcopi greco-catolici martiri: cardinal Iuliu Hossu (1885 – 1970), Valeriu Traian Frențiu (1875 – 1952), Vasile Aftenie (1899 – 1950), Ioan Suciu (1907 – 1953), Tit Liviu Chinezu (1904 – 1955), Ioan Bălan (1880 – 1959) și Alexandru Rusu (1884 – 1963).
Expoziție de documente din colecția Bogdan Andrei Mihele, pe tema vieții și slujirii fericituluiepiscop martir dr. Valeriu Traian Frențiu.
3. Juni 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVII. Auflage).
5 Jahre seit der Seligsprechung des Märtyrerbischofs Dr. Valeriu Traian Frențiu.
Fotoausstellung von Erwin Josef Ţigla: Die Papst-Messe in Blasendorf / Blaj am 2. Juni 2019 mit der Seligsprechung durch Papst Franziskus der Märtyrerbischöfe der Griechisch-Katholischen Kirche Rumäniens: Kardinal Iuliu Hossu (1885 – 1970), Valeriu Traian Frențiu (1875 – 1952), Vasile Aftenie (1899 – 1950), Ioan Suciu (1907 – 1953), Tit Liviu Chinezu (1904 – 1955), Ioan Bălan (1880 – 1959) und Alexandru Rusu (1884 – 1963).
Dokumentationsausstellung aus der Sammlung Bogdan Andrei Mihele zur Thematik „Der selige Märtyrerbischof Dr. Valeriu Traian Frențiu“.
– Domnule Vasile Marian Inășescu, în calitatea dvs. de primar al comunei Orăștioara de Sus, punctați-ne proiectele implementate și activitățile pe linie de învățământ și cultură. – Prin AFM și cu finanțare locală s-a făcut practic o re¬novare în totalitate, atât pe interior cât și pe exterior la Școala Gimnazială „Hadrian Daicoviciu” din Orăștioara de Sus, inclusiv cu instalație de încălzire nouă, grupuri sanitare modernizate și spațiu pentru cabinet medical, conform cerințelor actuale; pe PNRR și din fonduri proprii s-a asigurat finanțare pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale pentru toate școlile și grădinițele din comună; s-a asigurat finanțarea necesară pentru funcționarea optimă a unităților de învățământ.
– Privind căminele culturale, ce ne puteți spune? – S-a finalizat extinderea și modernizarea căminului cultural din Bucium și, astfel, toate satele beneficiază de acest gen de așezăminte; a fost aprobată finanțarea pentru un nou cămin cultural în Orăștioara de Sus, cu bibliotecă și spații gen atelier, pentru activități de continuare și păstrare a tradițiilor și artei populare.
– Cât despre evenimentele artistice și sportive, ce ne puteți zice? – Organizarea Festivalului „Istorie, Natură, Cultură” de la Costești; Organizarea festivalului de Reconstituire istorică „Frăția lupilor”; Festivalul „Țurcana – Regina Munților” pentru crescătorii de animale din comună și din zonă; „Nunta de aur” – serbarea și premierea cuplurilor din comună care au împlinit 50 de ani de căsnicie; Hard Enduro Arsenal Costești; Cupa Offroad Mania.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România – AJTR se numără printre cele mai vechi asociații profesionale din țara noastră, ea fiind înființată în urmă cu mai bine de jumătate de veac. Înainte de 1990, Asociația purta numele de ARJET, de la Fédération Internationale des Journalistes et Ecrivains du Tourisme (World Federation of Travel Journalists & Writers). Și înainte de 1990, și după, ARJET-AJTR a făcut parte din FIJET, inclusiv din board-ul acestei Federații, prezență pe care și-a întrerupt-o în anul 1998.
La această oră AJTR are peste 160 de membri. Sunt jurnaliști care lucrează la ziare, posturi de radio și televiziune, reviste, scriitori de turism, cadre universitare, editori, artiști fotografi etc., din București și din țară, ca și din Basarabia.
AJTR este o Asociație nonlucrativă, fondurile din care își susține activitatea provenind din cotizații, donații, sponsorizări etc. Ca și înainte de 1989, AJTR face parte din Consiliul Consultativ al Ministerului Turismului.
Noul Consiliul Director al AJTR, ales în cadrul Adunării Generale – de dare de seama si alegeri – din 25 mai a.c., desfășurată la Panciu (Vrancea) este alcătuit din: 1. Mihai OGRINJI (revista România pitorească) – președinte; 2. Nicolae NEACȘU (prof. universitar, fost Fecretar de stat la Turism) – secretar general; 3. Vasile ARHIRE (TVR Iași) – prim-vicepreședinte; 4. George Sorin NICOLESCU (Olimpic Internațional Turism) – vicepreședinte; 5. Nicolae LUPU (prof. univ. ASE, București) – vicepreședinte; 6. Alecu RENIȚĂ (revista Natura, Chișinău) – vicepreședinte; 7. Dominic PEREZ (publicist) – trezorier 8. Nina MAY (redactor șef, „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien”) – membru; 9. Sebastian CĂTĂNOIU (publicist, istoric – director la Administrația Parcului Natural Vânători Neamț) – membru 10. Gheorghe CRIȘAN (publicist, Timișoara) – membru; 11. Emil STANCIU (publicist, UZPR) – membru. Comisia de cenzori: 1. Viorel CRĂCIUNEANU; 2. Roxana IONESCU; 3. Tatiana DOSESCU.
„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVII-a): O manifestare dedicată zilei de 1 iunie, Ziua internațională a copiilor.
Expoziție de artă plastică a tinerei Natalia Georgia Pojar, elevă în clasa a VII-a B, secția germană a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“.
29. Mai – 6. Juni 2024, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Vernissage: 29. Mai 2024, 17:00 Uhr.
„Lob der Kindheit!“ (XVII. Auflage): Eine Ausstellung von Natalia Georgia Pojar (VII. B Klasse, deutsche Abteilung, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza) zum 1. Juni, dem internationalen Kindertag.
Motto: ,,Minunată-i prietenia/ Cel mai scump și drag cuvânt/ O-nțeleg numai aceeia/ Care-n viață știu a fi/ Omenoși cu oamenii/” (Prieteni pe viață)
Societatea pentru Cultură METARSIS, Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România, UZPR – Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul IORGOVICI” Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, organizează CONCURS DE REPORTAJE „DORU DINU GLĂVAN”- „Micii mari jurnalişti”, Reșița, ed. a II-a, 2024, „Minunată-i prietenia!”.
Reportajele vor fi trimise până la 01.06.2024 pe adresa de mail contact@metarsis.ro sau vor fi aduse la librăria Semn de Carte, Reșița, str. Libertății 13.
Gala de premiere: 07. 06.2024, ora 14:00, la sediul din Lunca Bârzavei al Bibliotecii Județene ,,Paul IORGOVICI”.
Concursul își propune să mențină vie amintirea ziaristului, corespondentului, junalistului Doru Dinu Glăvan (07 iunie l946- 31 octombrie 2021).
Ediția 2024 se dedică jurnalistei Oana-Maria Cenan- Glăvan (17.07.1973- 07.11.2023).
Concursul de reportaje ,,DORU DINU GLĂVAN”,- ,,Mici mari jurnalişti”, Reșița, ed. a II-a, 2024, „ Minunată-i prietenia” își propune să descopere, să pună în valoare și să promoveze talente provenite din rândul elevilor cărășeni. Este structurat pe trei categorii:
Ne propunem încurajarea creației jurnalistice și publicistice ca domeniu distinct al vieții spirituale, descoperirea de tinere talente pe care să le încurajăm să devină jurnalişti oneşti, creativi, dedicați publicului larg, apărărtori ai drepturilor, libertăților şi demnității profesionale, ai libertății de exprimare.
Recomandăm ca reportajele să se axeze pe realitățile județului Caraș-Severin sau a oraşului Reşița aflat, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu „Cetatea de Foc” în anul 254 de istorie industriala; să surprindă actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine.
Reportajele avand ca titlu „Minunată-i prietenia!” pot să evoce personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând emoțională, afectivă, pozitivă- atribute specifice prieteniei- unul dintre cele mai nobile sentimente omenești- a tinerilor cu locuri, oameni, culturi, etnii, popoare și chiar țări.
Prietenia- definită ca relații interumane armonioase, constructive, extrem de importante pe plan individual și colectiv, generatoare de înțelegere între oameni și popoare, respect pentru diversitate, dialog, solidaritate, atitudini și comportamente care resping violența.
Prietenia, importanța ei în viață, diferențele între prietenii buni și prietenii răi, moduri de reacție și comportament, soluții ale problemelor ivite în relațiile de prietenie, reducerea numărului de conflicte în grupurile de prieteni. Amintirile create alături de prieteni buni- sursă de bucurie pentru întreaga viață. Pentru că prietenia adevărată nu poate fi decât minunată.
Textele pentru clasele: V-VI vor avea min. 16 rânduri- max. 32 rânduri, clasele VII-VIII şi IX-XII min. 32 rânduri- max. 96 rânduri. Acestea vor fi însoțite de datele de identificare ale autorului: nume, prenume, clasa, şcoala, profesor coordonator, telefon şi adresa de e-mail şi vor fi transmise în font 12 Normal, Times New Roman, spațiere 1.5 pană la data de 01.06.2024 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro sau în scris pe adresa Societatea pentru Cultură METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin.
Un juriu de specialişti va acorda următoarele premii pe categorii de concurenți:
Premiul I, II, III, Mențiune
Premiul Societății pentru Cultură METARSIS
Premiul UZPR filiala Caraş-Severin
Premiul Bibliotecii Județene „Paul IORGOVICI”
Se vor acorda diplome şi premii in cărți.
Premiul familiei Cenan- Glăvan (în bani), va fi acordat, anul acesta, de Mihai Cenan, sotul Oanei-Maria Glavan-Cenan.
Premiile vor fi publicate pe site-ul UZPR București și în revista REFLEX- artă cultură civilizație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România prin grija Centrului Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin.
CONCURS DE REPORTAJE „DORU DINU GLĂVAN” (07.06.1946-31.10.2021) este inițiat din respect pentru jurnalistul, reporterul, omul de radio Doru Dinu GLĂVAN, cel care a publicat încă de la 14 ani, inițiatorul şi primul director al Radio România REȘIȚA (la 8 august 1995, Doru Dinu Glăvan, împreună cu tineri entuziaşti constituie Fundația Radio Caras- Severin – inițiativă susținută și de autoritațile locale, cu ajutorul vechiului prietenului din Franța, prof. Corneliu Mircea ROȘU). După o muncă tenace, susținută, după un an, la 12 iunie 1996, ora 17 primeşte statut oficial de post public local al Societății Române de Radiodifuziune și emite primul semnal în eter). Doru Dinu GLĂVAN a fost preşedinte al Uniuni Ziariştilor Profesionişti din România, Uniune pe care a propulsat-o la statutul de cea mai mare Uniune din țară și pentru care a obținut statutul de Uniune de Creație și Utilitate Publică. Ne propunem încurajarea creației jurnalistice și publicistice ca domeniu distinct al vieții spirituale, descoperirea de tinere talente pe care să le încurajăm să devină jurnalişti oneşti, creativi, dedicați publicului larg, apărători ai drepturilor, libertăților şi demnității profesionale, ai libertății de exprimare.
Informații suplimentare: tel. 0734 749 383, Camelia DUCA
În data 07 iunie 2024, ora 14:00, va avea loc Gala de Premiere a Concursului de Reportaj „DORU DINU GLĂVAN”, „Micii mari jurnalişti”, ed.a Il, 2024, „Minunată-i prietenia !” la sediul din Lunca Bârzavei al Bibliotecii Județene ,,Paul IORGOVICI”.
Eveniment organizat de Societate pentru Cultură METARSIS- activități şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană în parteneriat cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, UZPR filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, Biblioteca Județeană „Paul IORGOVICI” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș- Severin.
Sorin Stanciu, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) s-a întâlnit, la Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol”, cu jurnaliștii arădeni care fac parte din Uniune. Alături de acesta s-a aflat și Emil Stanciu, coordonatorul echipei care a elaborat noul statut al UZPR.
Ca de fiecare dată, oficiile de gazdă au fost făcute de Vasile Filip, președintele Filialei „Ioan Slavici” Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, care a făcut și o scurtă prezentare a activității filialei.
Aflat pentru prima dată la Arad, Sorin Stanciu, care a preluat conducerea UZPR după decesul regretatului Doru Dinu Glăvan, le-a spus jurnaliștilor prezenți că Uniunea a crescut în continuare, mulți ziariști în activitate alegând să devină membri, astfel în cât noul statut a fost gândit de o manieră care să răspundă noilor nevoi. „Sunt onorat să fiu alături de dumneavoastră. Am așteptat această întâlnire mai de mult, dar iată că s-a petrecut după ani și ani. În ultimii doi ani am promovat astfel de întâlniri cu membrii noștri din filiale, pentru a dialoga. Uniunea a crescut în continuare, sunt foarte mulți tineri, jurnaliști în activitate, care au venit alături de noi, ceea ce ne-a obligat să gândim puțin altfel statutul. Acum e mult mai permisiv, dă o libertate mult mai mare filialelor, care pot decide cine să fie membru și cine are dreptul la indemnizație”, le-a spus Sorin Stanciu celor prezenți. Acesta a mai ținut să menționeze că Adunarea Generală a UZPR va avea loc pe 20 iulie, când va fi ales președintele și organismele de conducere.
Discuții despre cărți, reviste și statut
În continuare, Vasile Filip a vorbit pe scurt despre cărțile apărute în ultimii doi ani sub egida UZPR Arad. „În ultimii ani, filiala noastră a reușit să scoată două cărți, «Voci și vocații jurnalistice arădene în UZPR» și «Jurnaliști arădeni – Selfie»”, a ținut să puncteze Vasile Filip, care a realizat primul volum împreună cu Emil Șimăndan, primul președinte al UZPR Arad, iar pe cel de-al doilea împreună cu Lavinia Betea, prim-vicepreședintele filialei.
De asemenea, Lucia Bibarț, secretarul UZPR Arad și vicepreședintele Doru Sinaci au prezentat revista „Ateneu Arădean”, Florica R. Cândea revista „Gutenberg”, părintele Gheorghe Hodrea publicația în grai „Lada cu spinare”, Dorin Ocneriu revista „Stindard”, după care Emil Stanciu a vorbit despre noul statut, jurnaliștii prezenți au avut ocazia să pună întrebări celor doi invitați, iar Lavinia Betea i-a invitat pe toți cei prezenți la lansarea noului său volum, „Prințesele Roșii”, care a avut loc începând cu ora 17:00 la Sala Marii Uniri.
Moment de reculegere pentru Adrian Hărțău
Înainte de încheierea întâlnirii, o veste tristă a ajuns la urechile ziariștilor adunați la Biblioteca Județeană: fostul jurnalist Adrian Hărțău a trecut în eternitate, astfel încât a fost ținut un moment de reculegere în memoria colegului nostru dispărut mult prea devreme, la numai 51 de ani.
Copiii sunt răsărituri de soare pe bolta albastră/ Izvoare nesecate de lumină și iubire ce dăinuiesc în casa noastră/ Copiii sunt daruri de viață trimise de la Dumnezeu/ Sunt grădinile cu flori de rouă ce înfloresc de-a pururi în sufletul meu! Doar surâsul copiilor mai ține Planeta în echilibru, doar gândind că și noi am fost copii într-un timp neprielnic, ca și astăzi din păcate, nu trebuie să uităm ca din darurile noastre atâtea câte (mai )sunt să dăruim celor pe care destinul îi călăuzește pe un drum presărat cu inerentele încercări ale vieții. Sub semnul acesta de spirit, solidaritate umană și simțire românească, recent am fost spectatorul fericit la ,,Spectacolul caritabil” organizat de Asociația Centrul de Resurse și Asistență Educațională ,,Speranța” din Timișoara, președinte doamna Floriana Țurca, (colaboratori de nădejde, Mirabela Sdeornea și Raluca Nedelea responsabile cu educația și învățământul special al copiilor cu dizabilități) cu sprijinul primăriei și al consiliului local Săcălaz, județul Timiș în parteneriat cu Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului (MNADOR) Timișoara-oraș martir- președinte domnul Remus Știr și Cristian Topolniceanu, promotorul acestui eveniment. Menționăm faptul că și Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara a fost implicată direct prin Mirela Cocheci și Adrian Bacoș, membri UZPR și comisari MNADOR. Au mai contribuit ca susținători, nu doar logistic dar și material, la reușita acestui eveniment inedit și de profundă sensibilitate și prețuire pentru copii, firmele SAR Security și Odiseea SRL Timișoara, reprezentată la fața locului de domnul Eugen Seleșan. În acest context de atmosferă de vară autentică și armonie pe scena modernă amplasată pe stadionul de fotbal, parte din Baza sportivă, a comunei, cu un gazon de invidiat și dotat cu utilitățile necesare, desfășurării de astfel de activități în slujba comunității, în deschiderea, acestui eveniment de iubire de semeni și credință, preotul paroh al bisericii din Săcălaz, Toma Petru, ne binecuvântează pe toți cu harul său dumnezeiesc. Ora 14,00 în prezența unui public numeros și în continuă ,,migrație” dinspre centru spre stadion, doamna Simona Rus, Asociația,,Vocea Generației” și moderator cu vocație ne prezintă desfășurătorul cu activitățile care se vor derula timp de peste 4 ore. Așadar intră în scenă copii de 12-13 ani ai Centrului Speranța, care cu dezinvoltura și entuziasmul specific vârstei ne (în)cântă cu o repriză de cântece din Banat, recompensați de asistență, cu generozitate prin repetate aplauze. Remarcați, Ștefan Faur și Mălina Nistor. Ansamblul ,,Pusta Banatului” coregraf seniorul, Ioța Dumitrașcu, tineri și tinere dedicați trup și suflet dansului și jocului ne-au bucurat prin talentul și prestația lor artistică. Protagoniști, David Cărăcoancea, Marcel Erdely, Denisa Radu, Bogdan Cuciula, Denisa Toma, Ana Maria Rusu. Dar surpriza plăcută primită cu aplauze a constituit-o prezența pe scenă a doamnei profesor de canto Desanca Lalici care în duet cu eleva sa, Tania Țurcan au interpretat în limba sârbă ,,Un vis împlinit” creație proprie. Spectacolul a continuat timp de peste 2 ore într-o comuniune de sărbătoare întreținută de ansamblul ,,Stelele Banatului”coordonator și sufletul acestuia interpretul vocal de notorietate în spațiul cultural-artistic bănățean, și nu numai, Ghiță Berinde, care împreună cu colegii săi, Bebe Radu Dragomir, Viorica Savu, Liliana Lachescu, Sara Făgețean, Gabi Sera, Diana Ghimboașă, și Ana Rusu, prezentatoare, ne-au dăruit un program feeric plin de lumină, cântec, joc și bună dispoziție. Complementar echipaje din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi,Timiș, respectiv Echipa de intervenție, formată din plt.adj șef Laurențiu Moigrădean, plt.adj. Ioan Popeț și plt. Constantin Dumitru, plt. Vlad Dihel, expunere armament din dotare, antitero. Grupa conductori de câini de serviciu plt adj, șef Costin Iancu cu câinele, Dodo, plt.adj. șef Toader Petre și plt.adj. Constantin Petru, cu câinele Bruno, pentru intervenție a prezentat exerciții de dresaj și disciplinizare, prindere persoane recalcitrante. A mai fost prezentă și Gruparea mobilă ,,Glad Voievod”din Timișoara. De asemeni pentru intervenția în situații de urgență, Serviciul județean de Ambulanță Timiș, a fost prezent cu un echipaj B2, Timotei Merticariu, asistent și Radu Leve, ambulanțier și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, al comunei Săcălaz, cu o autospeciala PSI din dotare, Cătălin Toth, șofer și Emanuel Sărbu, șef grupă. Ca o concluzie finală putem spune că, organizarea unor astfel de evenimente caritabile susținute de oameni cu suflet și spirit românesc, este benefică tuturora, ne apropie și mai mult de semenii noștri aflați în dificultate și cu ochii aproape înrourați și cotropit de gândul că și eu am fost un copil fără…copilărie, mă retrag în contemplarea unui timp care nu-mi mai aparține!
Dumitru Buțoi, UZPR Timișoara Fotografii, Nicolae Toma, UZPR Timișoara
UZPR CARAS SEVERIN 
