Societatea pentru Cultură METARSIS, în parteneriat cu UZPR Filiala Caraș-Severin, Inspectoratul Școlar Județean Caraș Severin si Biblioteca Județeană Paul Iorgovici anunță concursul MICII MARI JURNALIȘTI. În honorem Doru Dinu Glăvan, ediția I: Reșița, dragostea mea. Concursul, structurat pe două secțiuni: gimnaziu si liceu, se adresează tinerilor talentați dornici de comunicare și afirmare și va avea ca premii distincții și cărți. Juriul, unul profesionist, va anunța câștigătorii primei ediții în data de 7 iunie 2023.
Despre Grădina Maicii Domnului – România, savantul Nicolae Iorga spunea că este formată din mai multe țări. Una din aceste țări este situată în partea de sud-vest, în munții Banatului, Țara Almăjului. O depresiune intra-montană locuită din îndepărtatul neolitic, cu aproximativ 40.000 de ani în urmă, de oameni adamici, nu darviniști, pe Valea Minișului, în peșterile din munții Aninei. Cu timpul și-au construit case pe platourile de-a lungul pârâurilor afluenți ai râului Nera, care străbate depresiunea de la Nord la Sud. În Țara Almăjului, străvechi ținut al etnogenezei românești, la frumusețea locurilor, s-a adăugat hărnicia locuitorilor care și-au format o cultură proprie din civilizația lemnului din munți, din civilizația păstoritului din zonele colinare și din civilizația culturii mari în lunca Nerei. Viața lor era guvernată de legile divine – zamolxiene, cu acțiune în toate activitățile sociale și spirituale, regăsindu-se astăzi în obiceiurile pâlc, moară și clacă. Acești locuitori iubeau munca, limba și credința. Munca lor era strâns legată de pământul pe care îl lucrau și de la care se hrăneau. Așa se explică apariția așezărilor mici, cătune, ori zbăguri (locuri de refugiu) în jurul vetrei actuale a satelor almăjene. După trecerea pericolului prezentat de popoarele migratoare, locuitorii acestor cătune (săliște) în secolele XV-XVI, au coborât la locuri mai accesibile, întemeind alte așezări. Aceste colectivități rustice, conduse de ”oameni buni și bătrâni”, dețineau casa și intravilanul în proprietate personală, în timp ce pădurea, fânețurile și apele, erau exploatate de obște.
Sigur, cătunele (săliște), nu s-au putut ivi așa, dintr-o dată, ci sunt produsul unor perioade îndelungate de construcție și organizare, mult anterioare. Populația lor, formată din români ortodocși, avea organizații militare aparte, în frunte cu cnejii aleși, participă la războaie, când într-o tabără când în alta, în funcție de interesele lor.
Dintre cele 15 sate din Țara Almăjului, se remarcă satul Prigor, așezat pe râul cu același nume, înainte de vărsarea lui în Nera, la o distanță aproape egală între munții Almăjului la est și munții Semenic la Vest. Atestat documentar la 1550, Prigorul este străjuit de dealurile Dâlmei și Crâst la nord și Stănia la sud. În anul 1741, Prigorul se prezenta cu 63 de case din bârne. Casele erau construite de localnici din materialul aflat la îndemână, lemnul și piatra. Fundația era zidită din piatră, primele bârne erau mai mari numite bulvani, peste care se așezau bârnele încheiate în coadă de rândunică, până la o înălțime de aproape 2 metri, erau legate de grinzi, peste care se puneau căpriorii ce susțineau acoperișul din șândrilă. Casele erau așezate cu căpentul spre drum, aveau ferestre mici la camere, de obicei aveau 2 sau 3 camere. Aveau săpat în pământ pivnița, care era folosită pentru depozitarea legumelor și răchie, peste care se aflau camerele unde locuiau proprietarii iar în pod se punea cucuruzul (porumb). Paralel cu casa, era curtea închisă, sistem cetate, din gard de lemn sau de piatră. În spate erau grajdul pentru animale și în continuare, grădina. În 1773, în urma vizitei împăratului Iosif al II-lea, reiese din jurnalul de călătorie, că locuitorii celor 13 sate din Almăj, locuiau în colibe mizerabile și erau toate românești. Țăranii cultivă pământul cu porumb și pruni.
În satul Prigor s-a organizat compania a III-a din Regimentul Valaho-Ilir, cu garnizoana la Biserica Albă, în urma militarizării Almăjului din anul 1773. Clădirile în care au fost cantonați militarii au ars în jur de 1800, iar între 1808 și 1821 au fost construite clădiri noi din cărămidă și piatră, care există și astăzi. În scopul impunerii și a folosirii satelor pentru granița militară, la 1777, se dispune ca toate satele să iasă la drumul mare, părăsind săliștele și cătunele, punând baza noilor vetre a satelor almăjene. În 1782 sunt trimiși ingineri în graniță, care stabilesc loturile de pământ pentru grăniceri și așezarea caselor în grupuri, între care e interval de scurgere a ogașelor și poteci pentru ieșirea animalelor la păscut, pe Dâlmă și Stănia. Astăzi, lăcomia și prostia au făcut să dispară acest interval dintre case, creând un real pericol pentru inundații.
În anii 1788-1789, peste Almăj a trecut războiul dintre austrieci și turci, care a pârjolit satele din Almăj, trecând și trupele austriece și turcești. Nicolae Stoica de Hațeg, relatează despre foametea prin care au trecut locuitorii satelor ascunși în pădure, deci și prigorenii, care se hrăneau cu poame pădurețe și-și făceau coleșă din coajă de copac. ”În locul caselor arse de turci, bordeie mici în pământ își săpară”. În urma acestei urgii a războiului, la Prigor au rămas 15 case.
După ocuparea austriacă, în satul Prigor au fost trimiși de către episcopul Simion Dascălu de la Vâlcea, frații Câmpeanu, ca preoți. Ei au slujit în Biserica din lemn construită în centrul satului și au fost și primii dascăli, la școala din tinda bisericii. Biserica a ars în 1744 și au construit o biserică din nuiele care a ars în a1789. La sfârșitul războiului, prigorenii au revenit din pădure și și-au reconstruit casele și au adunat bani de pe carne și răchie, pentru a-și face biserică nouă din piatră și cărămidă. Între anii 1802-1805 a fost construită biserica, existând și astăzi.
Pe plan edilitar, în secolul XIX, în satul Prigor existau, o biserică ortodoxă din piatră, școală națională din bârne, post de comandă și hambar de grâne, școală germană și locuința căpitanului din piatră și cărămidă, casă care după desființarea graniței a fost cumpărată de către învățătorul Iosif Toader și Paul Buracu. Mai exista poligon de tragere amenajat din lemn, unde a fost terenul de fotbal. Hanul ”Crucea de Aur”, azi, casa lui Ion Rotaru (Negoiță) care a mai fost numit ”La 2 cocoși” și apoi ”Hanul Hașca”. Clădirea a fost construită la 1840. În 1830 a fost făcut drumul, la gura văii.
La desfințarea graniței, în anul 1872, în Prigor erau 189 de clădiri și 1704 locuitori, toți români, iar în 1900 au fost 1843 de locuitori. În secolul XIX, casele erau cele mai multe din lemn, dar grănicerii mai înstăriți și-au făcut și din piatră și cărămidă. După Primul Război Mondial, toate casele erau din cărămidă și piatră și au început să fie acoperite cu țiglă. În toată perioada, au fost păstrate colibele, unde erau ținute animalele. Până în Primul Război Mondial la colibă stăteau cei tineri, iar după război la colibă erau bătrânii. După al Doilea Război Mondial, casele au căpătat o altă înfățișare, fiind construite cu latul la strada și cu ferestre mari. Dacă până la Primul Război Mondial, dintr-o casă cu 2-3 camere ieșeau 10-15 oameni, ca hârții (șoarecii) de sub claie, astăzi, dintr-o casă cu 10 camere, ies 2 persoane bătrâne și gârbove.
Almăjul, creează o stare de spirit vizitatorilor, care le face bine prin acel ”suflu vital” al muntelui. Această stare apare în contact cu locuitorii zonei, și prigoreni, care se raportează la munte ca la întregul din care ei însăși fac parte. Almăjenii au în fibra lor, o dimensiune a tradiției nepieritoare, un calm al valorilor. Aici nu se spune virtute la păcat, pentru a mulțumi pe păcătoși.
Prof. Panduru Pavel
sursă: Monografia localității Prigor, editura Timpul, 2000, Reșița
De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în vizitatori și în lumânări aprinse. Despre aceasta s-a amintit de foarte multe ori în publicația reșițeană de limbă germană „Echo der Vortragsreihe” = „Ecoul Asociației”. La citirea unui asemenea articol, dr. Herwig Brandstetter din Graz / Stiria, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, a luat inițiativa să lanseze un proiect numit „Ziua morților, 2003”. Era vorba despre „mai multe lumânări pe morminte de ziua de comemorare a morților”, după cum a spus dr. Brandstetter. La apelul lui către conducerea firmei „DRAUCH” din Hausmannstätten / Austria, care produce renumitele lumânări JEKA, pentru o sponsorizare, aceasta a donat spontan lumânări pentru cimitir. Astăzi putem spune că ideea de atunci a fost un succes, dacă ne-am uitat la cimitirele noastre în anii de după demararea inițiativei, perioadă în care proiectul a continuat. Inițiativa din 2003 a avut continuitate și în 2022, de data aceasta și în amintirea inițiatorului, dr. Herwig Brandstetter, care a trecut în eternitate anul trecut în 8 octombrie. O parte din lumânările donate anul trecut luminează din nou, pe 1 și 2 noiembrie, de ziua de comemorare a morților după calendarul romano-catolic, în cimitirul german din Reșița (Cimitirul nr. 2-3). De aceasta au grijă copii și adulți voluntari, care sprijină proiectul și în acest an. Mulțumiri în eternitate inițiatorului, dr. Herwig Brandstetter, firmei „DRAUCH“, cât și tuturor celor care au avut grijă ca acest proiect să se realizeze și ca, astfel, multe lumânări să lumineze din nou la Reșița, cimitirul din cartierul Muncitoresc.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România i-a adus un pios omagiu celui care a fost DORU DINU GLĂVAN, la un an de la trecerea în eternitate. Regretatul președinte al UZPR a lăsat în urmă amintirea unui jurnalist reputat, unui unificator și unui prieten prețuit. Dumnezeu să-l aibă în paza Sa!
Doru Dinu Glăvan, fost președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, nu mai este printre noi. A trecut la viața cea veșnică. Pentru noi, cei care l-am cunoscut și am colaborat rămâne nu un simplu prilej de amintire, ci o adevărată pildă vie, un exemplu demn de urmat.
Doru Dinu Glăvan a fost unul dintre cei mai apropiați și sinceri sfătuitori, un bun colaborator în implementarea majorității activităților educative cu tinerii, desfășurate sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, prin și la inițiativa Asociației „Centru Educativ – Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”, în locații la Hunedoara, Deva și Hațeg (având sprijinul Primăriei Hunedoara, Consiliului Județean Hunedoara, Direcția pentru Sport și Tineret Hunedoara și ziarul „Accent Media”).
Acum, la un an de la trecerea sa la viața cea veșnică din Ceruri, încerc să punctez implicarea sa în calitate de președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru implementarea unor proiecte educative care s-au dovedit eficiente în viața și activitatea tineretului hunedorean, prezentând astfel doar câteva din titlurile acestora, dar și imagini foto:
Prin gând și fapte alături de comunitate
Alcoolul și tutunul – dușmanii tinereții
Iubiți natura – ocrotind-o
Un mediu curat – o viață sănătoasă
Concursul de jurnalism – „Sănătatea – primăvara vieții”
Jurnaliștii elevi hunedoreni în vizită în municipiul Reșița
Jurnaliștii elevi hunedoreni în vizită la epigramiștii clujeni
Valeriu Bârgău – flacără ce-a ars ascunsă
Concurs internațional de jurnalism cu tema „Sănătatea cel mai de preț dar al vieții” și acordarea tuturor participanților a DISTINCȚIEI „Prietenul jurnalismului – punte spre viitor” având antetul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și semnătura, ca președinte, a lui Doru Dinu Glăvan.
La Hunedoara, mai exact la Biblioteca municipală, Doru Dinu Glăvan împreună cu jurnalistul Ștefan Nemecsek, în prezența tinerilor de la Cercul de jurnalism al Clubului copiilor, au pus punct final unui reușit concurs de jurnalism „Istorie, cultură, tradiție”.
Doru Dinu Glăvan a luat parte la dezbaterea care a avut loc la hotelul „Maier”, cu tema „Natura – mesaj pentru sănătate”, ocazie cu care s-au înființat cercurile Reporteri pentru mediu, Prietenii naturii și Prietenii sănătății.
Emoționantă și plăcută a fost întâlnirea lui Doru Dinu Glăvan la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” cu elevii și profesorii iubitori de jurnalism din municipiu. A acordat diplome și cărți elevilor câștigători ai unui concurs literar.
O inițiativă inedită a lui Doru Dinu Glăvan a fost aceea de-a acorda DIPLOMA DE ONOARE pentru prezența în mass-media cu informații utile pentru sănătatea semenilor, medicilor: Sandor Szamosi și Mircea Ioan Artean, acesta din urmă declarând în exclusivitate „Doru Dinu Glăvan rămâne o veșnică amprentă în conștiința noastră, a celor care l-am cunoscut ca om caracterizat de demnitate și profesionalism, un mentor, un luptător pentru adevăr, inimos și mereu neobosit”.
Doru Dinu Glăvan a acceptat ca Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România împreună cu Episcopia Devei și Hunedoarei și ziarul „Accent Media” să se acorde DIPLOMA DE ONOARE „DRAG DE DUMNEZEU” pentru promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, care este viață în Hristos, viață în Duh și Adevăr.
Au primit astfel de diplome interpreții Veta Biriș, Mariana Suciu, Marian Lupo, Viorica Brândușan, Valerica Ianoși Marian etc.
Sunt mândru, pe fondul unei trăiri sufletești, că personal Doru Dinu Glăvan mi-a înmânat DIPLOMA DE EXCELENȚĂ a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, pentru activitate laborioasă în cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și promovarea jurnalismului în rândul tinerei generații, ÎNSEMNUL DE RECUNOȘTINȚĂ pentru contribuție la realizarea proiectului „Mândria de a fi român”, cât și DIPLOMA DE EXCELENȚĂ „VASILE GOLDIȘ” pentru activitate dedicată celui mai important eveniment omagial al istoriei – „Centenarul Marii Uniri”.
Amintindu-mi de tot ce-a fost Doru Dinu Glăvan pentru promovarea jurnalismului și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – pe care a condus-o cu cinste și demnitate, pot afirma că am finalizat o rememorare cu lacrimi în ochi.
Cinstirea lui, deși aflat acum în văzduhul Cerului, am concretizat-o prin pomenirea în Biserica Ortodoxă din satul Cinciș-Cerna (preot Apietroaiei Cosmin Gabriel), în perioada Postului Paștelui, din anul trecut, prin parastas și rugăciuni de mijlocire cu Dumnezeu și odihnă veșnică (inițiativă care se va materializa în fiecare an, de acum înainte).
„Pomenirea în Biserică a lui Doru Dinu Glăvan este – după cum susținea Georgeta-Ileana Cizmaș, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – un dar al aducerii-aminte și respect pentru faptele lui bune care i-au împodobit viața pe pământ”.
În urmă cu câteva zile a fost trasă cortina peste cea de a XXXII-a ediție a „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan”, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu. Ea s-a desfășurat, ca urmare a situației pandemice în care ne aflăm cu toții, altcumva decât până în 2019, și cu toate acestea, la fel ca anul trecut și acum doi ani, timp de 10 zile calendaristice de-a lungul întregii luni octombrie. Ediția din acest an a fost dedicată împlinirii a 30 de ani de la semnarea Tratatului între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa și a 35 de ani de la constituirea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Ministerul Culturii, Departamentul pentru Relații Interetnice, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, alte instituții culturale și cele aparținând cultelor, dar și ONG-urile implicate au reprezentat și în acest an baza susținerii întregului calendar al Decadei. Timp de zece zile au fost organizate, în cadrul Decadei 2022, un număr de 51 manifestări, în 14 localități din vestul țării. Alături de Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au fost de asemenea Ambasada Germaniei din București și Landurile austriece Stiria și Carintia.
Și pe această cale, tuturor coorganizatorilor, participanților și susținătorilor „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan”, un sincer mulțumesc, Danke!
În data de 29.10. 2022, ora 11, la Orșova, în incinta Mănăstirii „Sfânta Ana”, a avut loc comemorarea jurnalistului Doru Dinu Glăvan. Acest eveniment de suflet a fost organizat de Filiala UZPR Timișoara în parteneriat cu Episcopia Severin și Strehaia cât și de Mănăstirea „Sfânta Ana”.
Pe minunatul domn Doru Dinu Glăvan, l-am cunoscut personal în Timișoara la inaugurare sediului Filialei Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România „Valeriu BRANIȘTE”, în incinta Bastionului Therezia. Am stat de vorbă cu el și din primele clipe mi-a transmis liniște, bunătate, dragoste imensă de viață și speranță. Era un om care îți oferea speranță! Nu știu cum au trecut acele ore în prezența acestui domn, dar pot spune că mi-a cimentat încrederea în mine, mi-a transmis trăiri și sentimente despre sensul vieții, m-a făcut să înțeleg mai bine ce înseamnă să ai un rol pe scena vieții. De auzit, l-am auzit de foarte multe ori la Radio România Reșița, o voce care îmi spunea mereu cât de frumoși suntem noi ca nație, cât de inteligenți și curajoși, pur și simplu m-am îndrăgostit de lumina cuvintelor ce ieșeau din sufletul său, iar această lumină m-a călăuzit în multe etape ale vieții mele. Într-adevăr a fost un român dedicat jurnalismului. În timp am aflat că omul de la Radio Reșița care mi-a transmis atâtea lucruri importante despre viața, a fost un foarte bun cronicar sportiv, a intrat în presă de tânăr ajungând să dea viață postului Radio Reșița în 1995 când a luat ființă, la Reșița, Fundația Radio Reșița Caraș- Severin, astfel că „la data de 8 august 1996, Radio România Reșița a emis pentru prima dată în eter dobândind pentru prima dată statutul oficial de post public local al Societății Române de Radioteleviziune”,acest fapt a făcut ca acest post de radio să devină foarte important nu numai pentru județul în care m-am născut și am copilărit, ci și pentru teritoriile locuite de frații noștri români din Voivodina și Valea Timocului. Un om demn, conștiincios, un om care a iubit tradiția poporului român, a iubit cultura, a iubit oamenii, a iubit glia strămoșească și a lăsat urmașilor credința și iubirea pentru țară, pentru drag și dor, ne-a lăsat respectul și stima. A fost o personalitate a presei românești, pur și simplu era iubit de oameni.
Odihnă veșnică, om drag!!!
Mia ROGOBETE – membru UZPR 29.10.2022 – Topleț, Caraș-Severin
Și Palatul Copiilor Deva – Structura Hațeg – după cum ne informa recent prof. Trif Vințan Adriana (foto) în calitate de coordonator – și-a deschis larg porțile pentru activitățile cu copiii de la toate cele 5 cercuri: muzică vocal-instrumentală, dans clasic, informatică, cultură și civilizație engleză și pictură-desen.
Atât profesorii, cât și elevii s-au adaptat după un orar bine pus la punct împreună, pentru a fi toată lumea mulțumită. Elevii începători au reușit să se obișnuiască cu modul de lucru și mai ales cu grupa din care fac parte. Grupele avansate au pornit cu forțe proaspete, după frumoasa vacanță, să continue activitatea și să se pregătească pentru competițiile care vor urma.
În săptămâna 23-30 septembrie 2022, am derulat zilnic activități sportiv – educative, sărbătorind astfel și noi ,,Săptămâna Europeană a Sportului în România”. Aici au intrat: jocuri sportive de echipe, momente distractive, diferite ritmuri surpriză cuprinse în flashmob etc. Toate aceste activități nu au adus decât bucurie, fețe zâmbărețe și chiote de fericire (mai ales în momentul în care ieșea câte un echipaj victorios), reușind să închege prietenii și socializări în echipă.
Încetul cu încetul, toamna se instalează mult mai serios peste tot. Cu toții avem bucuria de a descoperi roadele ei: legume, fructe, pe care părinții și bunicii, ajutați de cei mici, le pregătesc ca și provizii pentru iarna ce se apropie cu pași mărunți.
Pentru a sărbători toate aceste bunătăți dăruite de natură, atât elevii cât și profesorii au hotărât să facă o petrecere în cinstea Zânei Toamna sub numele de ,,Bucuriile Toamnei”.
Zâna s-a gătit frumos, cu o săptămână înainte și-a pus podoabele cele mai de preț și ne zâmbește bucuroasă tuturor, urându-ne bun venit în fiecare zi.
A sosit și ziua cu pricina, copiii frumoși și voioși ne-au trecut pragul. Ba mai mult, și soarele zâmbea mulțumit de ceea ce vedea în curtea noastră. Oare să fie acel zâmbet de la fețele surâzătoare ale celor mici, sau de la mirosul dulce și îmbietor de plăcinte? Da, da, și plăcinte am avut, coapte cu mult drag de doamna Maria, prietena tuturor copiilor, care și-a pus sorțul și aduce tava cu plăcinte calde și bune, servindu-i pe toți participanții. Mai avem bomboane colorate și ademenitoare și, nu în ultimul rând, coșurile cu fructe și legume din partea copiilor.
Vă întrebați cine a mai fost? Eu, adică profa de muzică, împreună cu colegii mei, Dan de la ,,Civilizație engleză” și Horia de la ,,Informatică”, am fost responsabili cu voia bună, face-painting, desene realizate pe echipe și o expoziție finală. Seby de la ,,Pictură-Desen” a decorat câțiva dovleci, iar fetele, împreună cu Mariana de la ,,Dans clasic” ne-au prezentat un dans mult aplaudat.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Lansare de carte și recital muzical în Catedrala orașului Bocșa
„Binecuvântat ești, Hristoase, Dumnezeul nostru,
Cela ce preaînțelepți pe pescari ai arătat
trimițându-le lor Duhul Sfânt
Și printr-înșii lumea ai vânat
Iubitorule de oameni, mărire Ție!”
În seara praznicului Sfântului Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, la Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Bocșa a avut loc un eveniment inedit: o seară cultural-spirituală dedicată cărții, preoților și tradițiilor românești.
În 26 octombrie 2022 a fost lansat cel de-al doilea volum al cărții „Portrete de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi”, volum apărut recent la Editura TIM din Reșița și poartă semnătura celor doi autori, Gabriela Șerban și pr. Valentin Costea.
Cu doi ani în urmă, în plină pandemie, la subsolul aceleiași biserici se lansa primul volum al acestei cărți, un proiect inițiat în seria „Bocșa – istorie și cultură”, o serie editorială inițiată și realizată sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, în care au văzut lumina tiparului 59 de titluri.
Cel de-al doilea volum al „Portretelor de preoți și teologi ortodocși din Bocșa de ieri și de azi” a fost tipărit cu binecuvântarea P.S. Lucian, Episcopul Caransebeșului și înmănunchiază 15 medalioane ale unor preoți – de ieri și de azi – care aparțin Bocșei, fie prin slujire, fie prin naștere: Dorel Viorel Cherciu, Alin Chicoș, Daniel Crecan, Iustinian Dalea, Efrem Gogea, Trăilă Gherga, Ioanichie Petrică, Cornel Ișfan Stan, Cristian Gheorghe Manole, Doru Melinescu, Constantin Miloș, Cristian Gabriel Miloș, Nicolae-Ion Petrișor, Gheorghe Ștefan și Ioan Vîșcu.
Volumul a fost prezentat, evident, de autori, dar acestora li s-au alăturat personaje ale cărții, precum și importanți colaboratori: criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma, editorul cărții, istoricul dr. Mihai Vișan, pr. dr. Daniel Crecan și prof. dr. Dorel Viorel Cherciu.
A fost o seară a bucuriei, eveniment întregit prin participarea Corului „Laudae” al Bisericii „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom, dirijor prof. Georgiana Ciucur, pricesnele și cântecele interpretate răsunând a sărbătoare în noua Catedrală a orașului Bocșa.
Un eveniment amplu creat de apariția unei cărți!
O sărbătoare a credinței străbune mărturisită prin cântec și cuvânt!
O seară cultural-spirituală inedită la Bocșa!
Iar pentru această sărbătoare se cuvine să mulțumim celor care susțin actul cultural bocșean, apariția de cărți și tipărituri, păstrând și promovând Bocșa frumoasă, cu oamenii ei model, cu faptele lor de cinstire și onoare: primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, dimpreună cu membrii Consiliului Local al Orașului Bocșa.
-Evenimente cultural-literar-spirituale în comuna timișană Belinț-
Ziua de 23 octombrie 2022 a fost pentru comuna Belinț din județul Timiș o zi a bucuriei, o Sărbătoare a culturii și spiritualității belințene.
Devenit tradiție, la Școala Gimnazială din Belinț s-a desfășurat cea de-a IX-a ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi”, eveniment coordonat de prof. dr. Constantin Tufan Stan.
În cadrul Colocviului au fost prezentate cărți și reviste, proiecte cultural-artistice, precum și pagini de istorie muzicală a Banatului.
Au susținut comunicări prof.dr. Adrian Călin Boba, prof. Diana Pistrui, prof. dr. Constantin Tufan Stan, prof. Simion Dănilă, col. Ion Teca, prof. dr. Dumitru Jompan, dr. Ioan Hațegan, prof. Aurelia Onae, precum și scriitorii-jurnaliști Simona Stoiță (Timișoara), Ionel Bota (Oravița), Gabriela Șerban (Bocșa).
De asemenea, au fost prezentate cărți apărute recent sau în perioada de pandemie, precum și unele cărți apărute mai demult, dar unice, și în strânsă legătură cu tema propusă.
Muzicologul Dumitru Jompan (Marga) și-a prezentat cele șase titluri apărute sub semnătură proprie în perioada de pandemie, punând accent pe cea mai recentă carte – „Bibliografia lucrărilor științifice ale intelectualilor Văii Bistrei” vol. III (Ohaba – Bistra-Iaz) – volum apărut la Editura Eurostampa din Timișoara în 2022; traducătorul Simion Dănilă (Belinț) și-a prezentat cel mai recent volum intitulat „Antologie a poeziei sepulcrale românești”, apărut la Timișoara, editura Eurostampa, 2021; bibliotecara Gabriela Șerban (Bocșa) și-a prezentat volumul dedicat unei interprete valoroase a Banatului – „Aurelia Fătu Răduțu – vocea de aur a cântecului bănățean” – o carte apărută la Editura TIM din Reșița în anul 2010, singura monografie a acestei interprete publicată până în prezent, volum prezentat în contextul susținerii unei comunicăriIn memoriam, la 50 de ani de la moartea acestei îndrăgite soliste a folclorului bănățean.
De asemenea, a fost prezentat cel mai recent număr al revistei „Bocșa culturală” – anul XXIII de apariție, nr. 3 (118)/ 2022, într-un scurt istoric al celor 25 de ani de presă neîntreruptă la Bocșa.
Cel din urmă volum prezentat a fost cel al gazdei, o carte de referință alcătuită de muzicologul Constantin Tufan Stan și intitulată „Corul din Chizătău 1840 – 2020”, volum apărut în cea de-a doua ediție la editura timișoreană „Eurostampa” în perioada de pandemie, 2020.
A fost momentul care a făcut legătura cu un alt eveniment, unul artistic, desfășurat în continuare la Chizătău: Festivalul „Trifu Șepețean”, ediția a II-a, conținând o primă ediție a unui nou proiect denumit Olimpiada corală „Doina și Hora”, eveniment desfășurat la Căminul Cultural din Chizătău, menit să marcheze Centenarul Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat – 1922 – 2022 .
Pe scena Căminului Cultural din Chizătău au urcat, ca protagoniste ale Olimpiadei Corale „Doina și Hora” ed. I, șase coruri venite din diverse locuri: Corul „Doina Banatului al Parohiei Ortodoxe Române Timișoara – Iosefin, dirijor Florin Nicolae Șincari; Corala „Sargeția” – Deva, dirijor Mihaela Popa; Corul de copii al Academiei de Arte „Lugoj Clasic”, dirijor Claudia Crețiu și solistă Aura Twarowska; Corul „Laudae” al Parohiei „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” Moniom, dirijor Georgiana Ciucur; Corul „Învierea” al Bisericii Ortodoxe „Sf. Mare Mc. Dimitrie” Teregova și Corul Parohiei Ortodoxe Șag, dirijor pr. Florin Băran.
Invitații au avut parte de o primire extraordinară din partea membrilor Ansablului folcloric „Hora Belințului”, instructor Adrian Zîmbran, tineri care au încântat publicul prin dans și costumație, portul popular fiind la loc de cinste, îmbrăcat cu mândrie la ceas de frumoasă sărbătoare.
În aceeași zi – duminică, 23 octombrie 2022 – Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului” din localitatea Belinț, aparținătoare Protopopiatului Lugoj și păstorită de pr. paroh Daniel Gabriel Otescu, a fost resfințită, în urma unor lucrări de restaurare și consolidare, slujba târnosirii și Sfânta Liturghie fiind oficiate de P.S. Paisie Lugojanu, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
Așadar, o zi istorică pentru comuna Belinț din județul Timiș!
Foarte mulți credincioși au participat la târnosirea Bisericii; mulți au participat la Colocviul Național de Folclor „Sabin Drăgoi”, ed. a IX-a; și foarte mulți dintre localnici și invitați au fost prezenți la Olimpiada Corală „Doina și Hora”, ed. I.
Pentru această extraordinară sărbătoare a bucuriei desfășurată la Belinț se cuvine a aduce mulțumiri și felicitări truditorilor și susținătorilor: prof. dr. Constantin Tufan Stan, tânărului primar ing. Laurențiu Târziu, dnei. dir. Diana Pistrui și dlui. dir. Adrian Zîmbran. Sunt doar câțiva dintre cei care s-au străduit ca ziua de 23 octombrie 2022 să pună localitatea Belinț pe harta cultural- spirituală a Banatului la un loc de frunte!
AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA
„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXII-a se află în plină desfășurare. Ea a debutat în data de 1 octombrie și continuă până la sfârșitul lunii, fiind susținută de Ministerul Culturii din București. În data de 27 octombrie vor avea loc mai multe manifestări după programul:
MOLDOVA NOUĂ
Casa de Cultură / ora 17.00:
Expoziția de artă plastică Viorica Ana Farkas și Tatiana Țibru (Reșița).
ORAVIȚA
Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ / ora 19.00:
Prezentarea a două cărți-album editate de Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița („Semmeringul Bănăţean: calea ferată Oraviţa – Anina = Der Banater Semmering: die Eisenbahnlinie Orawitza – Anina = The Banat Semmering: The Railway Oraviţa – Anina” și „Muzeul de locomotive cu abur Reșița = Das Dampflokomotivenmuseum Reschitza = The Railway Steam-engines Museum of Reșița = Le Musée des Locomotives à vapeur de Reșița), apărute la Editura „Banatul Montan”, 2022, prin Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.
Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ / ora 19.30:
Expoziție de artă plastică „Locomotivele cu abur”, cu lucrări ale artiștilor plastici din Stuttgart / Germania (Adriana Hermle), Bocșa (Nik Potocean), București (Luciana Cristina Ionescu), Reșița (Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru) și Timișoara (Lia Popescu).
Material alcătuit de Melania Rusu Caragioiu închinat lui DORU DINU GLĂVAN
Comemorăm azi și mereu amintirea neuitatului și dragului nostru colaborator ASRAN, Doru Dinu Glăvan, Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, luat dintre noi de nemiloasa pandemie Covid 19, tocmai în timpul unei activități, fiind în deplasare.
Domnia sa reprezenta exemplar tot ce jurnalistul respectă cu prețul sângelui, conform jurământului de breaslă, codul deontologic îmbunătățit la alcătuirea și modificările căruia în 1918 a participat substanțial: Statutul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, pe care l-a respectat ca literă de lege și pe care să ni-l amintim.
Memorăm succint: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este o organizație profesională din care fac și pot face parte jurnaliști cetățeni români indiferent de etnie și jurnaliști etnici români din toată lumea, indiferent de țara în care se află, dacă aderă la principiile și statutul UZPR.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este parte activă a societății civile și în acest sens, își asumă, ca misiune socială, prin membrii săi, rolul de avertizor public asupra derapajelor politice, morale, economice și juridice ale factorilor decidenți, ca și acela de promotor al ideilor mari și constructive venite din mediul social, care pot conduce la progresul de orice fel al României.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este cea mai coerentă și mai numeroasă organizație de breaslă din România, care luptă pentru drepturile sociale ale tuturor românilor, ale jurnaliștilor în general și ale membrilor săi în special. Este, de altfel, singura organizație de breaslă cu statut de uniune de creație și utilitate publică.
Din larga paletă a atribuțiilor acestei prestigioase Uniuni amintim succint:
1. PATRIOTISMUL.
2. Atașamentul față de sistemul de valori care au făcut posibilă supraviețuirea poporului român într-o istorie ostilă.
În viziunea UZPR, valorile naționale și cele europene nu sunt opozabile, ci complementare.
3. Jurnalistul fiind formator de opinie, cu toate responsabilitățile luptă pentru Resuscitarea CLAUZEI DE CONȘTIINȚĂ a practicii profesionale și recuperarea demnității de jurnalist. De aceea, UZPR și-a ales ca simbol/model tutelar al breslei pe jurnalistul MIHAI EMINESCU, care a fost nu numai „omul deplin al culturii române” (spune Constantin Noica), ci și modelul deontologic tutelar, conștiința supremă a meseriei de jurnalist.
4. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România se definește prin rezistența la presiunile de deznaționalizarea și dezintegrarea teritorială a României, și susținerea articolului Nr 1 din Constituția României, „România este stat naţional, suveran și independent, unitar și indivizibil”).
DIRECȚII DE ACTIVITATE
1. Mobilizarea societății civile, a specialiștilor (istorici, sociologi, juriști etc.) pentru dezbaterea și clarificarea, în cadru organizat și cu largă expunere publică, a unor probleme sensibile care frământă opinia colectivă actuală, intoxicată adesea de idei false sau abordări excesive.
2. Implementarea activă a membrilor UZPR (organizați în grupuri, colective de inițiativă etc.) în proiecte finanțate de guvern sau de Uniunea Europeană, proiecte care vor fi susținute de UZPR prin autoritatea sa, dar ai căror beneficiari vor fi, în totalitate, inițiatorii și organizatorii.
3. Implicarea membrilor UZPR în acțiuni comune de socializare „ludică”, prin organizarea de concursuri, expoziții foto sau de caricatură, team building, întâlniri bazate pe afinități de orice fel, cluburi etc., pentru a „vasculariza” cât mai mult comunicarea între membrii Uniunii.
4. Mobilizarea jurnaliștilor tineri (prin întâlniri, prelegeri, dezbateri etc. organizate la facultățile de jurnalism) în acțiuni specifice UZPR, scopul fiind înscrierea acestora în UZPR
5. Participarea activă a UZPR la marile evenimente comemorative ale națiunii și poporului român, cu proiecte și inițiative care să contribuie la reînarmarea mentală a cetățenilor români, prin reactivarea arsenalului de valori naționale, interzise, denigrate, ascunse sau ignorate voit.
Acestea ar fi, în rezumat, reperele care definesc și legitimează existența, în spațiul public, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ca ferment activ al societății românești și, în egală măsură, ca uniune de creație și utilitate publică.
Materialul prezentat mai sus este extras din sinteza preliminară realizată de Consiliul Director al UZPR, în urma propunerilor făcute de membrii Uniunii, ca urmare a hotărârii aprobate în Adunarea Generală din 24.03.2018.
Președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan reprezenta un șef maleabil, iubit de subalternii săi, dar în același timp o mână nu de fier, ci de ajutor permanent și o capacitate lucidă care ocârmuia și sprijinea activitatea fiecărui jurnalist, spre eficiență, progres național și cunoașterea acestei profesii pe plan național, dar și evoluția acestei profesii în sine interesând și în relația cu Țara noastră.
În încheiere promitem cu suflet de român că vom respecta și sprijini frumoasa și dificila profesie de jurnalist care face cinste României, acționând întotdeauna în primele rânduri, așa cum a fost dorința și activitatea marelui jurnalist Doru Dinu Glăvan,
Semnează: Melania Rusu Caragioiu,
Vice Președintă ASRAN
Ambasador literar benevol Limba Noastră cea Română,
Bibliografie:
Statutul UZPR
Informații de pe internet,
Informații culese din discuții-mesaje aparținând jurnaliștilor Doru Dinu Glăvan, Lucian Marina, Ben Todică, ConstantinVlaicu, Vasile Mic
Și în acest an școlar, activitățile care se desfășoară la Clubul Copiilor Brad, structură arondată Palatului Copiilor Deva – după cum susținea prof. Sava Voicu Constantin (foto), în calitatea sa de coordonator – promit prin vocea profesorilor, atractivitate, socializare, inițiere primară, aprofundată sau de performanță, respect, multă mișcare și voie bună. Rigiditatea unei materii din curriculumul formal nu se regăsește la activitățile extrașcolare. Aici copiii vin de bună voie, atrași de ceea ce văd și agreează ceea ce se întâmplă la aceste cursuri/activități nonformale. Sistemul competițional prin cadrele didactice prof. Cobori Sorina – dans modern, prof. Sava Voicu – educație rutieră/ informatică, prof. Macsim Adrian – karting/ aeromodele și prof. Rus Daniela – orientare turistică, creează un climat destins, plăcut, agreabil și interesant la care copiii vin cu plăcere și motivație.
La activitățile tehnico-aplicative-educație rutieră, karting și informatică, dotarea foarte bună a laboratoarelor în care se desfășoară cursurile este un motiv în plus prin care se poate oferi atractivitate și interes tuturor categoriilor de elevi. Cercul de dans modern, foarte solicitat mai ales de către fete, le oferă acestora mișcare, ritm și posibilitatea de a performa la competițiile naționale sau internaționale de dans. Structura Brad are singurul cerc de educație rutieră din județul Hunedoara, unde toate categoriile de elevi au posibilitatea de a se familiariza cu legislația rutieră într-un mod permisiv și atractiv. Dotarea deosebită a cercului de karting (6 karturi cu motor termic), unicat în județul Hunedoara atrage în mod deosebit elevii de la toate ciclurile școlare. Orientarea turistică are un impact deosebit în rândul elevilor și a copiilor, oferind posibilitatea mișcării libere în natură, sănătate sau chiar cunoștințe tehnice (montare de corturi, lecții de supraviețuire, orientare în pădure etc.)
Atractivitatea activităților noastre are la bază un concept fundamental rezultat din pasiunea profesorilor de a oferi elevilor ceva nou, plăcut, interesant și pasional. Nu lipsit de importanță este faptul că toate activitățile sunt gratuite, cu program lejer și permisiv, motiv pentru care normativul grupelor este atins sau chiar depășit.
De notat este faptul că am avut elevi care au ocupat locuri fruntașe la concursurile organizate de Ministerul Educației, mulți dintre ei beneficiind de mult dorita și așteptata bursă de performanță. Un lucru demn de toată lauda este că trei dintre profesorii de la CC Brad, au proiectele lor inițiate pentru organizarea de concursuri județene sau naționale, unele cu tradiție și cu impact pozitiv major asupra imaginii instituției Palatului Copiilor Deva, în special și a tuturor instituțiilor școlare din județ sau naționale în general.
Colectivul de profesori de la Clubul Copiilor Brad este unul bine închegat, experimentat și cu posibilități majore de a se plia pe nevoile și speranțele de a performa ale elevilor.
În numele colegilor mei pot asigura pe toți aceia care au o implicare mai mică sau mai mare la aceste activități menționate mai sus că vom rămâne alături de toți copiii și elevii cu sufletul, mintea și înțelepciunea, creând un climat plăcut și atractiv tuturor celor care ne solicită ajutorul didactico-pedagogic, social și afectiv.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne puncta CRP Cristina CREȚ – dorește să aducă la cunoștință atât angajatorilor, cât și angajaților noile modificări ale Codului Muncii care au intrat în vigoare începând cu data de 22.10.2022.
Astfel, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr.283/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 – Codul Muncii, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 – Codul Administrativ.
Noile prevederi se referă la instituirea concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire a unei rude sau a unei persoane cu care locuiește în aceeași gospodărie și care are nevoie de îngrijire (se adaugă art.152ˆ1), absența de la locul de muncă în situații de urgență (se adaugă art.152ˆ2), concediu paternal (se adaugă art.153ˆ1 și art.153ˆ2), programul individualizat de muncă pentru toți salariații, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediu de îngrijitor (modificarea art.118 alin.1), trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile (se adaugă lit.m1 la art.39 alin.1), elemente noi ale contractului individual de muncă.
Totodată, potrivit noilor reglementări, Inspecția Muncii va pune la dispoziția angajaților și angajatorilor un model-cadru al contractului individual de muncă, stabilit prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale (art.17 alin.8) în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi.
Angajatorii au obligația de a informa angajații cu privire la toate elementele prevăzute de prezenta lege, în caz contrar, salariații pot sesiza Inspecția Muncii, conform modificărilor articolului 19.
Odată cu modificarea acestor articole, se modifică și se adaugă noi sancțiuni, respectiv la art.260 se modifică litere r):
„nerespectarea dispozițiilor art.5 alin.(2)-(9) și ale art.59 lit.a) și c), cu amendă de la 4000 lei la 8000 lei” (principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii), și se adaugă litera t):
„neacordarea concediului de îngrijitor salariaților care îndeplinesc condițiile prevăzute la art.152ˆ1, cu amendă de la 4000 lei la 8000 lei” (În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă).
Pentru salariatul care are raporturi de muncă stabilite anterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi, informațiile suplimentare privind condițiile aplicabile raportului de muncă se comunică de către angajator, la cerere, în maximum 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării scrise a salariatului. Lipsa unei astfel de solicitări nu exclude aplicarea drepturilor minime stabilite la art.35 alin.(1), art.39 alin.(1), art.40 alin.(2) lit.j), art.194 alin.(3) și art. 278ˆ2 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.
Referitor la modificările Codului Administrativ, la art.374, după alin.(2) se adaugă 9 alineate – alin.(3) – alin.(11), care permit funcționarilor publici să își exercite raporturile de serviciu și în regim de telemuncă, de acasă, bazându-se pe acordul de voință al părților și se realizează ca urmare a aprobării de către conducătorul autorității sau instituției publice, însă durata nu poate depăși cinci zile pe lună. Situațiile în care se poate presta activitatea în regim de telemuncă sunt următoarele: pentru funcționarii publici care au copii cu vârsta de până la 11 ani, care acordă îngrijire unei rude cu care locuiește în aceeași gospodărie, care au o stare de sănătate care nu le permite deplasarea la sediul autorității sau instituției publice sau cei care desfășoară activități dintre cele stabilite de conducătorul autorității sau instituției publice care se pot realiza în regim de telemuncă.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara dorește să asigure toți angajații și angajatorii de tot sprijinul nostru proactiv, în soluționarea favorabilă a doleanțelor adresate instituției noastre.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
UZPR CARAS SEVERIN 