Astăzi, la ceas de mare sărbătoare creștină – Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur – gândurile noastre se îndreaptă și spre o Doamnă de poveste, un Dascăl de frunte al Bocșei – Zahara Onel Stanzel, domnia sa aflându-se la ceas aniversar, împlinind vârsta de 90 de ani!

 

S-a născut în 30 ianuarie 1935, în satul Beciu, județul Vrancea – unde a urmat clasele I-IV în perioada 1942 – 1946. A continuat cu „Gimnaziul Unic Odobești” cl. I, II și a VII-a elementară (după reforma învățământului) în perioada 1946 – 1949, apoi a intrat la „Liceul Teoretic de Fete” din Focșani – Vrancea în perioada 1949 – 1953.

În 1953 și 1954 i-a fost respins dosarul de înscriere la Universitatea București pe motiv „OSN”, adică origine socială nesănătoasă!

În perioada 1953 – 1955 a fost profesor suplinitor la Școala Generală din Mircești – Focșani, lovindu-se în continuare de sistem.

În 1959 a părăsit acele mirifice meleaguri și a venit în Banat, împreună cu sora sa, soția profesorului Manta de la liceul din Bocșa.

Nici aici nu i-a fost simplu, deoarece avea rude în străinătate și deținea acte de plecare în Austria. O perioadă (1959 – 1962) a lucrat ca pedagog la Liceul din Bocșa; apoi, i-a fost desfăcut contractul de muncă (1962 – 1964) din pricina actelor pentru străinătate; între anii 1964 – 1967 a funcționat ca bibliotecară la Liceul din Bocșa, apoi a fost admisă pe post de profesoară (1967 – 1973).

Din anul 1973 până în 1990 a fost director la Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei Bocșa (CPSP), iar din septembrie 1990 s-a pensionat, predând, totuși, la plata cu ora, elevilor de la Școala Generală nr. 1 Bocșa.

În perioada 1973 – 1990 Casa Pionierilor din Bocșa a devenit o instituție extrașcolară deosebit de importantă!

În perioada cât dna. Stanzel a condus această instituție a copiilor, care era găzduită într-o clădire a Școlii Generale nr. 1, a existat preocupare pentru amenajarea corespunzătoare a clădirii: construirea unei săli pentru balet și judo – gimnastică (cu ajutorul I.C.M. Bocșa), a curții, prin amenajarea unui (mini) teren de tenis, atât de necesar copiilor dornici de sport, de mișcare; construirea unei săli pentru personalul administrativ (birou), a unei magazii (lemne) și construcție pentru carturi; alei betonate, straturi de flori etc. În doi-trei ani, clădirea devenise de necunoscut, mărturisesc cei care au participat activ la aceste modificări. De asemenea, s-a manifestat interes pentru dotarea cercurilor tehnice și artistice cu materiale pentru programul elevilor și ocuparea lor de oameni profesioniști.

Principalele cercuri în cadrul cărora îşi desfăşurau activitatea pionierii şi şcolarii erau: cercurile tehnico-ştiinţifice: aeromodele şi rachetomodele, navomodele, mecanică auto şi automobilism, electrotehnică şi radio-televiziune, electronică aplicată, artă aplicată în lemn, automatizări, foto.

O mare pondere o deţinea sectorul cultural-artistic, care cuprindea cercuri de artă decorativă, pictură, cor, dansuri populare, balet, teatru, cenaclul literar, vioară, acordeon, chitară, fanfară, orchestră populară şi de muzică uşoară, filatelie etc. Iar numărul de copii era semnificativ, adesea sălile devenind neîncăpătoare, aceștia  dovedind interes și pasiune.

Mai ales cercurile tehnice au avut rezultate în fiecare an, obținând premii județene și naționale cu machete în miniatură ale principalelor poduri și macarale realizate de I.C.M. Bocșa.

Cercul literar „Luminițe” condus de dna. Stanzel a primit în câteva rânduri rodnice vizite ale cenaclului literar „Semenicul” Reșița. Copiii au întâlnit, astfel, scriitori precum: Marcu Mihail Deleanu, Gheorghe Jurma, Titus Crișciu, Nicolae Irimia, Olga Neagu, Stela Brie, Ada Cruceanu, iar temele abordate au fost diverse: de la formarea limbii și poporului român, până la discuții despre opere literare, recital de poezie, lecturi și prezentări de creații proprii.

În anul 1974 a fost înființat „Satul de vacanță Bocșa Izvor”, pentru ca elevii să petreacă vacanța de vară. Satul a fost vizitat și apreciat pentru dotare, pentru zona deosebită, dar și pentru activitățile turistice recreative organizate pentru copii, mai ales pentru cei din școlile rurale.

Mulți dintre bocșeni, și nu numai, își amintesc „Satul de vacanță de la Bocșa Izvor” și taberele petrecute acolo. Mulți dintre bocșeni își amintesc cum, în anul 1960,  la Casa de Cultură din Bocșa – director Buzoianu (și doamna), metodist: Ion Dinescu – la inițiativa pasionatului înv. Dalea Iosif  a fost constituită o echipă de teatru pentru a pune în scenă „Năpasta” de I. L. Caragiale. În distribuție: I. Dragomir: dl. Grama (soțul dnei. Grama, vânzătoare la librăria din Montana);       Ion (Nebunul): prof. Matei Gheorghe de la Liceul din Bocșa; Gheorghe (învățător): Dinescu, apoi prof. Boulescu Vasile; Anca: Stanzel Zahara, bibliotecară la Liceul Bocșa; Regizor: Dalea Iosif (și la nevoie, un regizor de la Teatrul din Reșița). Spectacole: Bocșa, Ocna de Fier, Măureni, Reșița, Oravița.

Dna. prof. Zahara Stanzel a demonstrat că se poate, într-o perioadă în care era mai dificil să ai păreri și inițiativă; a demonstrat că munca și educația pot birui, într-un fel sau altul, într-un sistem totalitar, iar pasiunea și dăruirea pot înnobila vremurile. 

În anul 2000 s-a mutat la Timișoara unde locuiește și acum și unde își dedică mare parte din timp cititului și scrisului, dar și emisiunilor de cultură, fiind un fan declarat al scriitorului Robert Șerban și al emisiunii acestuia, „Piper pe limbă”.

Doamna prof. Stanzel este și o talentată și sensibilă mânuitoare a condeiului. Astfel, în anul 2017 debutează editorial cu volumul de versuri Mă ascund în cuvânt (Reșița: TIM, 2017), volum îngrijit de Gheorghe Jurma și Marcu Mihail Deleanu, cel care o și intervievează pe autoare, acest dialog constituind Postfața cărții;  În anul 2019 îi apare cel de-al doilea volum de versuri intitulat Lumi în amurg. (Reșița: TIM, 2019), iar în anul 2022 vede lumina tiparului volumul O plasă de vise (Reșița: TIM, 2022).

Despre omul, dascălul și autoarea Zahara Onel Stanzel au scris Marcu Mihail Deleanu, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Ioan Kaleve și Titus Crișciu.

Referințe: Ioan Kaleve. Eu însumi, întru mine…În: Bocșa culturală. Anul XXI, nr. 1 (108)/ 2020, p. 26 – 27; Gabriela Șerban, Doamna Stanzel, o doamnă de poveste! În: Bocșa culturală. Anul XXIII, nr. 1 (116)/ 2022, p. 16 – 19; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64).

La ceas aniversar îi transmitem și noi – echipa „Bocșa culturală” – cele mai alese gânduri și urări de bine și sănătate Doamnei Zahara Onel Stanzel și, evident, o așteptăm într-un simpozion aniversar alături de o nouă carte care se află acum în lucru!

La mulți ani, prof. Zahara Stanzel!

 

P.S. În cadrul celei de-a X-a ediții a Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină” desfășurat la Biserica „Sf. Nicolae” din Bocșa Română vor fi prezentate volumele de versuri semnate Zahara Onel Stanzel, iar elevi din instituțiile bocșene vor recita poezii ale acestei Doamne de poveste!

UZPR

29 ianuarie 2025

– Conferința „România reală, România responsabilă”, organizată de UZPR și Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Asociația Inițiativa Ecologistă Europeană au organizat, la Palatul Parlamentului, Conferința „România reală, România responsabilă”, manifestare ajunsă o adevărată tradiție pentru cei doi parteneri și, în același timp, o nouă dovadă în sprijinul faptului că UZPR, marea organizație a jurnaliștilor profesioniști din România, este implicată pe deplin în construirea viitorului durabil al societății românești.

Evenimentul, derulat în parteneriat Comisia Juridică a Camerei Deputaților,

a reunit jurnaliști, secretari de stat, reprezentanți ai ONG-urilor și ai autorităților locale, consultanți, foști miniștri, reprezentanți ai unor agenții guvernamentale, ai unor asociații de dezvoltare, politicieni, reprezentanți ai mediului academic și personalități ale culturii naționale.

Conferința a avut în prim-plan dezbateri pe marginea necesității de a se vindeca rănile societății românești și de a se accelera construirea unui viitor pentru toate generațiile, cu atât mai mult cu cât este o țară cu resurse extraordinare, în primul rând umane.

Fiecare dintre invitați a punctat câte un aspect relevant din activitatea concretă pe care o desfășoară și care poate fi un exemplu de fațetă a României reale și responsabile. Agenda evenimentului a explorat teme esențiale, precum rolul responsabilității în deciziile politice și economice pentru interesul general, sustenabilitatea ca motor al dezvoltării economice și sociale sau echitatea și importanța acesteia în reducerea inegalităților, importanța educației în definirea orientării generațiilor tinere care vor duce lumea mai departe.

UZPR a fost reprezentată de președintele Sorin Stanciu și de vicepreședintele Dan Constantin.

Conferința „România reală, România responsabilă” a relevat, o dată în plus, necesitatea unui efort comun pentru ca responsabilitatea, sustenabilitatea și echitatea să reprezinte cu adevărat pilonii majori ai dezvoltării pe termen lung.

30 ianuarie 2025, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Banatul Montan și oamenii locului.

Sărbătoriții / comemorații lunii ianuarie:

• Gheorghe Ţepeneu (*8 ianuarie 1935, Slatina Nera): 90 de ani;
• Ludwig Vinzenz Fischer (*22 ianuarie 1845, Reșița – †15 decembrie 1890, Kröllwitz / Halle, Saale): 180 de ani de la naștere;
• Petru Broşteanu (*27 mai / 8 iunie 1838, Seleuș / astăzi Banatul Sârbesc) – † ianuarie 1920, Brașov): 125 ani de la moarte;
• Edith Guip-Cobilanschi (*12 iulie 1937, Oțelu Roșu – † 17 ianuarie 2024, Timișoara): un an de la trecerea ei în eternitate.

 

 

 

30. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Das Banater Bergland und seine Menschen.

Die Geburtstagskinder des Monats Januar / Wir erinnern uns im Januar:

• Gheorghe Ţepeneu (*8. Januar 1935, Slatina Nera / Banater Bergland): 90. Geburtstag;
• Ludwig Vinzenz Fischer (*22. Januar 1845, Reschitza – †15. Dezember 1890, Kröllwitz / Halle, Saale): 180. Geburtstag;
• Petru Broşteanu (*27. Mai / 8. Juni 1838, Seleuș / heute Serbisches Banat) – † Januar 1920, Kronstadt): 125. Todestag;
• Edith Guip-Cobilanschi (*12. Juli 1937, Ferdinandsberg – † 17. Januar 2024, Temeswar): erster Jahrestag seit ihrem Hinscheiden.

 

– de Martin Olaru

• UZPR

În Reșița, în urmă cu 90 de ani, în luna octombrie 1934, apare primul număr al revistei „Reșița pitorească” – o revistă de turism, într-o ținută grafică impecabilă, cu numeroase imagini fotografice înfățișând fermecătorul peisaj al Munților Banatului.

Pe coperta a doua din interiorul revistei apare următorul cartuș: Reșița pitorească. Revistă de turism, Anul I, nr.1, octombrie 1934, apare trimestrial.

Organ de propagandă al Societății de turism ale S.S.U.D.R. (Societatea Sportivă a Angajaților de la Uzinele și Domeniile din Reșița). Tipografia Carol Otzimaș Bocșa Montană. Cenzurat. 20 lei.

Redactor Gheorghe COȘMA – care semnează și articolele ,,Peștera Stîrnicului” și „Cascadele Beușniței”. Format A4 (31/22cm). Clișeele executate la zincografia ,,Tizian” din Cluj.

„Întâiul cuvânt” al revistei anunță programul și scopul acestei publicații: „Vom contribui nu numai la prospectarea turismului, grăbind roadele sale, ci cunoscându-le întregul mândru pământ românesc, sufletele noastre desfătate în cuprinsul naturii se vor înălța în dragostea sfântă de Țară – inima turismului”.

Spicuim din cele 32 de pagini, titluri semnate de cunoscute personalități: „Turismul, factor de educație și progres” de Valeriu Pușcariu, „Bârzava” de I. Simionescu, „Peștera Comarnicului” de Ernest Balog, „Un puieț de molift și… un gramofon” de C. „Regiunea noastră” de Alexandru Tietz, „Turismul în țara cântecului” de Ilie Rusmir, „Carașul vânătoresc” de Dr. Ioan Bolboca, „Peisaj de lăstuni” de O.S. „Din trecutul Reșiței” de Gheorghe Cimponeriu, „Sus, pe Semenic” de G.C. „Ocna de Fier” de Gheorghe Dinteanu, „Educația fizică” de Ana Popovici.

Ecouri în presa vremii despre revistă

Revista bănățeană ,,Fruncea” , anul I, nr. 2, din 8 decembrie 1934, consacră un amplu articol despre apariția revistei de turism „Reșița pitorească”, p.2, iată ce scrie autorul articolului, care semnează g.e.h.: „A fost o surpriză. O foarte plăcută surpriză apariția primului număr la începutul lui Noiembrie. Într-o tipografie obscură de provincie să iasă o revistă așa de bine din punct de vedere tehnic și așa bogată în conținut… S-a văzut imediat că redactorul noului organ-dl. George Cosma-nu poate fi un debutant în publicistică. Gustul fin în aranjarea materialului desvălește pe acelaș incorigibil animator de energii, ori unde îl poartă dorul de orizonturi noi și neexplorate.”

În cuprinsul articolului, autorul se referă la conținutul revistei: „În cele 32 de pagini, întâlnim tot condee bune, nume cunoscute: Valeriu Pușcariu, Prof.univ. I. Simionescu, Dr. E. Balog, George Cosma, A Tietz, Prof. Ilie Rusmir, Dr. Ioan Bolboca, Prim-inspector Gheorghe Cimponeriu, Gheorghe Dinteanu, Prof. Ana Popovici, George Crăiniceanu etc. Iar cât privește fotografiile, regretăm că nu le putem avea și în ilustrate-poștale, să le trimitem la toți prietenii….

În finalul articolului: „Reșița pitorească” apare trimestrial (Redacția: Bul. Regina Maria 15, Reșița). Așteptăm cu nerăbdare și numărul 2! Încă două luni de așteptare…”.

Din informațiile pe care le deținem, culese în anul 1980, nu a mai apucat niciun număr.

Ideea apariției unei reviste de turism – se menționează în prezentarea ziarului „Glasul muncitorului român”, din 23 decembrie 1934, p.2, – „nu este rea. Este chiar bine-venită. Mai ales pentru reșițeni, care sunt așa mari amatori ai turismului. Apariția acestei reviste este și o bună reclamă pentru Reșița, prin multitudinea și prin frumusețea clișeelor din revistă.”

De asemenea, despre revista „Reșița pitorească” găsim consemnări în periodicele: „Universul” din 13 octombrie 1934, p.316; „Patria” din 26 iulie 1934, p.94; „Dimineața” din 16 iulie 1935, p.218; „Țara noastră” din 13 octombrie 1935, p 90; „Renașterea Bănățeană” din 28 martie 1992, p.321; „România liberă” din 15 februarie 1973, p.79; „România pitorească” din 1 februarie 1980, p.39; „Almanah turistic 1982”, p.83; „Almanah turistic 1984”, p.78; „Flamura” din 25 septembrie 1984, p.96 etc. – majoritatea prezintă revista care apare în condiții grafice deosebite, concurând cu revistele turistice consacrate din Occident și cu interesante articole despre frumusețile Munților Banatului.

În paginile din finalul revistei sunt spicuiri din:

• „Pe plaiuri de munte” de I. Simionescu,

• „Speologia” de G. G. Racoviță,

• „În Banat” de Vasile Goldiș,

• „Cartea munților” de Bucura Dumbravă,

• Rezultatul concursului de tir,

• Cercetășie,

• Viața sportivă: Fotbal, Box, Atletism, Gimnastică.

• Informațiuni.

Pe copertă este înfățișată Cascada mare a Beușniței, din Munții Aninei. Analizând din punct de vedere jurnalistic, în revistă găsim multă informație științifică, apropiată de presă științifică, apoi, ca gen jurnalistic din perioada interbelică, sunt prezente reportajul de călătorie, itinerariile turistice prezentate.

De asemenea, nu lipsește reclama turistică (Stațiunea Aurora Banatului, Sommerfrische), sau reclame industriale și comerciale – Uzinele și Domeniile Reșița (U.D.R.) – pe două pagini; reclame culturale și a ziarelor locale („Cinema Cultural” și ziarele: „Națiunea” și „Glasul muncitorului din Reșița”) precum și o reclamă financiară: Împrumutul de înzestrare a Țării 4 ½%  din 1934 a Ministerului finanțelor (1 pagină), astfel că în cuprinsul revistei sunt înseilate patru pagini de reclame.

Revista „Reșița pitorească” a devenit o raritate în peisajul periodicelor din perioada interbelică.

(Revista UZP, nr. 36/2024)

28 ianuarie 2025, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.

Expoziție filatelică având tematica „Deportarea germanilor în fosta Uniune Sovietică”, din colecția Norbert Blistyar (din Steierdorf, astăzi în Germania).

Expoziție de artă plastică a reșițenilor Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld / Germania) și Franz Binder (*14.11.1924, Steierdorf – †11.11.2004, Reșița).

Masă rotundă „Deportările și istoriile lor”, cu participarea unor invitați din județ. Participă dna Cornelia Fetea, președinta Filialei Caraș-Severin a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.

Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).

 

 

28. Januar 2025, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

80 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.

Philatelie-Ausstellung zum Thema Russlanddeportation, aus der Sammlung von Norbert Blistyar (aus Steierdorf, heute in Deutschland).

Kunstausstellung der Reschitzaer Künstler Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reschitza- †25.04.2018, Bielefeld / Deutschland) und Franz Binder (*14.11.1924, Steierdorf – †11.11.2004, Reschitza).

Rundtischgespräch „Die Deportationen und ihre Geschichten“, mit Teilnehmern aus dem Banater Bergland. Mit der Teilnahme von Cornelia Fetea, Vorsitzende des Kreisfiliale Karasch-Severin des Vereins der ehemaligen politischen Häftlinge Rumäniens.

Musikalische Umrahmung: der „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea).

 

 

• UZPR

În a doua zi a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, a avut loc un panel dedicat jurnalismului, intitulat „Scrolling Media’s Future”. Mina Al-Oraibi, redactor-șef al cotidianului The National, din Emiratele Arabe Unite, a declarat, în context, că încrederea a devenit un pilon central în supraviețuirea și evoluția jurnalismului: „Abordăm inteligența artificial în trei moduri diferite. Unul este organizarea informațiilor, pilonul numărul doi este eficiența. Din păcate, de obicei, companiile cred că eficiența înseamnă să-i lași pe oameni să plece, iar cel de-al treilea aspect – verificarea – reprezintă cea mai mare parte a preocupărilor legate de AI. Când AI produce conținut care sună ca tine, dar nu ești tu, există o problemă de încredere tot mai mare.  Din fericire, cititorii, în ciuda plângerilor lor despre mass-media, încă au  mult mai multă încredere în jurnalişti decât în maşini și în oamenii care vin să le spună poveștile”.

Potrivit arabnews.com, în cadrul aceleiași serii de discuții, Daniel Roth, redactor-șef și vicepreședinte de conținut la LinkedIn, a subliniat modul în care structura platformei, care acordă prioritate calității conținutului în detrimentul popularității, a contribuit la atenuarea impactului AI și al dezinformării: „Nu am făcut o prioritate economică din activitatea noastră, așa cum au făcut alte platforme, iarAI va sta departe de orice ar putea să facă din companie un element cu partizanate”.

La rândul său, James Harding, fondatorul și editorul Tortoise Media, a avertizat că dezvoltarea rapidă a instrumentelor AI capabile să genereze videoclipuri, imagini și povești va exacerba supraîncărcarea actuală de informații, iar acest lucru ar putea avea implicații economice semnificative pentru instituțiile media. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

28 ianuarie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

80 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.

Expoziție documentară cu tema: 30 de ani de la ridicarea la Reșița a Monumentului deportaților germani în fosta Uniune Sovietică.

 

 

28. Januar 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

80 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.

Dokumentationsausstellung zum Thema 30 Jahre Russlanddeportierten-Denkmal in Reschitza.

 

• UZPR

În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025 sediul Muzeului Drents din Assen, Regatul Țărilor de Jos, a fost ținta unui atac ce a vizat sustragerea unor artefacte aflate în expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. Din informațiile furnizate de conducerea Muzeului Drents și de autoritățile judiciare olandeze, este vorba despre o spargere a singurului zid exterior al clădirii, prin utilizarea unui exploziv puternic. Prin spărtură au pătruns în sală mai multe persoane, care au sustras patru piese de patrimoniu: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV a. Chr.) și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (datate în a doua parte a secolului I a. Chr.). Toate aceste bunuri culturale fac parte din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Din informațiile transmise de colegii olandezi, care au avut acces limitat în spațiul expoziției, celelalte piese expuse nu par să fi constituit obiectul jafului.

Toate piesele au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Țărilor de Jos, în conformitate cu legislația românească și practicile internaționale privitoare la organizarea expozițiilor. Atât spațiul, cât și vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate și aveau instalate sisteme de supraveghere, precum și sisteme de alarmă conectate cu poliția locala, care a putut astfel să intervină imediat.

Muzeul Național de Istorie a României se află în permanent contact cu Muzeul Drents, precum și cu autoritățile olandeze și române și depune toate eforturile pentru a sprijini ancheta aflată în desfășurare, pentru recuperarea urgentă a artefactelor.

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver” este parte a unei serii de expoziții cu tematică arheologică, coordonate de către Muzeul Drents de mai bine de un deceniu. Prin acest tip de expoziții Muzeul Drents și-a propus să aducă în atenția publicului olandez obiecte care ilustreaza culturi si civilizatii antice mai putin cunoscute în spațiul occidental. În cadrul expoziției sunt expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori.

Expoziția deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 urma să se închidă în data de 26 ianuarie 2025.

Proiectul expozițional este realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Național Muzeal Neamț, Muzeul Municipiului București – Muzeul George Severeanu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Județean Argeș.

• UZPR

Importanța jurnalismului cultural în societatea contemporană și a cultivării în continuare a spiritului critic, într-o vreme a schimbărilor și a provocărilor permanente, a fost evidențiată într-o dezbatere desfășurată în Sala Mare a Institutului Cultural Român (ICR). Președintele ICR, Liviu Jicman, a vorbit despre importanța domeniului, subliniind că organizarea dezbaterii dedicate jurnalismului a pornit de la evoluția acestuia în prezent. „Pe de-o parte, canalele de comunicare, iată, se schimbă, se modernizează, descoperim cu toții și individual și ca societate, în fiecare zi, pe de altă parte, că jurnalismul cultural este un element esențial calitativ pentru a facilita accesul publicului la cultură”, a subliniat Jicman, citat de Agerpres.

Cu acest prilej, președintele ICR a anunțat lansarea programului anual de burse dedicat jurnaliștilor culturali străini, care vor avea posibilitatea, timp de o lună, să vină în România pentru a se documenta în vederea realizării unor materiale, inclusiv video sau reportaje.

Bursele, în valoare de 2.500 de euro, sunt acordate, în fiecare an, unui număr de trei jurnaliști culturali, care pot să-și aleagă o lună, în perioada 30 mai – 30 noiembrie. „Sperăm să avem cât mai multe candidaturi. Înscrierile se vor deschide pe 5 februarie”, a adăugat președintele ICR.

Despre rolul pe care îl joacă jurnalismul în prezent, despre deontologia profesională și asumarea spiritului critic, despre transformările pe care le-a suferit domeniul, ca și despre pericolele cu care se confruntă jurnalismul cultural, așa cum se practică el astăzi, inclusiv prin apariția noilor tehnologii AI, dar și despre modul în care se poate ajunge la un public mai larg au discutat la dezbatere scriitori, reprezentanți ai mediului universitar, profesioniști ai domeniului.

Foto: pixabay.com

• UZPR

În plină eră a dezinformării tot mai sofisticate și mai extinse, stimulată puternic de inteligența artificială, verificarea va deveni tot mai mult o afacere și o activitate esențială. Practic, potrivit telegraphherald.com, verificarea faptelor nu va fi depășită, ci extrem de relevantă, sursa știrilor devenind la fel de importantă ca și știrile.

Publicațiile cu reputație de acuratețe vor avea un cuvânt tot mai greu de spus, întrucât, așa cum există numeroase persoane care se pot lăsa înșelate de imagini false, de informații neadevărate sau de tot felul de filmulețe fake, foarte mulți oameni vor să gândească critic și să nu se lase manevrați. Pentru ei, jurnalismul de verificare crește constant.

Chiar dacă unii deținători de rețele sociale pot crede (și chiar afirma) că „toți suntem jurnalilti în ziua de azi”, lucrurile stau mult diferit: jurnalismul profesionist implică reguli, rigoare și respect pentru adevăr, nu doar o „șeruire” de informații oricum ar fi acestea. Practic, profesia implică meșteșug, pregătire la locul de muncă, abilități și cunoștințe de istorie, curiozitate și dorința de a afla ce se întâmplă și de a spune oamenilor ce este real, nu inventat.

Verificarea faptelor, pe care un alt deținător (miliardar…) de rețele sociale a echivalat-o ca fiind „incompatibilă cu libertatea de exprimare” este, de fapt, epicentrul jurnalismului care nu manipulează, ci informează.

De exemplu, după cel de-al Doilea Război Mondial, BBC și-a dezvoltat o reputație la nivel global ca fiind demnă de încredere în a furniza știri corecte. În mare parte din lume, această reputație încă rămâne în picioare. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Cum ar trebui să reacționeze presa în cazul furtului a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, aflate în colecția Muzeului Național de Istorie a României?

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României. (MNIR, 26 ianuarie 2025)

„Consider că presa ar trebui să fie mai responsabilă, atât în ceea ce privește verificarea informațiilor pe care le transmite sau le manipulează, și să aibă mai mult discernământ. Iar pe de altă parte presa ar trebui să fie obiectivă” dr. Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României.

25 Ianuarie 2025

În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, un incident deosebit de grav a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfășura expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. O explozie a avut loc, distrugând un zid al spațiului expozițional și permițând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului. În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.

Muzeul Național de Istorie a României este în contact permanent cu Muzeul Drents, autoritățile olandeze și române, depunând toate eforturile necesare pentru a sprijini ancheta în curs și pentru recuperarea urgentă a artefactelor furate. De asemenea, Ministerul Culturii din România a fost notificat imediat după incident și colaborează îndeaproape cu instituțiile competente din Olanda și România pentru a asigura recuperarea acestor piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național.

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, deschisă publicului din 7 iulie 2024 și care urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025, a adunat peste 77.000 de vizitatori. Expoziția a inclus 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, provenind din patrimoniul național al României. Proiectul expozițional a fost realizat în parteneriat cu mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc și multe altele.

Ministerul Culturii este în contact permanent cu MNIR, MAE și partenerii olandezi și asigură publicul român că va întreprinde toate demersurile pentru recuperarea bunurilor arheologice furate.

https://www.cultura.ro/informare-de-presa-2

 

Sâmbătă, 25 Ianuarie 2025, ora 17:00, Moldova Nouă, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Ioan Botezătorul”:

Participă Mons. József Csaba Pál (Episcop Diecezan romano-catolic de Timișoara), PS. Ioan Călin Bot (Episcop al Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Lugoj) și PS. Lucian Mic (Episcop Ortodox Român al Eparhiei Caransebeșului).

Predică PS. Lucian Mic (Episcop Ortodox Român al Eparhiei Caransebeșului).

 

Samstag, 25. Januar 2025, 17.00 Uhr, Neu-Moldowa, Römisch-Katholische „Heiliger Johannes der Täufer“-Kirche:

Mit der Teilnahme von S.E. Bischof József Csaba Pál (Römisch-Katholischer Diözesanbischof von Temeswar), S.E. Ioan Călin Bot (griechisch-katholischer Bischof von Lugosch) und S.E. Bischof Lucian Mic (Rumänisch-Orthodoxe Eparchie Karansebesch).

Die Predigt hält Bischof Lucian Mic (Rumänisch-Orthodoxe Eparchie Karansebesch).

 

În cuprinsul istoriei sale, locuitorii acestui areal legendar, vatră umană milenară denumită astăzi Mehadia, au trăit de-a lungul evoluției sale numeroase drame existențiale.
Acestea au fost cauzate în special de poziționarea strategică a Mehadiei, care a fost de-a lungul întregii sale istorii mereu în calea cuceritorilor, suportând nenorocirile aduse de multiplele lor năvăliri.
Având de o parte și de alta două civilizații opuse din punct de vedere religios și cultural – Occidentul, și de cealaltă parte, Orientul – ambele având în schimb aceleași idealuri ce implicau politici expansiv teritoriale, acest hotar s-a suprapus adeseori cu teritoriul Mehadiei ca zonă de impact militar armat (cele mai importante bătălii la Mehadia, cele de la 1738 și 1788!). Considerat ca o poartă între aceste două civilizații, teritoriul ocupat azi de Mehadia a căpătat în respectivul context o importanță militară și socială majoră. Într-o asemenea conjunctură, vieții sociale de aici i-a fost imprimat, de-a lungul unei bune perioade de timp, un caracter cazon, cu rang grăniceresc, în aria sa de habitat predominând forturile, cazărmile, și alte structuri militare. În jurul acestora desfășurându-se, în mod implicit, o multitudine de activități conexe, ele au imprimat zonei și o puternică dezvoltare economică, materială și spirituală.
Rezultat al acestei situații este și numărul mare de ofițeri, de remarcat în mod special cel de generali (peste 25!), în armata Imperială Austro-Ungară, proveniți din regiunile de graniță, Mehadia dăruind pe generalii Nicolae Cena, Nicolae Domășneanu, Enache Ion, Ladislau Cena și alți ofițeri de rang superior, care au adus onoare hainei militare și obârșiei lor.
Dealurile Mehadiei: ,,Strajovăț” și ,,Străjăoț”, ,,Dealul Omirului”, ,,Cheia Prosecului”, sunt doar câteva dintre numeroasele locații, ale căror configurații de relief au fost înscrise strategic în planurile combatante, nominalizate în acest fel și de Nicolae Stoica de Hațeg. Ele au fost martore ale luptelor și jertfelor unor generații întregi de străjeri ai acestor granițe, organizate în regimente de graniță cu rol de apărare.
Alături de jertfele celor care au luptat, nu puține au fost și suferințele familiilor lor, alături de ceilalți locuitori ai Mehadiei, în momentele în care aceștia au fost trecuți prin ,,foc și sabie”, în timpul numeroaselor agresiuni ale cotropitorilor. Atunci când viețile le-au fost cruțate, greaua robie în Imperiul Otoman a însemnat pentru ei același tragic destin…
În lucrarea sa ,,Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane”*** Nicolae Stoica de Hațeg evocă multe dintre aceste tulburătoare episoade, cum numeroase momente epice se regăsesc și în ,,Cronica Banatului”, aparținând aceluiași prolific cronicar. În ambele scrieri, cronicarul evocă atât momentele trăite personal, cărora le putem acorda o veridicitate incontestabilă, cât și din trecut, cronicarul fiind și un destoinic istoric prin strădania sa de a descoperi trecutul Mehadiei și al întregului Banat. Din păcate, în afara scrierilor sale, în mod narativ nu s-a reușit transmiterea prin generații a mai multor astfel de evocări. Ca urmare, și din această perspectivă, scrierile lui N.S. de Hațeg se constituie azi într-o operă de o inestimabilă valoare istorică și documentară, atât pentru istorici cât și pentru locuitorii Mehadiei pentru cunoașterea istoriei sale, a propriului trecut.

Constantin VLAICU/UZPR – CRONICA MEHADIEI, Anul I, Nr. 2, mai 2022

***,,Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane„, scrisă de cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg în anul 1829 în limba germană, a fost tradusă și publicată pentru prima dată în limba română prin stăruința și străduința istoricului Costin Feneșan, fiu al Mehadiei pe linia sa paternă, alături de istoricul Damaschin Mioc. Volumul a fost publicat în anul 1984, la Editura Facla din Timișoara.

Vineri, 24 Ianuarie 2025, ora 17:00, Ticvaniu Mic, Biserica Greco-Catolică „Nașterea Maicii Domnului”:

Participă PS. Ioan Călin Bot (Episcop al Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Lugoj), PS. Lucian Mic (Episcop Ortodox Român al Eparhiei Caransebeșului) și Mons. József Csaba Pál (Episcop Diecezan romano-catolic de Timișoara).

Predică Mons. József Csaba Pál (Episcop Diecezan romano-catolic de Timișoara).

 

Freitag, 24. Januar 2025, 17.00 Uhr, Klein-Tikwani, Griechisch-Katholische „Geburt Mariens“-Kirche:

Mit der Teilnahme von S.E. Ioan Călin Bot (griechisch-katholischer Bischof von Lugosch), S.E. Bischof Lucian Mic (Rumänisch-Orthodoxe Eparchie Karansebesch) und S.E. Bischof József Csaba Pál (Römisch-Katholischer Diözesanbischof von Temeswar).

Die Predigt hält Bischof József Csaba Pál (Römisch-Katholischer Diözesanbischof von Temeswar).