Dincolo de atacurile evidente, cu explozii răsunătoare, care întrerup buletinele de știri, se desfășoară multe alte războaie – de la hacking până la asasinarea jurnaliștilor pentru suprimarea adevărului. În tot acest tablou funebru al încleștării omenirii cu ea însăși se poate distinge mai nou așa-numitul război „gri”. Cum o pană majoră de electricitate, o penurie de carburant sau întreruperea internetului declanșează imediat un haos numai bun pentru tot felul de actori mai mult sau mai puțin statali, sabotajele, incendierile, atacurile la infrastructură au început să se succeadă la intervale tot mai scurte.

O serie de evenimente de sabotaj de mare amploare au avut loc în Europa de la izbucnirea războiului din Ucraina. De la distrugerea infrastructurii de cabluri submarine din Marea Baltică până la incendierea celui mai mare centru comercial din Varșovia și chiar hărțuirea unor personalități publice pro-ucrainene din Estonia, tabloul este punctat de directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, care a avertizat că Rusia „are misiunea de a genera haos susținut pe străzile britanice și europene”.


Peste granițe și continente

Este, evident, un modus operandi inedit, întrucât acest val de război „gri” nu este opera agenților de informații profesioniști (mulți spioni au fost expulzați din posturile lor anterioare din statele europene), ci este comis de… amatori, mulți dintre ei recrutați prin intermediul rețelelor de socializare. Mai grav, unii nici măcar nu sunt adulți.

Felul major în care lumea s-a schimbat este demonstrat, de altfel, și de motivația din spatele acestor acte: banii – nu ideologia, nu patriotismul. Aceste tactici adoptă o fluiditate adaptată erei digitale, în care sabotorii sunt recrutați, instruiți și plătiți fără a intra vreodată în contact cu agenți ai statului – mai rău, unii dintre acești sabotori nici măcar nu știu exact ce fac. Această paradigmă permite un război de tip nou, care se întinde peste granițe și continente și extinde potențialul de recrutare de autori de acte de sabotaj, cu efecte dintre cele mai grave.


Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Anchete neconcludente, daune majore

O foarte succintă trecere în revistă a acestor acte este de natură să arate un tablou care nu ar trebui să lase pe nimeni indiferent într-o lume interconectată și atât de dependentă de resurse și de servicii. De exemplu, odată cu sabotarea cablurilor submarine din Marea Baltică, atacatorul a avut avantajul costurilor reduse, a putut nega operațiunea (aceste atacuri din zona „gri” nu implică direct niciun instrument statal în efectuarea sabotajului – anchetele de după explozia Nord Stream, din 2022, s-au încheiat… neconcludent), iar efectele au fost majore: deteriorarea infrastructurii submarine are impact imediat pentru statele vizate, cu sute de milioane de euro pentru reparații care pot dura luni sau chiar ani. Țări europene precum Finlanda și Norvegia au depus eforturi serioase pentru a trage la răspundere căpitanii și echipajele implicate și există, de asemenea, o strategie militară mai concertată pentru a proteja infrastructura baltică (desfășurarea de fregate, aeronave de patrulare și drone maritime pentru a monitoriza infrastructura critică din zonă). Dar asta nu exclude întreruperile ulterioare de alimentare (s-au întâmplat deja, la începutul acestui an), iar dincolo de daunele în sine, costurile în plus sunt semnificative.

Pe 25 decembrie 2024, așadar în ziua de Crăciun, conexiunea electrică Estlink 2, dintre Finlanda și Estonia, era deconectată, determinând autoritățile finlandeze să rețină echipajul format din 24 de persoane al navei Eagle S – un petrolier despre care se crede că aparține „flotei din umbră” a Rusiei. Eagle S a fost lăsat ulterior să plece, trei membri ai echipajului rămân reținuți, ancheta continuă, dar Estlink 2 va fi din nou operațională, probabil… abia în vara acestui an.


Tensiuni geopolitice extinse

În aceeași manieră simplă și cu costuri reduse sunt puse la cale, cu ajutorul unor elemente criminale, susținători aliniați ideologic sau oameni disperați, acte de vandalism. În decembrie 2023, mașini aparținând ministrului estonian de Interne și unui jurnalist erau vandalizate, atacurile fiind presupuse a fi planificate împotriva altor critici fervenți ai invadării Ucrainei de către Rusia. Șapte persoane au fost condamnate pentru incident, cu activistul pro-rus Allan Hantsom în frunte. Mai departe, în 2024 era distrus prin incendiere centrul comercial Marywilska 44, din Varșovia. Autoritățile poloneze au concluzionat că incendiul a fost provocat de „un grup criminal organizat care acționează la cererea serviciilor secrete rusești și desfășoară operațiuni în mai multe țări ale UE”, potrivit geopoliticalmonitor.com. Iar tensiunile geopolitice legate de acest incident continuă – Polonia a cerut Rusiei închiderea consulatului său de la Cracovia, invocând dovezi ale implicării serviciilor secrete rusești în incendiul de la Marywilska.


Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România Sute de incidente cu drone

Tot din paleta sinistră a războiului „gri” fac parte și incursiunile dronelor în Europa:

RAF Lakenheath, RAF Mildenhall și RAF Feltwell, noiembrie 2024 – drone sunt detectate pe parcursul a trei zile în mai multe baze aeriene ale RAF. Incertitudinea continuă să înconjoare acest incident, dar un raport guvernamental recent a constatat 250 de incidente cu drone în Marea Britanie în 2025, dublu față de numărul din 2024.

De asemenea, incidente cu drone s-au semnalat deasupra bazelor aeriene olandeze și belgiene timp de trei nopți consecutive – ministrul belgian al Apărării a descris incidentul drept „o misiune clară care vizează baza”, iar survolurile cu drone au provocat perturbări și în aeroporturi din Copenhaga, München, Aalborg (nordul Danemarcei), Esbjerg (vestul Danemarcei) și Sonderborg (sud-estul Danemarcei).

Este de menționat, totuși, și faptul că reacții există – cu tot mai mulți operatori amatori prinși dezvăluind detaliile procesului de recrutare, imaginea războiului „gri” relevă tot mai mult cine îl alimentează și există deja în operare măsuri de a delimita efectele și de a genera consecințe diplomatice și de securitate acolo unde până nu demult nu existau. Acesta este un proces aflat încă la început, însă noile realități tehnologice și geopolitice obligă, pe de o parte, toate părțile implicate la o „navigare” pe coordonate aproape necunoscute, iar pe de altă parte, expun societăți întregi la pericole care țin de amintitul „haos susținut” – iar situațiile de panică generală se pot dovedi imprevizibile.

Foto: YouTube