Germanii din Banatul Montan reprezentați în această săptămână la Klagenfurt am Wörthersee și la Feldbach în Austria

BULETIN DE PRESĂ

AL  FORUMULUI  DEMOCRATIC  AL  GERMANILOR  DIN  JUDEŢUL  CARAŞ-SEVERIN

ŞI  AL  ASOCIAŢIEI  GERMANE  DE  CULTURĂ  ŞI  EDUCAŢIE  A  ADULŢILOR  REŞIŢA

În zilele de 17 și 19 octombrie 2022, o mică delegație a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, condusă de președintele acestuia, Erwin Josef Țigla, este prezentă la programul celui de al XXXII-lea Congres european al minorităților naționale, care se desfășoară în capitala Landului Carintia / Austria, la Klagenfurt am Wörthersee, având drept moto: „De la grădiniță până la universitate: Învățământul în limba maternă pentru minoritățile naționale”.

De asemenea, delegația din Caraș-Severin participă la o recepție oferită de Consulatul onorific al României la Klagenfurt am Wörthersee precum și la o primire oficială a delegațiilor la Primăria Klagenfurt am Wörthersee.

În ziua de 20 octombrie, la Școala Gimnazială Nr. 2 din orașul Feldbach, în Stiria, se desfășoară premierea pentru participanții din Austria ai Concursului cu caracter internațional organizat de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, „Copiii desenează ținutul natal”, ediția a XVI-a, 2022 / 2023. La aceasta participă elevi și cadrele lor didactice din Feldbach și din Neumarkt in der Steiermark.

____________________________________

Explicatie foto:

Congres: Guvernatorul Landului Carintia, dr. Peter Kaiser, împreună cu președintele FDG C-S, Erwin Josef Țigla

Consulat: Fotografie de grup cu prilejul vizitei la Consulatul onorific al României din Klagenfurt am Wörthersee, capitala Landului Carintia, Austria

Primărie: În sediul Primăriei din Klagenfurt am Wörthersee, de la stg. la dr.: viceprimar prof. mag. Alois Dolinar, Erwin Josef Țigla, primarul Christian Scheider

Controale la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului

Recent comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu – după cum ne informa Dorel Ovidiu BRETEANîn calitatea sa de comisar șefau efectuat un număr total de 189 inspecţii, atât inspecţii planificate cât și inspecţii neplanificate.

Inspecţiile planificate (78) au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.

În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 111 controale după cum urmează: 14 controale în urma autosesizării; 12 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 25 efectuate în urma sesizărilor; 41 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 13 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean; 2 pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior.

Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost: nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizatiei integrate de mediu/acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; lipsa evidenței gestiunii deșeurilor conform prevederilor HG nr. 856/2002; lipsa autorizației de mediu pentru activitatea desfășurată; depozitarea deșeurilor în spații neautorizate; neluarea măsurilor pentru limitarea emisiilor fugitive.

În urma acestor controale, au fost aplicate 32 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 14 avertismente și 18 amenzi (cele mai mari au avut valori cuprinse între 15.000 lei și 20.000 lei), în valoare totală de 149.000 lei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

GABRIELA ȘERBAN: Speranță și Credință într-o viață de om așa cum a fost

De curând, am primit, cu dedicație, o carte de „memorii subiective”, purtând semnătura dlui. inginer Ștefan Blidariu, fost primar al orașului Bocșa și fost director al S.M.A. Bocșa.

Cartea are un titlu incitant: „Mereu în opoziție sau  De la Gheorghiu-Dej la Iliescu și mai departe[1] (Iași: StudIS, 2020), titlu pe care autorul îl explică încă din primele pagini ale cărții.

Și totuși, parcurgând cartea, eu aș fi dat un altfel de titlu, deși, l-am înțeles perfect și pe acesta. Însă, aș fi subliniat, aș fi evidențiat, cele două substative la care se face trimitere pe tot parcursul lecturii, cele care domină viața autorului: speranța și credința.  

Volumul este bine construit, povestea curge frumos, iar autorul dă dovadă de un real talent narativ.

Astfel, aflăm că s-a născut la Topleț în 13 iulie 1950, Caraș-Severin, că a studiat la Orșova, Mehedinți, apoi la Timișoara. Despre toate aceste perioade își amintește cu drag și nostalgie și toate aceste amintiri sunt „clasificate” în 14  capitole și 66 de subcapitole, bine conturate.

Încă de la început putem observa că familia are un loc special în „memoriile” povestitorului, iar credința și speranța nu lipsesc din nicio etapă a vieții.

Anii copilăriei petrecuți la Topleț vor constitui cea mai frumoasă perioadă, „încât de multe ori amintirile acestor zile  par rupte dintr-o filă de poveste”, mărturisește autorul. „Este încă surprinzător de aproape în memoria mea lumina acelor ani și întâmplările de un farmec aparte, încât de multe ori am senzația că totul a fost ieri. Din păcate, acele zile s-au dus pentru totdeauna, iar totul a rămas doar fum… Acolo unde am crescut noi, pe Borugi lângă Poiana Podului, natura ne-a oferit șansa să creștem uniți ca frații și liberi ca păsările cerului.” închizând această descriere a perioadei copilăriei în aceeași tonalitate: „Anii aceia frumoși au fost etape de formare a unui tânăr, de acomodare cu munca fizică și cu viața reală, fără complexe sau idei preconcepute.”

După acest prim capitol care este, la propriu, o veritabilă pagină de istorie a Banatului, în care autorul, prin consemnările făcute, aduce omagii Văii Almăjului, zonei Topleț-Mehadia-Orșova, dar și familiei – bunici, părinți copii -, precum și unor oameni, personalități ale zonei: dascălul Gheorghe Bălteanu și generalul Ioan Talpeș, își continuă  amintirile cu   perioada de liceu: Liceul „Ștefan Plavăț” din Orșova.

„De anii de liceu îmi amintesc cu plăcere, însă dominanta rămasă din acele timpuri frumoase era o senzație de permanentă criză de timp. Eram angrenat în prea multe activități și totuși, măsurând realizările acelei perioade, am obținut rezultate surprinzător de bune față de timpul disponibil.

Eram, în primul rând, elev de liceu, cu lecții care trebuiau studiate, cu teme de casă și cu profesori competenți și exigenți care considerau că liceenii trebuiau să învețe și iarăși să învețe. Lenin, marele mentor sovietic al sistemului bolșevic, lansase deviza «învățați, învățați, învățați», iar majoritatea dintre noi eram copii ascultători, învățam și speram, conform lozincilor din acei ani ai tinereții noastre, la un viitor de aur!

Ca lider U.T.C. al liceului, eram organizatorul direct sau indirect al tuturor acțiunilor cultural-sportive din liceu și pierdeam mult timp prețios, fiind implicat și în alte evenimente sau manifestări la care participam direct.

Ca nu cumva să rămân fără ocupație, mă străduiam să fiu un vrednic component al formației de dansuri și teatru. Cu dna. Maria Pavelka, profesoara de română, o femeie extraordinară, mă pregăteam individual pentru concursurile de recitări, la care am și câștigat câteva premii, unul chiar la faza județeană.

În timpul rămas liber, am cântat în corul liceului, am activat în brigada artistică și am practicat câteva sporturi.”

De altfel, primul contact cu orașul Bocșa l-a avut prin sport, în perioada de liceu: „…Păstrez și astăzi o amintire plăcută despre primul contact cu Bocșa, orașul în care valurile tumultoase ale vieții mă vor arunca ulterior, pentru mulți ani. Am ajuns acolo cu prilejul unui campionat de fotbal desfășurat între licee, participând la turneul zonal. Mi-a plăcut după plimbarea noastră prin Bocșa, aspectul curat din centrul orășelului montan, terenul de fotbal amenajat la marginea pădurii și aerul tare resimțit în timpul partidei. Am pierdut în finala disputată cu gazdele […]. Am dormit în internatul unui liceu din oraș și totul era minunat în acele zile frumoase din tinerețea mea, râdeam de orice glumă, totul părea a fi creat de Dumnezeu pentru a ne face pe noi fericiți.”

Cartea dlui. Ștefan Blidariu este o carte fără imagini desenate. Imaginile sunt create din condei, în cuvinte atât de frumos ticluite încât nu-ți dau răgazul să te plictisești. Dimpotrivă! Abia aștepți să citești mai departe, să urmezi firul narațiunii, să dai pagină cu pagină descoperind fragmente din viața unui om așa cum a fost. Iar unele subcapitole sunt adevărate pagini de proză scurtă.

Parcurgând pașii firești spre o anume carieră, în următorul capitol îl găsim pe autor student la Politehnica din Timișoara, iar prin povestirile istorisite cu plăcere și talent, introduce cititorul în viața studențească timișoreană din perioada comunistă, cu bunele și relele, cu bucuriile și greutățile acelor ani.

 Întotdeauna, pe autor l-au călăuzit: Credința în Dumnezeu, -amintindu-și mereu cuvintele tatălui său: „Învață, fă bine tot ce faci și nu uita niciodată că singurul tău stăpân pe pământ ești tu și nimeni altul. Deasupra ta permanent este însă  Dumnezeu, singurul care poate face într-o clipă ce nu putem face noi într-o viață. Fă bine, dacă vrei să vezi bine.”- și Speranța, deoarece, „atunci când oamenii sunt sub vremi, iar vremurile sunt tulburi, îți rămâne speranța, […]speranța că întotdeauna ziua de mâine va fi mai bună și mai frumoasă decât cea de azi.”

După absolvirea facultății, tânărul inginer este repartizat în diverse locuri – zone ale țării -, dar, indiferent pe unde îl poartă pașii, se întoarce mereu acasă la Topleț, la Bozovici, iar familia îi este mereu aproape.

Acest periplu prin diverse localități îl duce spre Bocșa, iar în capitolul VII autorul consemnează cum vara anului 1981 îi aduce postul de director al Stațiunii pentru Mecanizarea Agriculturii din Bocșa (S.M.A). „O nouă viață, alt oraș” spune autorul, iar în paginile ce urmează este prezentată Bocșa anilor ’80, oameni, fapte, proiecte, lucrări, bucurii, reușite, greutăți și dezamăgiri. Și, ca să ne facem o idee despre cum era orașul Bocșa în 1981, când tânărul inginer Blidariu a fost numit într-o funcție importantă aici, voi reda un fragment din excepționala prezentare făcută de primarul Andrei Rus și consemnată de autor: „Directore, ai noroc că ai venit aici! Bocșa este un oraș nou și prosper. Avem tot ce-și pot dori cei douăzeci de mii de locuitori. O uzină puternică de construcții metalice cu mii de angajați, o întreprindere minieră, una de exploatarea lemnului și alta de mobilă și altele mai mici, dar importante. Agricultura din Bocșa domină județul prin ceea ce oferă. Avem un milion de păsări la Avicola Bocșa, cea mai bună fermă de vaci olandeze din județ la I.A.S. și cea mai bună legumicultură și viticultură în zonă. Sper să avem în curând și cea mai bună mecanizare.”

 După cum spuneam, autorul Ștefan Blidariu era și un pasionat sportiv, iar la Bocșa a contribuit și la dezvoltarea mișcării sportive, mai ales în fotbal. Astfel, a preluat echipa „Olarul Biniș” și a transformat-o în „Mecanizatorul Bocșa”, echipa Stațiunii pentru mecanizare din Bocșa. „Echipa avea în componență angajați ai intreprinderii și juca în campionatul județean promoție. Bocșa avea în acei ani o echipă a uzinei în divizia B, așa că nu a fost nicio problemă să completăm  lotul echipei Mecanizatorul Bocșa cu câțiva jucători tineri și talentați și ne-am propus ca obiectiv promovarea în grupa de elită a campionatului județean Onoare, chiar din primul an.[…] Sportul, în acei ani de comunism, era pentru tineri o cale de afirmare, dar și o modalitate de distracție, iar posibilitățile de finanțare pentru aceste activități erau numeroase, dar toate la limita legii.”

Pe tot parcursul cărții observăm această calitate a naratorului: corectitudinea. Din multe situații relatate reiese că elevul, studentul, inginerul, Ștefan Blidariu era un om drept, punea accent pe corectitudine și se străduia – în limita posibilităților și „a legii” – să nu nedreptățească, atitudine care, de multe ori, i-a adus, i-a creat, neplăceri.  

Revoluția de la 1989 îl găsește la Bocșa și sunt relatate succint evenimentele din acea perioadă, atât la Bocșa, cât și în județ, cât și la Reșița unde în fruntea revoluționarilor se afla Nicu Vlădulescu, vechi prieten al autorului.

Între prietenii cu rol decisiv în cariera inginerului Ștefan Blidariu se află și Sorin Frunzăverde, descris cu căldură și sinceritate, precum și Liviu Spătaru, prefectul de atunci al județului.

Anul 1990 îl întâmpină pe autor atât ca director al Stațiunii pentru Mecanizarea Agriculturii din Bocșa, fiind printre puținii directori care au fost reconfirmați și au rămas  în funcție după votul secret al salariaților, dar și membru al Biroului Județean al Frontului Salvării Naționale al Județului Caraș-Severin și șeful comisiei pentru agricultură.

Sunt funcții din care, în scurt timp,  la cei aproape 40 de ani, Ștefan Blidariu va fi numit primar al orașului Bocșa, iar capitolul XII al cărții consemnează succint evenimentele din acea nouă misie: cea de primar. Sunt pagini importante de istorie locală, trăită și mărturisită.

Deși lucra cu o echipă performantă, iar rezultatele nu au ezitat să apară, inginerul Ștefan Blidariu a renunțat la funcția de primar relativ ușor și a acceptat propunerea lui Sorin Frunzăverde, acesta oferindu-i funcția de director la Camera de Comerț și Industrie Caraș-Severin. „Mandatul pentru care ne-am angajat la investire era până la alegerile locale, iar, cum acestea se apropiau, comunitatea avea ocazia, prin schimbarea conducerii, să vadă ce poate face și un alt primar pentru ea!” Iar acest „alt primar” avea să fie ing. Cristel Trandafir, ales la primele alegeri locale din februarie 1992, „candidat independent, un om echilibrat și agreat de cei cu care a lucrat în C.M.B., uzina fanion a orașului, dar nu avea încă nicio experiență în administrație. […] Era un primar bine intenționat, dorea binele orașului… iar orașul părea rămas pe mâini bune.”

Din poziția de director al Camerei de Comerț Caraș-Severin, inginerului Ștefan Blidariu i-a fost „la-ndemână” să acceadă la alte posturi de conducere în județul Timiș, în municipiul Lugoj, apoi la funcția de director al S.C. AGROMEC Lugoj S.A.

Din acest moment, ing. Ștefan Blidariu a pornit înspre o nouă viață, într-un nou oraș, alături de familia, încet-încet, reunită. Este orașul în care va munci cu speranță și credință, își va clădi un viitor încununat de realizări (mai multe decât neîmpliniri!), și, iată, la împlinirea celor 70 de ani de viață, hotărăște să-și aștearnă și să-și împărtășească amintirile cu alți oameni, mai mult sau mai puțin apropiați.

„În anii care au trecut pe nesimțite, am încercat să contribui în bine și la viața locuitorilor din orașul în care Dumnezeu m-a adus. Astăzi sunt legat de acest loc ca oricare alt lugojean, am aici o casă, o afacere și copiii lângă noi, fiecare la casa lui.[…] În două mandate lugojenii mi-au acordat încrederea lor și am fost consilier local în Consiliul Municipal Lugoj. În această perioadă am avut realizări, dar și inerente supărări sau eșecuri. […] Anii au trecut prea repede, dorința de a realiza ceva în viață s-a împlinit, iar astăzi sunt un bunic încă activ, care refuză să recunoască faptul că apusul, cu necazurile lui, se apropie grăbit. Anii nenumărați de muncă încununați de realizări și neîmpliniri uneori, au acum probabil un bilanț pozitiv. La ceas de cumpănă, constat că nu am trăit degeaba și am lăsat permanent o urmă după mine, un proiect realizat, o hală sau o cantină undeva sau doar un loc de bună ziua.”

Volumul „Mereu în opoziție” vine să întărească tocmai aceste mărturisiri ale autorului și dovedește cititorului că, atunci când ești însoțit de speranță și credință, când îți pui sufletul, mintea și puterea în slujba binelui, imposibilul devine posibil, iar dificultățile prind ușurință. Și, da, „dincolo de oricare lucru, contează ca, la ceas de amurg, să poți privi liniștit în urmă și, mai ales, să nu regreți nimic…”

La mulți ani, domnule Ștefan Blidariu! Iar, pentru aceste „memorii subiective”, mulțumim!


[1] Ștefan Blidariu. Mereu în opoziție sau De la Gheorghiu-Dej la Iliescu și mai departe: Memorii subiective. Postfață de prof. Dorina Murariu.- Iași: StudIS, 2020, p. 323.  

Simpozion științific „MARIN PREDA ‒ CENTENAR”

MARIN PREDA ‒ CENTENAR, la Filiala Timișoara a Academiei Române

Academia Română, Filiala TimişoaraBiblioteca Academiei Române ‒ Filiala Timișoara; Universitatea Politehnica din Timișoara, în colaborare cu Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii ‒ Filiala Timișoara; Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” ‒ Timiș, organizează Simpozionul Științific MARIN PREDA ‒ CENTENAR

Marin Preda (n. 5 august 1922, în Siliștea GumeștiTeleormanRomânia – d. 16 mai 1980MogoșoaiaIlfovRomânia) a fost unul dintre cei mai importanți romancieri români din perioada postbelică. Debutează cu schița Părlitu’ în ziarul „Timpul” în 1942. Debutul îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La camp.

Câteva din operele marelui romancier Marin Preda: Întâlnirea din pământuri, nuvele (1948), Ana Roșculeț (1949), Desfășurarea (1952), Moromeții, roman, volumul I (1955), Ferestre întunecate (1956), Îndrăzneala (1959), Risipitorii, roman (1963), Moromeții, roman, volumul II (1967), Intrusul, roman (1968), Imposibila întoarcere, roman (1972), Marele singuratic, roman (1972), Întâlnirea din pământuri, roman (ediția a 2-a), (1973), Delirul, roman (1975), Viața ca o pradă, roman (1977), Cel mai iubit dintre pământeni, fiind și ultimul său roman (1980).

Cuvântul de deschidere aparține acad. Dan Dubină, președintele Filialei Timișoara a Academiei Române, după care urmează alocuțiuni din partea: Prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, scriitor, critic și istoric literar, Soarta unui roman ‒ Delirul;  Prof. Gheorghe Jurma, scriitor, critic și istoric literar, Istorie și ficțiune literară; prof. univ. dr. Cornel Ungureanu, președintele Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara, Marin Preda ‒ Vremea amintirilor; prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, Universitatea de Vest din Timișoara, Receptarea operei lui Marin Preda în literatura italiană; acad. Păun Ion Otiman, președinte de onoare al Filialei Timișoara a Academiei Române; Reflecții pe marginea unui subiect de bacalaureat: Dragostea țăranului român față de glia străbună; prof. univ. dr. Stere Gulea, regizor, scenarist și producător de filme, Despre democrație în Moromeții (Secvențe cinematografice din film). Moderatorul manifestării științifice este conf. univ., CS II, dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara și președintele Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a UZPR.

Manifestarea va avea loc luni, 17 octombrie 2022, ora 11.00, în Aula Filialei din Timişoara a Academiei Române, Bd. Mihai Viteazu, nr. 24.

Stere Gulea, regizor, scenarist și producător român, s-a născut la data de 2 august 1943, în comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. A terminat Institutul Pedagogic și Facultatea de Filologie, Constanța și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, secția „Teatrologie-Filmologie” (1970). După absolvire, a lucrat ca redactor la Studioul Cinematografic București. Între 1990-1996 a fost și decan al Facultății de Cinema din cadrul ATF. A condus Televiziunea Română din poziția de director general interimar, în perioada 1996-1998. A fost profesor de film între 1990-2015 la ATF, iar din 2001 UNATC. În 2006 a avut loc lansarea DVD-ul cu filmul Moromeții, eveniment ce a marcat împlinirea a 20 de ani de la realizarea acestei producții. A regizat: Dincolo de nisipuri (1974), Tatăl risipitor (1974), Iarba verde de acasă (1977), Castelul din Carpați (1981), Ochi de urs (1983), Moromeții (1987) după romanul cu același nume a lui Marin Preda, Piața Universității – România (1991)

Vulpe – vânător (1993), Stare de fapt (1995), Hacker (serial TV) (2003) – serial TV, Weekend cu mama (2009), Sunt o babă comunistă (2013), Moromeții 2 (2018).

În anul 2000 a primul Ordinul național „Steaua României” în grad de Comandor, „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”.

Daniela FLORIAN

Secretar Filiala „Valeriu Braniște” – Timiș

https://uzp.org.ro

Pilonii jurnalismului de mediu care generează implicare

Screenshot

Mass-media modelează discursul public pe tema schimbărilor climatice și a modului de răspuns la acestea. Grupul interguvernamental de experți pentru schimbări climatice (IPCC) al ONU a lansat recent un raport de referință, în care arată că această putere a presei poate construi în mod util sprijinul public pentru a accelera atenuarea schimbărilor climatice, dar poate genera și efectul invers. Acest lucru pune o responsabilitate uriașă pe umerii companiilor media și ai jurnaliștilor.
Potrivit documentului, acoperirea media globală a poveștilor legate de climă, într-un studiu din 59 de țări, a crescut semnificativ, de la aproximativ 47.000 de articole în 2016-2017 la aproximativ 87.000 în 2020-2021. Cum pot jurnaliștii să fie o forță a binelui în mijlocul acestor provocări și a ceea ce secretarul general al ONU António Guterres a considerat o „urgență climatică”? Andrew Revkin, unul dintre cei mai experimentați jurnaliști de mediu din Statele Unite și directorul fondator al noii Inițiative pentru Comunicare și Durabilitate la Institutul Pământului de la Universitatea Columbia, afirmă că există câteva reguli care, odată respectate, pot face diferența.
Fără exces de dramatism
Oamenii cer din ce în ce mai mult informații despre ceea ce se întâmplă și, de asemenea, despre ce pot face ei și guvernele lor în contextual schimbărilor climatice. Potrivit UNESCO, trei dintre rolurile tradiționale ale mass-media – informarea publicului, supravegherea autorităților și atenția la probleme sociale – sunt deosebit de relevante în contextul unui climat în schimbare. „Ajungem să transmitem, din păcate, mai mult o poveste cu probleme către public. Este foarte important să fim mai clari când alegem cuvinte și cum ar putea ele transmite o impresie falsă”, punctează Revkin. Potrivit UNESCO și studiilor efectuate de Institutul Thomson Reuters, narațiunea dezastrului îi poate face pe unii oameni pur și simplu să-și piardă interesul.
A inspira implicarea cititorilor este a reflecta că schimbările climatice nu sunt doar „o poveste”, ci contextul în care se vor desfășura atât de multe alte povești. Revkin afirmă că adoptarea unei abordări mai contextuale poate crea, de asemenea, spațiu pentru povești care altfel ar putea rămâne nerelatate. De altfel, inclusiv UNESCO arată că clima este o temă care preocupă și poate atrage audiențe în mediul online, pe print și pe undele de radio; jurnaliştii nu au nevoie să pună „climă” în titlurile lor pentru a spune poveşti bune despre schimbările climatic, arată raportul citat de news.un.org.
Focus pe local
Oamenii de știință IPCC au punctat, de asemenea, cât de importantă este atenția „explicită” acordată echității și justiției, atât pentru acceptarea socială, cât și pentru o legislație echitabilă și eficientă care să poată răspunde schimbărilor climatice. Analizând contextele locale și factorii sociali, jurnaliștii pot crea și povești legate de justiția climatică. De asemenea, trebuie acordată toată atenţia știrilor false, concepute pentru a manipula percepția oamenilor asupra realității. Revkin atrage atenția că normalizarea și crearea unei modalități simple de a avea o „formulare a riscului” în poveștile jurnaliștilor poate fi un instrument major pentru combaterea dezinformării: „Crești încrederea, construiești angajamentul și gândești la nivel de comunitate. Cine va reuși în jurnalism este cel care seamănă mai mult cu un ghid montan după o avalanșă decât cu un stenograf tradițional. Înseamnă că oamenii dezvoltă o înțelegere și încredere în tine ca pentru un broker cinstit în mijlocul acestui roi de argumente contradictorii”. (redacția UZPR)
Foto: Wikipedia

https://uzp.org.ro/13/10/2022/70611/

Identificarea și combaterea muncii nedeclarate


Recent, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne-a spus Adrian Florin BOZDOG în calitatea sa de inspector șef – a desfășurat campania națională pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată la angajatorii care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor, cod CAEN 41, 42 și 43 prin acțiuni de control cu caracter inopinat, în urma obiectivelor specifice ale Inspecției Muncii stabilite atât prin lege, cât și prin Programul Cadru de Acțiuni al Inspecției Muncii pentru anul 2022.
Consecințele sociale și economice produse de munca nedeclarată constituie un fenomen extrem de nociv, deoarece persoanele care prestează muncă nedeclarată sunt lipsite de protecție socială, ca urmare nu beneficiază de drepturile conferite de un contract de muncă, cum ar fi cele la concediu remunerat sau la concediu medical, nu au dreptul la pensie și la indemnizația de somaj și nu au siguranța plății muncii.
Obiectivele campaniei au fost de a identifica și a combate munca nedeclarată, atât a adulților cât și a copiilor și tinerilor, luându-se măsuri care impun respectarea de către angajatori a prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă.
Cu ocazia acțiunilor de control s-a urmărit determinarea angajatorilor de a încheia contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale de angajare, de a le înregistra în REVISAL și de a le transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază se află sediul firmei.
Ca urmare a neconformităților constatate, s-au dispus măsuri obligatorii de intrare în legalitate și totodată s-au aplicat sancțiuni contravenționale corespunzătoare pentru abaterile săvârșite.
Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara au efectuat un număr de 30 de controale, prin care s-a identificat un număr de 4 persoane care prestau muncă nedeclarată, pentru care s-au aplicat amenzi contravenționale în valoare de 80000 lei și s-au dispus 43 de măsuri cu privire la respectarea prevederilor Codului Muncii.
Prin fiecare acțiune de control se urmărește respectarea cu consecvență a prevederilor legale din domeniul relațiilor de muncă și a creșterii gradului de conștientizare a angajatorilor și salariaților cu privire la necesitatea muncii legale.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

GABRIELA ȘERBAN: „Poetul Ion Ghera la 75 de ani, între teluric și celest”

Biblioteca publică din Bocșa a sărbătorit poetul și cărțile sale

Miercuri, 12 octombrie 2022, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, a avut loc aniversarea unui mai vechi colaborator și important scriitor al Banatului – prof. Ion Ghera.
Colaborarea instituției gazdă și a managerului acesteia cu sărbătoritul este una veche și frumoasă, consemnând aici doar faptul că, în perioada 1998 – 2001, sub egida bibliotecii din Bocșa, funcționa Cenaclul condeierilor în grai bănățean „Paul Târbățiu”, apoi, din 2001, până în 2009, sub egida aceleiași instituții, a luat naștere și își desfășura activitatea Cenaclul „Aurel Novac”, realizând și o revistă intitulată „Valea Bârzavei” (2001 – 2006).
În toată această perioadă, legătura cu scriitorii în grai, condeierii plugari, specialiștii în lingvistică și autori de literatură dialectală, a fost una excepțională, s-a materializat în activități importante, cu periodicitate bine stabilită; de asemenea, colaborarea cu regretatul prof. Ștefan Pătruț, „părintele relansării fenomenului bănățean”, președintele și inițiatorul Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean, apoi cu urmașii acestuia – prof. Ion Ghera și prof. Ion Căliman – a fost una de excepție, managerul bibliotecii având doar de câștigat în urma acestei colaborări, adică: s-a înconjurat de oameni pasionați și inimoși, a învățat de la aceștia și s-au dovedit fi buni sfătuitori, mărturie dând importantele activități derulate împreună. Întotdeauna, întâlnirea cu Ion Ghera sau Ion Căliman a fost o bucurie și o binecuvântare!
În această vară, poetul Ion Ghera, fostul președinte al Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean, a împlinit o frumoasă vârstă – 75 de ani. Așa cum se procedează, scriitorii și oamenii cu o activitate remarcabilă sunt aniversați în și de diverse instituții. Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a considerat că este momentul potrivit să mulțumescă scriitorului Ion Ghera pentru rodnică și frumoasă colaborare, printr-un eveniment dedicat acestei personalități a Banatului, la împlinirea celor 75 de ani de viață, de zbatere într-ale vieții, atât cea cotidiană, cât și cea literară și cultural-artistică.
În 12 octombrie 2022, într-o miercuri însorită și luminoasă, prieteni și colaboratori ai bibliotecii bocșene, dar, mai ales, ai sărbătoritului, au poposit pentru câteva ore în acest spațiu al cărții de la Bocșa pentru a-l felicita, a-l revedea (unii, după multă vreme!) pe poetul Ion Ghera, venit de la Ohaba-Mâtnic, special pentru acest eveniment.
Tineri de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa, însoțiți de prof. dr. Liana Ferciug, au ascultat, timp de un ceas, informații despre sărbătorit, l-au ascultat pe acesta vorbind și recitând, i-au văzut cărțile, apoi l-au ascultat pe cantautorul George Popovici într-un recital de muzică folk. Am încercat să oferim elevilor câte o fărâmă din fiecare ingredient pregătit cu prilejul acestui eveniment.
Prezenți la sărbătoare au fost scriitorii: Ion Căliman (Făget), Silviu Ferciug (Bocșa), Mihai Vișan (Bocșa), Petrică Ionuț (Caransebeș/Bruxelles), Felicia Novacovici-Mioc (Oravița), Daniel Crecan (Bocșa), Manzur Ioan (Lugoj), Rășinaru Ion (Anina), Ioan Jorz (Caransebeș) și George Popovici (Lugoj).
De asemenea, oameni importanți de cultură s-au alăturat întâlnirii de la Bocșa, prezentând cărți, reviste, artă și muzică: Vasile Gondoci (Lugoj), Țugui Ion (Bazoș), Szabo Ioana (Timișoara), Nik Potocean (Bocșa), Mihai Chiper (Anina) și Petraru Busuioc (Anina).
În sala multifuncțională a bibliotecii bocșene, pe simeze, încă se află o minunată expoziție de artă – picturi aparținând artiștilor reșițeni Eleonora și Gabriel Hoduț – lucrări admirate și de participanții la evenimentul dedicat poetului Ion Ghera.
De asemenea, cu acest prilej poetul Ion Manzur și-a prezentat volumul „Icoane dă suflet” (Timișoara, 2020), dar a prezentat și revista „Cununa”: „foaie dă cultură bănățană”, periodic editat de Asociația Pântru Vorbirea Bănățană, redactor-șef Vasile Linția (Timișoara: Eurostampa); iar Ion Țugui, alături de Ion Căliman, a prezentat volumul „Pui dă grai bănățănesc” semnat de Zaharie Moisescu, volum apărut sub egida Asociației Pântru Vorbirea Bănățană, colecția „Vorba Bănățană”, nr. 2 (Parța: Faninu, 2022).
Cel mai important volum prezentat în cadrul evenimentului din 12 octombrie a fost o carte omagială, dedicată poetului Ion Ghera și intitulată: „Poetul Ion Ghera la 75 de ani, între teluric și celest”, volum apărut la Editura „Mirton” din Timișoara în anul 2022, îngrijit cu pricepere de poetul Ion Căliman.
Cartea cuprinde însemnări și consemnări ale unor oameni apropiați aniversatului, o fișă biobibliografică, un interviu și o serie de imagini. Între semnatari, se cuvine să-i amintim pe Ștefan Pătruț, Ion Căliman, Ioan Jorz, Petru Hamat, Ion Albu, Andreea Lionte, Cosmina Todoca, Aurel Turcuș, Constantin Buiciuc, Cornel Boteanu, Geo Galetaru, Petrică Ionuț, Ștefan Isac, Nicolae Irimia; sunt doar câțiva dintre cei care, cu profesionalism și generozitate, s-au aplecat asupra poeziei lui Ion Ghera, personalității și activității acestuia.
Nimic nu a fost omis: nici simplitatea și modestia caracteristică oamenilor de valoare, nici reușita carieră didactică, nici faptul că a condus, timp de 15 ani, la modul excepțional, o Asociație lăsată în grijă de Ștefan Pătruț, dar, mai ales, talentul scriitoricesc al poetului Ion Ghera: un poet discret și un extraordinar epigramist!
Despre carte, despre poet, despre omul Ion Ghera au vorbit Ion Căliman, Ioan Jorz, Vasile Gondoci, Mihai Vișan și moderatorul evenimentului, Gabriela Șerban, cea care a și oferit sărbătoritului, din partea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, o Diplomă de Cinstire în semn de aleasă prețuire și calde mulțumiri pentru rodnică și frumoasă colaborare.
Întâlnirea s-a încheiat cu ciocniri de pahare și suflat în lumânările tortului, dar și printr-o „trecere în revistă” a celor aflați la eveniment, glumind pe faptul că, potrivit participanților care sunt din „lumea întreagă”, despre eveniment se va povesti de la Bocșa la Făget, Lugoj, Timișoara, București, Bruxelles, Statele Unite ale Americii și înapoi prin Caransebeș, Oravița, Ohaba-Mâtnic și Anina.
Un eveniment de suflet desfășurat într-o bibliotecă primitoare și dedicat unui veritabil Om și Scriitor : Ion Ghera!Ion Ghera s-a născut în 15 iunie 1947 în localitatea Ohaba-Mâtnic, comuna Copăcele din județul Caraș-Severin. A urmat cursurile școlii din satul natal, apoi cursuri liceale la Caransebeș și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara devenind profesor de limba și literatura română. Ca dascăl, se dovedește a fi făcut pentru această profesie, are merite deosebite și este răsplătit cu funcția de director al unor școli din localitățile Zorile și Ohaba-Mâtnic. Ca scriitor, s-a remarcat ca epigramist, publicist și poet, debutând cu versuri în revista „Urzica” din 1966. Editorial, debutează în 1999 cu volumul de versuri „Spin alb” apărut la Editura „Dacia Europa Nova” la Lugoj. Urmează, apoi, un șir de plachete și volume de versuri și epigrame, atât în limba literară cât și în grai bănățean, devenind și membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. Referințe despre scriitorul Ion Ghera găsim în volume precum: „Antologia poeziei în grai bănățean” de Ștefan Pătruț.- Lugoj: Editura „Dacia Europa Nova”, 1999 (Colecția Grai Bănățan; 13); „Oglinda lui Narcis” de Constantin Buiciuc.- Timișoara: Marineasa, 2011; „Antologia literaturii dialectale bănățene. „Gura Satului” la radio Timișoara. 25 de ani. Poezie și proză 1991 – 2016” de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă și Cornel Ungureanu.- Timișoara: Eurostampa, 2016; „Enciclopedia Banatului. Literatura” ed. a II-a, coord. Doina Bogdan-Dascălu.- Timișoara: David Press Print, 2016; „Antologia literaturii dialectale bănățene” (poezie, proză, teatru) 1891 – 2017, ed. a II-a de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă și Cornel Ungureanu.- Timișoara: Editura Universității de Vest, 2017, precum și în reviste de cultură și literatură din Banat.

„DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN“, ediția a XXXII-a, octombrie 2022

Vineri, 14 octombrie 2022 (Ziua a 8-a în cadrul Decadei)

REȘIȚA

·     Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ / ora 9.00:

Să vorbim despre Europa. În dialog cu Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Austria).

Cea de-a 18-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, dedicată celor 35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

·  Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 10.30:

Expoziție in memoriam Francisc Finta (*9.09.1938 – †19.07.2022).

·  Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“/ ora 11.00:

Concert oferit de profesorii Ștefania Vasiliu-Olaru și Doru Sascău din Bacău.

·        Foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 16.30:

Expoziție de fotografii și prezentare de carte-album: „Fluturii – Suflete călătoare / Schmetterlinge – Reisende Seelen“, autori: László Rácosy și Klaus Fabritius, apărută în cadrul Editurii „Honterus“ Sibiu, 2022.

·        Aula Magna „Eftimie Murgu“ a Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 17.15:

Concert cu participarea formațiilor și grupurilor muzicale: soliștii Marianne & Petru Chirilovici, corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara, corul german bucovinean din Câmpulung Moldovenesc (jud. Suceava), corul german „Drei Rosen” („Trei trandafiri”) din Vukovar / Croația și Corul „Franz Stürmer“ Reșița.

CARANSEBEȘ

·  Colegiul Național „C.D. Loga“ / ora 11.00:

Să vorbim despre Europa. În dialog cu Christa Hofmeister (Neumarkt in der Steiermark / Austria).

·   Colegiul Național „C.D. Loga“ / ora 12.00:

Program cultural prezentat de elevii colegiului în cadrul Decadei.

Sâmbătă, 15 octombrie 2022 (Ziua a 9-a în cadrul Decadei)

GĂRÂNA

Sărbătoarea „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, ediția a XXIX-a

·     Biserica Romano-Catolică „Sfânta Tereza de Ávila“ / ora 11.00:

Sfântă Liturghie pontificală de mulțumire a germanilor din Banatul Montan și cea de-a 152-a Liturghie de hram, concelebrată de mons. József Csaba Pál, episcop diecezan de Timișoara și pr. Veniamin Pălie, preot-paroh de Reșița 1 și arhidiacon al Banatului Montan, în calitate de gazdă.

·     Curtea Bisericii Romano-Catolice „Sfânta Tereza de Ávila“ / ora 12.00:

Rugăciune pentru decedații comunității, la Monumentul deportaților în fosta URSS.

·     Strada principală / începând cu ora 12.15:

Sărbătoarea „Kirchweih“-ului, cu ridicarea pomului și program cultural.

·     Căminul Cultural / ora 19.00:

Balul de „Kirchweih“.

REȘIȚA

35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița

·     Foaierul Centrului Universitar UBB din Reșița / ora 18.30:

Program cultural prezentat de formațiile: „Sonnenschein“, Moinești / Bacău, „Gute Laune“ din Satu Mare și „Enzian“, Reșița.

Sănătatea este cel mai mare dar pe care îl poate avea omul

(dialog cu medicul primar Călin ȘTEFAN – șeful secției chirurgie plastică – Spitalul Județean Deva)

– Pentru început prezentați-ne câteva date biografice pe care le considerați mai semnificative.

– Sunt născut în orașul Vulcan, jud. Hunedoara. Am absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, promoția 2010. Specializarea în chirurgie plastică am realizat-o tot la Cluj-Napoca. Sunt medic specialist din 2015. Am lucrat în Germania câteva luni de zile apoi    m-am întors în țară. În momentul de față sunt medic primar cu o vechime de 4 ani la Spitalul Județean Deva .

– Este grea activitatea în specialitatea chirurgie plastică?

– Chirurgia plastică este o specializare mai nouă care abordează multe laturi chirurgicale în tehnici de microchirurgie reconstructivă cu multe provocări ce necesită o pregătire și un exercițiu continuu. Ca și dificultate și complexitate putem vorbi de chirurgia traumatică a mâinii, patologia tumorală și tratamentul arsurilor în încercarea de a îmbunătăți calitatea vieții și a reduce sechelele posttraumatice cu integrarea în munca și în societate. Cunoaștem cu toții importanța de a avea mâinile funcționale.

– Ce satisfacții vă aduce această disciplină medicală?

– Cea mai mare împlinire pentru orice medic consider că este aceea de a reda sănătatea și speranța unui pacient. Noi, medicii, vedem în fiecare zi ce înseamnă suferința prin boală. Până la urmă sănătatea este cel mai mare dar pe care îl poate avea omul.

– O întâmplare inedită, spectaculoasă în timpul unei intervenții, vă amintiți? Care vi s-au părut cele mai interesante intervenții chirurgicale?  

– În perioada rezidențiatului îmi aduc aminte că am participat la un program prelungit de operații care a început dimineața la ora 10 și s-a terminat a doua zi la 5 dimineața. Nici nu am mai mers acasă. Am continuat programul mai departe până la ora 14. Intervențiile de microchirurgie reconstructivă sunt laborioase și de durată, de exemplu replantările digitale sau traumatismele complexe de mână mutilante. Cele mai interesante intervenții chirurgicale sunt cele de microchirurgie reconstructivă cu lambouri vascularizate, mai ales folosite în chirurgia mâinii.

– Ce simțiți când vă aflați cu bisturiul, în mână, în fața unui pacient?

– Simt o mare responsabilitate pentru că orice intervenție chirurgicală și rezultatul ei au o influență puternică fizică și psihică asupra pacientului.

– Ce metode moderne folosiți în slujba însănătoșirii pacienților?

– Așa cum am precizat anterior sunt tehnicile de microchirurgie reconstructivă cu lambouri vascularizate.

– Vreo neîmplinire în munca dumneavoastră de chirurg plastic, ne-o puteți prezenta?

– Cu toate eforturile resurselor umane existente în sistemul de sănătate voi trăi cu o oarecare frustrare că nu o să pot să fiu la același nivel cu medicina occidentală datorită resurselor materiale și avansului tehnologic cu mult  peste România.

– Cum stați cu pregătirea profesională, participarea la conferințe și simpozioane în specialitate?

– Sunt medic primar din iulie 2022 și șeful secției chirurgie plastică. Acord o importanță în educația medicală continuă prin participarea periodică la congrese specifice specializării mele.

– Sunteți mulțumit de rezultatele muncii desfășurate?

– Cred că la această întrebare ar trebui să răspundă pacienții pe care îi tratez. Am o adresabilitate foarte bună și consider că prin acest lucru am câștigat încrederea pacienților. Cert este că niciodată nu ai cum să rezolvi toate problemele sau să mulțumești toți pacienții.

– Care vă este gândul de viitor?

– Sper ca de anul viitor să ne mutăm în secția nou modernizată de chirurgie plastică și care va avea dotări moderne.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

GABRIELA ȘERBAN:Convergențe culturale la LieblingSimpozion național ediția a XII-a

În perioada 7 – 8 octombrie 2022, în localitatea timișană Liebling s-a desfășurat cea de-a XII-a ediție a „Colocviilor de la Liebling”, cea de-a XII-a ediție a „Convergențelor culturale” materializate în tradiționalul „Simpozion național” organizat de Fundația „Ateneul Cultural «Ștefan Goanță», prin strădania neobositei prof. Irina Goanță și în parteneriat cu Primăria comunei, precum și cu Asociația „Pro Liebling”.
Și această a XII-a ediție a „Colocviilor de la Liebling” s-a desfășurat pe secțini: Literatura română și arte, Personalități culturale; Ziare, ziariști, dimensiuni tematice, modalități de exprimare; Tradiții, etnografie şi folclor, participanții având posibilitatea de a se înscrie la mai multe secțiuni.
Evenimentul de la Liebling a fost o reală bucurie prin diversitatea subiectelor, prin ineditul unor proiecte propuse, prin atractivitatea și importanța unor tematici, prin comunicări interesante și dezbateri excepționale. Personalități precum Adrian Dinu Rachieru, Ionel Bota sau Daniel Luca au analizat și au comentat profesionist și aplicat fiecare comunicare, unele dintre discuții fiind sau trimițând spre veritabile surse de informare și cercetare.
Între cei care au prezentat lucrări pot fi amintiți: Anca Mariana Lazea din Liebling, doctorandă în Timișoara, cu o temă incitantă „Povestea identitară: rolul culturii și diferențierea identitară prin prisma acesteia” de astă dată insistând pe diversitate culturală prin tehnica storytelling; Irina Goanță din Liebling/Timișoara/ cu un excepțional material despre „Poezia de ritual. Poezia nunții”; Leontina Prodan din Sălaj, recunoscută ca cea mai tenace luptătoare pentru promovarea cânepei și a tradițiilor legate de cultivarea ei, a realizat o „Pledoarie pentru îmbrăcămintea românească. Portul popular”, trimițând, evident, spre „fibra noastră de aur: cânepa”; Gabriela Șerban din Bocșa, Caraș-Severin, l-a readus în memoria bănățenilor pe meșterul popular Ionică Stepan de la Biniș „Ionică Stepan – omul poveste”, precum și un scurt istoric al presei din Bocșa, în contextul istoriei presei cărășene; așa cum ne-a obișnuit, Constanța Sylvia Hârceagă din Timișoara l-a readus în atenție pe Mihai Eminescu: „ Anamorfoza personalității lui Mihai Eminescu în oglinzile conspirației”; Ștefan Tat a adus un omagiu celui mai longeviv primar al municipiului Timișoara, Carol Telbisz, iar avocatul Ioan Ionescu din Timișoara a încercat un succint istoric al ziaristicii bănățene.
Și la această ediție, personalitatea dascălului și scriitorului Ștefan Goanță a fost în atenția participanților, iar la secțiunea „Literatură și arte” au fost înscrise lucrări interesante și incitante: istoricul și scriitorul orăvițan Ionel Bota s-a aplecat asupra prozei lui Ștefan Goanță; Dana Nora Dinu din Timișoara a observat și a dezvoltat teoria absurdului din proza lui Ștefan Goanță: „Odontotyrannus reloaded – elemente ale literaturii absurdului în proza lui Ștefan Goanță”; deosebit de interesant și atractiv a fost expozeul scriitorului și istoricului literar Adrian Dinu Rachieru, intitulat, simplu: „Ștefan Goanță, recitit”; de asemenea, scriitorul și editorul Daniel Luca a supus spre atenție publicului prezent o expunere intitulată „Cititul în romanele românești ale periferiei din perioada 1946 – 1989”.
Asociația „Pro Liebling” menționează, în ghidul prezentat de Corina Roșu-Ciobanu, că: „Oameni din două culturi diferite, nemții și românii, au învățat să trăiască în armonie și să împrumute obiceiuri unii de la alții, multe influențe resimțindu-se și astăzi (cum ar fi cele gastronomice). Dincolo de toate greutățile vremurilor prin care au trecut locuitorii ei, dubla zestre culturală a localității Liebling poate fi privită drept o bogăție culturală”, iar din această zestre și bogăție culturală fac parte și „Colocviile de la Liebling”, simpozionul care, an de an, reușește să adune oameni și povești, personalități și cercetări științifice, studii și eseuri care, de 12 ani, se constituie în excepționale volume intitulate generic: „Tradiții, arte și literatură: compendiu de activități culturale”, coordonate fiind de neobosita Irina Goanță.
Evenimentul a fost înfrumusețat de recitalul de poezie susținut de Constanța Sylvia Hârceagă, precum și de cel muzical interpretat de Marius Mihalca.
În final, se cuvine să mărturisim că și reușita acestei cea de-a XII-a ediție se datorează dnei. Irina Goanță, sprijinită fiind de oameni inimoși ai comunei, în frunte cu primarul comunității.

INVITAȚIE

10 octombrie 2022, ora 18.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Vernisajul expoziției de artă plastică Delia Krzyzanowska-Vulpe (Timișoara): „Viziuni cromatice“.

Vor vorbi despre artistă Ada Cruceanu-Chisăliță (Reșița) și Robert Șerban (Timișoara).

GABRIELA ȘERBAN: La aniversară ION GHERA – 75

          În 15 iunie s-ar fi cuvenit ca profesorul și scriitorul Ion Ghera să fie sărbătorit la împlinirea unei frumoase vârste – 75 de ani de viață, de zbatere într-ale vieții, atât cea cotidiană, cât și cea literară și cultural-artistică.

          Din păcate, tot mai greu ne amintim, mai ales de oamenii care, din varii motive, stau mai retrași, nu epatează cu nimic „cool” sau „de senzație”, modestia și simplitatea fiind astăzi calități neglijabile.

          Ion Ghera este unul dintre acești veritabili modești, dar este și  unul dintre   scriitorii bănățeni care se poate mândri cu o bogată activitate culturală și literară, cu o frumoasă carieră didactică, dar, mai ales cu faptul că a fondat și a condus, timp de 15 ani, la modul excepțional, Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean (2003 – 2018).

Pe lângă marea sa iubire pentru poezie și profesie, Ion Ghera se implică generos în diversele și multiplele manifestări organizate de Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean, al cărei președinte este începând cu vara anului 2003. Astfel, contribuie la editarea  periodică a revistei „Tăt Banatu-i fruncea”, făcând  parte din Colegiul director al acesteia, precum și la buna organizare a Festivalului de poezie în grai de la Ohaba-Mâtnic, căruia îi este promotor și gazdă generoasă. De asemenea, arde cu sufletul său altruist în multiplele acțiuni organizate în diferite localități ale Banatului, citind și perfecționându-se permanent, confirmând astfel calitatea de „cărturar de obște”, sintagmă propusă de poetul Nicolae Sârbu în aprecierea activității și creației unor personalități din diferite zone ale Banatului istoric.”[1] scria Ștefan Isac în anul 2013 într-un articol de presă.

          Ion Ghera s-a născut în 15 iunie 1947  în localitatea Ohaba-Mâtnic, comuna Copăcele din județul Caraș-Severin. A urmat cursurile școlii din satul natal, apoi cursuri liceale la Caransebeș și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara devenind profesor de limba și literatura română.

          Ca dascăl, se dovedește a fi făcut pentru această profesie, are merite deosebite și este răsplătit cu funcția de director al unor școli din localitățile  Zorile și Ohaba-Mâtnic.

          Ca scriitor, s-a remarcat ca epigramist, publicist și poet, debutând cu versuri în revista „Urzica” din 1966.

          Editorial, debutează în 1999 cu volumul de versuri „Spin alb” apărut la Editura „Dacia Europa Nova” la Lugoj. Urmează, apoi, un șir de plachete și volume de versuri și epigrame, atât în limba literară cât și în grai bănățean, devenind și membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara.  

          Referințe despre scriitorul Ion Ghera găsim în volume precum: „Antologia poeziei în grai bănățean” de Ștefan Pătruț.- Lugoj: Editura „Dacia Europa Nova”, 1999 (Colecția Grai Bănățan; 13); „Oglinda lui Narcis” de Constantin Buiciuc.- Timișoara: Marineasa, 2011; „Antologia literaturii dialectale bănățene. „Gura Satului” la radio Timișoara. 25 de ani. Poezie și proză 1991 – 2016” de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă și Cornel Ungureanu.- Timișoara: Eurostampa, 2016; „Enciclopedia Banatului. Literatura” ed. a II-a, coord. Doina Bogdan-Dascălu.- Timișoara: David Press Print, 2016;  „Antologia literaturii dialectale bănățene” (poezie, proză, teatru) 1891 – 2017, ed. a II-a de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă și Cornel Ungureanu.- Timișoara: Editura Universității de Vest, 2017, precum și în reviste de cultură și literatură din Banat.

          „Ion Ghera este un îndrumător spiritual de calibru […] Împreună cu Dorina Șovre și Petre Andraș au pus bazele Cenaclului „La Poșmândre” de la Radio 11 Plus Caransebeș ca o «replică» la Cenaclul „Gura Satului” (Radio Timișoara), reușind frumoase performanțe cu acest cenaclu la nivelul întregului Banat. […] Poetul prin factura sa este un liric: „Buna”, „Mi-i dor”, „Doină”, „Lerui-Ler”, „Ochii”, „Visu”, „Poezia mea” etc. Este un degustător de spațiu liber, de natură feerică pe care n-o putea găsi decât în sufletul hobenilor mâtniceni, în livezile aruncate pe dealurile cu pomi, pșune și de toate.  Dumnezeu a rostuit o punte mirifică pe care Ghera pășește împlinindu-se pe sine și pe ai săi.” afirma Ștefan Pătruț, cel care i-a acordat încrederea și încurajatoare sfaturi, povețe.  

          De asemenea, scriitorul Ion Ghera a pus bazele Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean, avându-i alături pe Ion Căliman și Ștefan Pătruț.

Este cunoscut faptul că Ștefan Pătruț a îndeplinit cu cinste funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor în Grai Bănățean, înființată fără înscrisuri juridice, printr-un proces verbal, la Uzdin, în Banatul sârbesc, la data de 1 aprilie 2000, apoi a devenit președinte al Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean înființată cu statut juridic, cod fiscal și toate actele legale necesare la 3 iulie 2003, în Făget, până la stingerea sa din viață, rămânând un model de voință, însuflețire, loialitate și devotament, cu un benefic spirit de organizare și predictibilitate.[2]

Misiunea președintelui Ion Ghera a fost una dificilă, deoarece urma unui titan, urma „părintelui relansării fenomenului bănățean”.

Timp de 15 ani, scriitorul Ion Ghera și-a îndeplinit misiunea de președinte al Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean cu cinste și onoare, iar retragerea domniei sale a fost un gest de aleasă conduită. [3]

 A lăsat un nucleu solid, închegat,  o pleiadă de noi talente, dar și de scriitori consacrați, o revistă cu renume – „Tăt Banatu-i fruncea” – și o mulțime de proiecte cu tradiție deja și în curs de desfășurare sau pe punctul de a fi pornite, înfăptuite.

Astăzi, la ceas aniversar, îi dorim scriitorului Ion Ghera multă sănătate și împliniri ale unor visuri frumoase! Îi dorim inspirație și bucurii editoriale!

Iar eu voi încheia acest succint portret aniversar cu poezia de debut a poetului Ion Ghera, intitulată „La cireșul păsăresc”,

„Zorii cireșelor aprinse

când drumul arcuit se frânge,

când zilele-s de viață ninse

își lasă lacrimele-n sânge.

Cireșul păsăresc, de pază,

în focul fiecărui an

pentru iubire e o oază,

pentru durere un liman.

Sub fruntea lui începe cerul

și drumurile prin pustii…

Din sine numai adevărul

hrănește păsări și copii.

Neîmplinită stea aparte

în ochii furilor de gând:

știutul semn de așteptare,

pentru oricine și oricând.”  

La mulți ani, Ion Ghera! La mulți ani, domnule profesor!

Miercuri, 12 octombrie 2022, de la ora 12.00, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa va fi sărbătorit scriitorul Ion Ghera la 75 de ani!

Nu se cuvenea să treacă acest an fără ca măcar să amintim de aniversarea poetului Ion Ghera! Iar biblioteca bocșană, cea care întotdeauna a avut o relație de excepție cu scriitorii în grai și cu președintele Ion Ghera, gestionând, într-o anumită perioadă, și un cenaclu al condeierilor în grai, îl va felicita pe scriitorul Ion Ghera în data de 12 octombrie 2022.

Cu acest prilej vor fi prezentate cărți, reviste și alte publicații din Banat, ne vom întâlni cu scriitori și prieteni ai cărții și ai sărbătoritului, vom lectura cu voce tare și vom ciocni împreună o cupă a prieteniei! Ne vom aminti de începuturile cenaclurilor în grai bănățean aici, la Bocșa, ne vom aminti de evenimente organizate împreună și de proiecte inedite. Pentru că la Bocșa, dintotdeauna, a fost păstrat și promovat graiul și portul bănățean!


[1] https://www.7-zile.com/poetul-profesor-ion-ghera-carturarul-de-obste/

[2] Ion Căliman, Ion Ghera. Ștefan Pătruț, cărturarul de obște. Lugoj: Editura Nagard, 2013.

[3] https://expressdebanat.ro/predare-de-stafeta-dupa-15-ani-in-fruntea-asociatiei-scriitorilor-in-grai-banatean/