Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, împreună cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”  Caraș-Severin comemorează pe 26 iunie a.c., împlinirea a 145 de ani de la trecerea în eternitate culegătorului de povești, agronomului, topografului, cartografului, botanistului și geologului Arthur Carl Victor Schott.

De ce am pus pe prim plan culegătorul de povești? Deoarece, pentru noi, aceasta a fost cea mai importantă activitate a acestui ilustru om de cultură și spiritualitate, care, timp de cinci ani (1836 – 1841), a trăit în Banatul Montan (la Iam și la Oravița), iar apoi, după reîntoarcerea sa în Germania, a editat împreună cu fratele său, Albert Schott, pentru prima oară în istorie, o culegere de povești românești, cuprinse în volumul „Walachische Märchen. Mit einer Einleitung über das Volk der Walachen und einem Anhang zur Erklärung der Märchen”. Stuttgart, Tübingen: J.G. Cotta`scher Verlag, apărut în anul 1845.

Arthur Schott s-a născut la 27 februarie 1814 în Stuttgart, iar în data de 26 iunie 1875 a murit în Georgetown, lângă Washington (SUA).

Cu prilejul aniversării celor 145 de ani de la trecerea sa în eternitate, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a realizat un plic filatelic ocazional, cu ștampila aferentă, care va fi lansat în data de 26 iunie 2020. Astfel, toate trimiterile poștale de la oficiul poștal Reșița 1 vor fi ștampilate cu ștampila realizată de asociația reșițeană și aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română.

Erwin Josef Țigla

CĂMAȘA POPULARĂ ȘI BRÂUL BĂNĂȚEAN ed. a VII-a

Expoziția poate vizita prin programare la tel. 0255 22 00 81. Finisajul se va desfășura cu public în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița, în după-amiaza zilei de 1 iulie 2020.

Asociația Liga Pensionarilor Hunedoreni condusă cu competență de Traian Dănilă (foto) s-a impus încă de la înființare în viața și activitatea oamenilor de vârsta a treia din orașul de pe Cerna, prin reușite activități educative și social-turistice.

În perioada pandemiei cei peste 700 de membri ai acestei Ligi, în lupta pentru stoparea corona virusului și prevenirea îmbolnăvirilor au respectat cu strictețe condițiile impuse de autoritățile responsabile și prevederile Ordonanțelor Militare.

Conducerea Ligii, sub semnul grijii față de suferințele trupești ale unor semeni internați la secția de boli infecțioase a Spitalului Municipal Hunedoara „Dr. Alexandru Simionescu” cât și a dorinței de creștere a calității actului medical, a hotărât oferirea pentru această secție, prin sponsorizare, din puținele surse financiare de care dispune, a sumei de 24 mii de lei.

Această sumă a fost rezultată din cotizațiile membrilor și va contribui cu siguranță la activitatea de prevenire și combatere a pandemiei de covid-19, fapt pentru care membrii acestei Ligi hunedorene merită sincere felicitări.

Ioan Vlad                                                                                                                                             

Georgeta-Ileana Cizmaș

Mi s-a făcut, de curând, un dar de mare preţ: o carte. Dar ce carte! Se intitulează Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj, ediția a doua, revăzută și adăugită. S-a publicat, în anul 2019, la Editura Hoffman, din Caracal,  și însumează, text și iconografie, 561 de pagini.

Autorul acestei mirabile lucrări, al acestui filocalic tom, este binecunoscutul profesor și om de cultură Gheorghe Rancu-Bodrog, al cărui sumar, dar sugestiv portret îl găsim în Cuvântul înainte, semnat de Dr. Doru Sinaci, Directorul Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad: „Dascăl școlit pe băncile Preparandiei arădene, fondată de către Dimitrie Țichindeal încă de la 1812, apoi profesor asociat la Universitatea „Dacia Hercules” din Băile Herculane, inspector – metodist pentru învățământul primar în județul Caraș-Severin, colecționar și ctitor de muzee, autor de monografii și lucrări științifice de excepție, membru în Adunarea Eparhială a Episcopiei Caransebeșului, realizator de expoziții inedite în țară și peste hotare, profesorul Gheorghe Rancu-Bodrog a mai găsit timp să se ocupe, cu maximă competență, și de românii din Voivodina sau de cei de pe Valea Timocului”.

Pe de altă parte, Domnul profesor Gheorghe Rancu-Bodrog se încadrează,  perfect, în definiția pe care am dat-o eu, cândva Persoanei umane (entitate diferită, axiologic, de Individ uman, care este o noțiune statistică), definiție pe care am aplicat-o, apoi, la câteva cazuri determinate: G. I. Tohăneanu, Iulian Chivu, Aurel Gheorghe Ardeleanu etc.

Anume: Persoană umană este acel Individ uman, purtător de excelență, care trăiește pentru un Ideal, care are nu doar sentimentul, ci și cultul valorilor și care are necesități spirituale conștientizate.

Domnul Gheorghe Rancu-Bodrog umple, până la margini, cadrul și concavitatea enunțului acestuia. Cartea pe care ne încumentăm a o comenta este încă un argument peremptoriu.

Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj se deschide cu pomenitul Cuvânt înainte și se continuă cu Binecuvântarea PS Lucian, Episcopul Caransebeșului, din care reproducem o secvență: „Ostenitor în descoperirea trecutului și frumuseților de pe Valea Almăjului s-a arătat cu cinste Domnul profesor Gheorghe Rancu, împământenit din tinerețe pe meleagurile almăjene. Preocupările istoriografice ale Domniei Sale nu au putut lăsa la o parte istoricul Almăj. După multe și minuțiose cercetări, după o temeinică documentare, ce a durat ani buni, Domnul profesor ne atrage atenția cu volumul său intitulat Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj”.

Urmează desfășurarea propriu-zisă a studiului, în toată amploarea și profunzimea lui. Mai întâi, cronotopul, situarea spațio-temporală a zonei cercetate și evocate: Almăjul în hotarele Banatului de Severin. Considerații de geografie istorică. În prelungire, după logica strictă a evoluției și maturizării fenomenului religios, o secțiune dedicată genezelor: Răspândirea și organizarea creștinismului de început în Banatul de Sud.

Autorul inventariază și descrie, minuțios, obiecte și locuri, precum și mărturii ale istoriei orale, doveditoare, toate, și absolut necesare și utile în dezvoltarea argumentată a temelor și tezelor sale: „Descoperirile arheologice, concretizate prin obiecte de uz casnic și podoabe, unele dintre ele chiar parțiale, dovedesc cu prisosință existența cultului creștin în vecinătatea imediată a Almăjului, tăria credinței creștine printre locuitori, puterea de a se exprima prin însemnarea acestora cu elemente creștine, curajul de a le întrebuința zilnic și, dacă le purtau, cu siguranță că le cunoșteau și semnificația”. Sau: „Despre lăcașurile de cult menționate, istoria orală dă multe informații, care ne ajută atât la localizarea lor, cât și la însemnătatea lor pentru locuitorii Almăjului”.

Abia acum, după aceste docte preliminarii, prinde relief și consistență substanța densă a cărții, pornind de la neprețuitele surse ale memoriei și ale conștiinței obștești și abordând splendidul, emoționantul subiect al bisericilor de nuiele și de lemn: „Urmând tradiția locală, am încercat să identific și să descriu primele lăcașuri de cult, construite din nuiele sau lemn, care, în ciuda materialului perisabil din care erau construite, au rămas în istoria orală a acestor locuri”.

Pulsează, alături de filonul istoric, și multă poezie adevărată, latentă, de neînvins, în evocarea acestor prime biserici românești, din nuiele sau lemn, pe cât de modeste, pe atât de eterice. Pretutindeni și oricând, Dumnezeu Însuși își clădește Biserica, animând, prin Duhul Său, inima, gândul și brațul credincioșilor. Aici, în Almăj, și peste tot, pe teritoriul vechii Dacii, Duhul Domnului a hrănit și întărit inima, gândul și brațul țăranului român: „Din negura vremurilor, lăcașul de cult stă mărturie a forței nației noastre române, prin care aceasta și-a păstrat modul propriu de viață, credința, portul și limba străbunilor. Bisericile din nuiele sau lemn au constituit o dovadă vie a continuității credinței creștine pe aceste meleaguri, alături de alte dovezi ale permanenței noastre, cum ar fi: descoperirile arheologice, documentele istorice, datini și tradiții ale înaintașilor… Constructorul acestor biserici nu a fost nimeni altul decât țăranul român, acest anonim al timpului, care și-a exprimat gândul prin planimetria creatoare a acestor lăcașuri sfinte”.

Autorul a procedat cu mare pricepere în edificarea lucrării sale. După acest  capitol al Genezei, în care Poezia (Emoția) însoțește Știința (Conceptul) și veghează asupra ei, se desfășoară alte două, în care, invers, Știința (Conceptul) însoțește Poezia (Emoția) și o domină cu putere și cu mare autoritate (dat fiind că, de data aceasta, lăcașurile sfinte și documentele adiacente există materialmente și sunt arhivate).  

Reținem, astfel, pe de o parte, suita de micromonografii dedicate Bisericilor din zid și, pe de altă parte, Suita de profiluri consacrate slujitorilor – preoților, ce duc „lupta cea bună” (după spusa Apostolului Pavel), în vasta și nobila oștire a lui Hristos, Împăratul Slavei. Vom enumera câteva doar din Bisericile (și Mânăstirile) monografiate: Biserica de zid din Bănia, Biserica de zid din Bozovici, Biserica de zid din Dalboșeț, Biserica de zid din Șopotu Vechi, Biserica de zid din Șopotu Nou, Mânăstirea „Țara Almăjului”, Mânăstirea Almăj-Putna etc. De asemenea, reținem, oarecum aleatoriu, numele unora dintre fețele bisericești antologate de autor în capitolul Personalitățile marcante ale bisericii ortodoxe din Almăj : Dr. Iosif Traian Bădescu, Protopopul militar Pavel Boldea, Preot Iconom Stavrofor Iosif Coriolan Buracu, Protopop Gheorghe Țunea, Părintele Ilie Imbrescu, un promotor al României creștine, Preotul profesor Romulus Novacovici ș. a.

Iată ce scria Gala Galaction (ne informează autorul), după decesul Episcopului Dr. Iosif Traian Bădescu: „A murit la Caransebeș vlădica Traian Bădescu… Dumnezeu să-l primească în corturile drepților și să-i dăruiască desfătările raiului!… Trebuie să fi fost dacă nu un ierarh oțelit, un om tare cumsecade, fiindcă grozav a iubit discreția și anonimatul. Abia dacă știam noi – familia teologală –  că există un vlădică numit Traian Bădescu cu reședința la Caransebeș… Testamentul acestui om al bisericii este pentru mine o revelație… a fost un suflet de adevărat creștin și de adevărat episcop…”

Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj se încheie cu un inspirat capitol de Anexe, capitol ce conține un bogat material iconografic, menit să întregească, vizual și imaginativ, ampla informație vehiculată de text.

Acestea ni se par a fi structura de adâncime a cărții și eșafondajul ei conceptual, aflate în armonios echilibru cu tectonica textului și cu fluiditatea frazării și argumentării. Întregul se rânduiește, firesc și foarte credibil, în primele rafturi ale Bibliotecii eclezial-istorice almăjene și naționale.

Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj este un studiu important, un studiu savant, conceput, însă, și realizat (precizare importantă) de un învățat creștin, altfel spus: un studiu întreprins, desăvârșit și împărtășit cu deplină știință, dar și – deopotrivă – cu credință, nădejde și dragoste.

Truditor discret, absorbit de truda sa, străduindu-se a desluși minunatul basm calofilic al istoriei, culturii și ființei noastre, în tărâmul binecuvântat și fericit al Almăjului, Gheorghe Rancu-Bodrog se dovedește, el însuși, prin slujirea sa de acum și dintotdeauna, un oștean credincios, jertfitor de sine, în trupele de elită ale lui Hristos – Împăratul Slavei.

 

Timișoara, 8 iunie 2020.

”Iubesc Bocșa și bocșenii mei”, mărturisea cu sinceritate prof.univ.dr. Nicolae Bocșan în 13 martie 2009, cu prilejul primirii Titlului de Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa. Și nu era doar o afirmație de complezență, ci era una cât se poate de sinceră, demonstrată în nenumărate rânduri.

Profesorul universitar doctor Nicolae Bocșan s-a născut în 24 septembrie 1947 la Bocșa (Caraș-Severin) și s-a stins în după amiaza zilei de 19 iunie 2016 la Cluj Napoca.

După absolvirea liceului în orașul natal, a urmat cursurile Facultății de Istorie – Filosofie din cadrul Universității ”Babeș – Bolyai” din Cluj Napoca. După terminarea facultății și-a desfășurat activitatea în cadrul Bibliotecii Central Universitare din Cluj-Napoca, apoi, parcurgând toate treptele carierei universitare, în 1996 devine prorector al Universității ”Babeș-Bolyai”, iar în anul 2004, datorită calităților sale, rectorul acesteia.

În perioada mandatului său de rector, Universitatea Babeș-Bolyai a devenit o instituție de învățământ superior modernă, multiculturală, de tip european.

Lista lucrărilor științifice și colaborările la publicații de specialitate începută  în anii studenției s-a îmbogățit în fiecare an. O mare parte dintre acestea sunt dedicate trecutului istoric al Banatului. Activitatea sa științifică a fost recompensată cu diverse premii, iar câteva dintre lucrările sale au fost distinse cu premii ale Academiei Române.

Istoricul Nicolae  Bocșan a fost, indiscutabil, un veritabil bănățean, dar, în același timp, fiu al Bocșei, iar pentru noi, bocșenii, este onorant faptul că această personalitate cultural-istorică, de talie internațională, aparține orașului nostru. Ne-a onorat întotdeauna cu prietenia sa, cu sfaturile sale, cu bunătatea sa. A fost și rămâne unul dintre cei mai iubiți și apreciați dintre fiii orașului Bocșa, locul său natal, în care își petrecea sărbătorile, unde își încărca bateriile, unde revenea  întotdeauna cu multă plăcere, pentru că, afirma domnia sa:  ”Pentru mine Bocșa este o stare de spirit”.

În data de 22 iunie 2016 profesorul Nicolae Bocșan a fost condus pe ultimul drum de către familie, prieteni, colegi, studenți, oameni de cultură și colaboratori care l-au prețuit și apreciat.

Corpul neînsuflețit al profesorului Nicolae Bocșan a poposit pentru ultima dată la Universitatea din Cluj-Napoca, pe care a iubit-o si a slujit-o întreaga sa viață, de astă dată în foaierul Casei Universitarilor, aici săvârșindu-se și slujba înmormântării de către un sobor de preoți, sub coordonarea pr.prof. Ioan Chirilă. Au fost primite zeci de mesaje din țară și  străinătate, sute de participanți și-au luat rămas bun de la acest om ales, au fost depuse sute de coroane funerare și o mare de flori.

Ceremonia înmormântării a fost una fastuoasă, așa cum binemerita o astfel de personalitate. Au fost citite câteva dintre zecile de mesaje și au fost rostite cuvinte alese de către academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai, prorectorul Ioan Bolovan, PS Florentin Crihălmeanu, academicianul Emil Burzo, PS Virgil Bercea, profesorul Florin Platon, prof. Ioan Chirilă, decanul facultății de istorie Ovidiu Ghiță și prof. Radu Munteanu. La eveniment a participat și primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc.

Au fost prezente delegații din țară, din importante centre universitare: Iași, Timișoara, Oradea, Reșița, dar și din Caransebeș și Bocșa, orașul său natal.[1]

Într-o zi toridă de iunie profesorul Nicolae Bocșan a fost condus de un amplu cortegiu funerar la Cimitirul Central din Cluj-Napoca unde-și va dormi somnul de veci.

Rămas bun, domnule profesor univ. dr. Nicolae Bocșan!

Dintre nenumăratele volume semnate amintim: Franţa şi Banatul 1789–1815 (coautor). Reşiţa. 1994; Ideea de naţiunie la românii din Transilvania şi Banat (sec. alXIX-lea). Reşiţa. Banatica „Presa universitară clujeană”. 1997; Marele război în memoria bănăţeană 1914 – 1919 (coautor). Cluj-Napoca. Presa universitară clujeană. 2012 (3 volume).

Referinţe: Istorie şi artă bisericească: biserici din Protopopiatul ortodox român Reşiţa/ Gheorghe Jurma şi Vasile Petrica. Reşiţa. Timpul. 2000; Biserică. Societate. Identitate: In honorem Nicolae Bocşan. Cluj-Napoca. Presa Universitară Clujeană. 2007. Memento. Evenimente şi personalităţi din Banatul istoric. II./ coord. Vasile C. Ioniţă. Reşiţa. Banatul Montan 2008; Identitate şi destin cultural II/ Titus Crişciu. Oraviţa. 2008 (Anale cărăşene); Bocşa din inimă III/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2011; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; Cărăşeni de neuitat XIV/ Petru P. Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2012; Biblioteca între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură publică la Bocșa/ Gabriela Șerban. Reșița: TIM, 2013; revista Bocşa culturală^[2], revista Reflex[3]; In memoriam Nicolae Bocșan/ Gabriela Șerban și Silviu Ferciug. Reșița: TIM, 2016; Supremum vale Nicolae Bocșan (1947 – 2016)/Gabriela Șerban și Silviu Ferciug. Timișoara: Nepsis, 2017; Vocația istoriei: studii în memoria profesorului Nicolae Bocșan/ Ligia Boldea și Rudolf Gräf. Cluj-Napoca: Mega, 2017.

http://www.napocanews.ro/2016/06/elita-academica-a-participat-la-inmormantarea-fostului-rector-nicolae-bocsan.html

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/52933-nicolae-boc%C5%9Fan_-condus-pe-ultimul-drum-de-rude-%C5%9Fi-apropia%C5%A3i

[1] Familia pr. Silviu Ferciug, pr. dr. Ionel Petrică și maica stareță Varvara de la Mănăstirea Sf. Ilie Vasiova, Elena Szabo, fam. Borozan Constantin, fam. Moscovici, Gabriela Șerban, Loredana Pădurean –Rotariu, prof.dr. Dorel Viorel  Cherciu, fam. Peia Ion, fam. pr. Gheorghe Ștefan (Claudia Deac), fam. Klein (fost primar).

[2] Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2000-2009. Reşiţa. TIM, 2009 și

   Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2009-2013. Reşiţa. TIM, .2014;

  ”Bocșa culturală”, anul XVI, nr. 4 (91)/ 2015;

[3] Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Reflex”. 2000-2014. Timișoara: Marineasa, 2015.

 În după-masa zilei de 17 iunie s-a desfășurat primul eveniment cultural din Reșița organizat cu public, după o pauză îndelungată datorată pandemiei de COVID-19. Astfel, în această zi de miercuri a fost organizat, în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”, finisajul expoziției de artă plastică a Nataliei Georgia Pojar, elevă în clasa a III-a, secția germană – Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, membră atât a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, cât și a Formației de dansuri populare germane „Enzian / Gențiana”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Finisajul moderat de gazda evenimentului a debutat cu două piese interpretate la vioară de prof. George Gassenheimer, urmat fiind de criticul de artă Ada D. Cruceanu care a vorbit despre piesele primei personale a Nataliei.

Plină de emoții, Natalia Georgia Pojar a mulțumit tuturor acelora care i-au stat alături în anii de inițiere și care au avut încredere în talentul ei. Expoziția a fost declarată deschisă de artistul plastic reșițean Viorica Ana Farkas, cea care a sprijinit activ organizarea acestui finisaj la care au participat, pe lângă reșițenii interesați, și doi oaspeți de onoare: artista plastică timișoreancă Lia Popescu și artista plastică Angelica Chici din Jimbolia.

Expoziția a fost organizată cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, de 1 iunie, dar, din păcate, neputând fi vizitată din cauza pandemiei, organizatorii au gândit acest finisaj cu public. De evidențiat este faptul că pentru a fi organizat acest prim pas spre normalitate la Reșița, au fost respectate toate cele necesare, conform Măsurilor și regulilor pentru evenimentele / acțiunile culturale organizate în aer liber, pe perioada stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, așa cum sunt ele stipulate de către instituțiile abilitate în acest sens, cuprinse în cadrul Ordinul comun al Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, și al Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, publicat în Monitorul Oficial / Partea I, Nr. 460 / 29.V.2020.

În data de 18 iunie 1926 se înființa de către reprezentanții a șapte țări europene (Germania, Austria, Belgia, Franța, Olanda, Elveția și Cehoslovacia) Federația Internațională Filatelică (Fédération Internationale de Philatélie – FIP), organizația care reunește, astăzi, sub auspiciile ei, federații naționale din 96 de țări și 3 federații asociate continentale. România este membru FIP începând cu anul 1959, primită în această calitate în cadrul Congresului de la Hamburg.

Scopurile principale ale FIP sunt promovarea colecțiilor filatelice, menținerea relațiilor de prieteniei între membri, stabilirea și menținerea de relații strânse cu administrațiile comerciale și poștale filatelice, promovarea expozițiilor filatelice prin acordarea de patronaje.

Hobby-ul colecției de timbre a ocupat timp de mai bine de un secol primul loc dintre toate hobby-urile și a câștigat distincția de a fi supranumit „Regele hobby-urilor și hobby-ul regilor”.

Actualmente, președinte al Federației Filatelice Române este dl. Leonard Pașcanu, iar cel al Federației Internaționale Filatelice, dl. Bernard Beston din Australia.

 În data de 18 iunie, la Reșița se organizează, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, o miniexpoziție filatelică cu un exponat pentru a marca evenimentul constituirii FIP acum 94 de ani. De data aceasta, colecționarul reșițean Paul Vasile, deținător a numeroase premii naționale și internaționale, expune tematica „Povestea The Beatles”. Miniexpoziția poate fi vizitată prin programare la telefonul 0255 22 00 81.

 

Erwin Josef Țigla

 După o pauză îndelungată, miercuri, 17 iunie, începând cu ora 16.30, se va desfășura primul eveniment din Reșița organizat cu public în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”, după ce întreaga activitate culturală din municipiul de pe Bârzava a fost suspendată timp de trei luni. Miercuri va fi organizat finisajul expoziției de artă plastică a Nataliei Georgia Pojar, elevă în clasa a III-a, secția germană – Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, membră atât a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, cât și a Formației de dansuri populare germane „Enzian / Gențiana”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

În vederea asigurării sănătății tuturor participanților, vor fi luate toate măsurile necesare conform Măsurilor și regulilor pentru evenimentele / acțiunile culturale organizate în aer liber, pe perioada stării de alertă, pentru prevenirea răspândirii COVID-19, așa cum sunt ele stipulate   de către instituțiile abilitate în acest sens, cuprinse în cadrul Ordinul comun al Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, și al Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, privind măsurile care trebuie luate pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării în condiții de siguranță sanitară a activităților desfășurate în muzee și galerii de artă, biblioteci, librării, în domeniul producției de film și audiovizual, activități în aer liber și drive in, publicat în Monitorul Oficial / Partea I, Nr. 460 / 29.V.2020.

Astfel, participanților la finisaj l-i se va măsura la intrarea în zona delimitată a evenimentului temperatura, prin termometru non contact și se va efectua triajul observațional, se va asigura, de asemenea, la intrare covor saturat cu dezinfectanți autorizați, vor fi puse la dispoziția participanților dezinfectanți de mână, iar în curte se va păstra distanța obligatorie de 2 metri între participanți. Nu în ultimul rând, vor fi separate intrarea în și ieșirea din locația evenimentului – din curte. De asemenea, este obligatoriu ca toți participanții să poarte măști de protecție la nivelul gurii și nasului, pe tot parcursul evenimentului.

Erwin Josef Țigla